Page 18 - Drumul_socialismului_1986_01

t*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

20,00
20,20
20,35
*~d,45
O unică şi statornică voinţă — revenirea Aprovizionarea 21,10

in primele rînduri ale fruntaşilor cu materii prime 21,50
(Urmare din pag. 1) Se impun din partea con­
Cu cele 2 000 tone de din sector au dovedit că bune peste plan, iar pe în­ menite să ducă la creş­ ducerii combinatului măsuri
cărbune smulse muntelui sînt în stare să depăşească treg cincinalul — peste terea spiritului de discipli­ necesar ca serviciul apro­ ferme pentru înlăturarea
pe zi (atit este planul în greutăţile ivite, să se dă­ 123 000 tone. Dacă brigada nă şi responsabilitate în vizionare, mecanicul şef al neajunsurilor care mai per­ BU
(Uopi
1986) sectorul IV al în­ ruiască muncii, minei şi amintită este cunoscută în tot ce se întreprinde. combinatului, conducerea sistă în acest important sec­ 6.30
treprinderii miniere Lupeni oraşului, a cărui existen­ această postură de mai De aici se desprinde secţiei G.M.P. să se implice tor de activitate, asigurarea agric
se situează printre cele ţă se confundă cu însăşi multă vreme, • cea de ^la ideea şi voinţa clară a tu­ cu mai multă răspundere unui climat de muncă să­ juma
mai puternice din întreaga existenţa cărbunelui. De abatajul frontal, complexul turor minerilor sectorului în asigurarea pieselor şi nătos, responsabil şi an- La ii
cinci:
Vale a Jiului, iar la ni­ fapt, cele patru organiza­ 16, condusă de Grigore IV de a reveni cît mai subansamblelor, să asigure gajant, ordine şi disciplină, re p
velul unităţii este cel mai ţii de partid ale sectoru­ Pop se bucură de aseme­ cu rînd în rîndul celor mai buna funcţionare a utila­ o preocupare mai mare un îi
mare. Se înţelege, deci, buni mineri ai întreprin­ jelor care condiţionează pentru ridicarea calificării ţă a
că oamenilor muncii de mu; mulţi derii. şi perfecţionării oamenilor ce ;
8,10
aici le revin sarcini de o în acest context. Mesa­ alimentarea ritmică cu ma­ muncii. în spiritul îndem­ 3.00
mare importanţă în a da A n e u N ţ! jul adresat întregului po­ terii prime a secţiilor de nurilor şi. indicaţiilor cu­ 9.05
economiei naţionale canti­ por de secretarul general bază. Iarna care a sosit prinse în Mesajul de Anul torilc
ştiri
tăţi sporite de cărbune. Sînt al partidului, tovarăşul n-ar fi trebuit să-i gă­ Nou, pe care secretarul preţi
clare şi răspunderile orga­ lui au dovedit şi dobîndit nea aprecieri doar de cî­ Nicolae Ceauşescu, cu pri­ sească descoperiţi la acest general al partidului, tova­ Jar ;
nelor şi organizaţiilor de in această perioadă mai teva luni. Concret, de trei lejul Anului Nou consti­ capitol pe siderurgiştii de răşul Nicolae Ceauşescu, cialis
ştiri
partid în coordonarea tu­ grea o capacitate sporită luni, de cînd a fost mon­ la Călan. Spunem aceasta l-a adresat întregului po­ solul
turor eforturilor spre asi­ de acţiune, au iniţiat şi tat complexul, peste 2 000 tuie un nou imbold, ca încă pentru că surprizele neplă­ tarea
gurarea înfăptuirii obiec­ folosit o mai largă paletă tone de cărbune au fost din primele zile ale lui cute (căderile accidentale por, siderurgiştii de la navă
tivelor majore ale colecti­ de activităţi, cu o eficien­ extrase peste plan. Toate 1986, să se acţioneze cu de utilaje) pot apărea ori­ Călan trebuie să se mobi­ 12.00
12.05
vului. De o vreme încoa­ ţă tot mai mare. Discu­ aceste succese sînt rezul­ toată priceperea şi energia când şi în aceste condiţii lizeze exemplar în produc­ 12,25
ce însă rezultatele dobîn- ţiile individuale, dezbaterea tatele unor acţiuni conju­ pentru a asigura înfăp­ suferă... combinatul. Dar ţie, să-şi aducă o contri­ rnlui
* R;
dite nu sînt cele cu care, şi analizarea cu o înaltă gate ale organelor şi or­ tuirea prevederilor pla­ se vede că nu s-au tras buţie sporită la asigurarea ictin
ani şi ani minerii secţoru- responsabilitate în fiecare nului. învăţăminte din greutăţile fontei, a celorlalte pro­ Lui i
lui se situau în rîndul celor colectiv de muncă a prin­ ganizaţiilor de partid, ale întîmpinate în iarna tre­ duse pe care economia na­ dioju
mai buni. Este o situaţie cipalelor probleme cu care celor de masă şi obşteşti, VALENTIN NEAGU cută. ţională contează. popu
nate
cu care oamenii sectoru­ se confruntă sectorul, vi­ Sfati
;
lui nu se împacă deloc. zitele la domiciliul celor Bule
Dovada cea mai conclu­ care absentau sau se aflau Uniţi
dentă sînt permanentele în concediu medical repe­ Conducerea colectivă a unităţii muni
17,40
căutări şi eforturi pentru a tat au avut efecte pozitive 1.00
ieşi din această situaţie, asupra producţiei. De o (Urmare din pag. 1) general al partidului, tova­ (ex. la Podeni, judeţul şi ’ prin modernizarea a
soluţiile şi ideile propuse. atenţie crescîndă s-a bu­ răşul Nicolae Ceauşescu, Cluj — 2,31 ha), elimina­ ceea ce avem putem să ob­ inter
19.30
— Fără a diminua cu curat, apoi, structura for­ se va pune un accent deo­ rea imobilizărilor de fon­ ţinem o creştere puternică bucu
nimic cauzele subiective ţei de muncă. Tot ceea ce rii colective a întreprinde­ sebit pe dezvoltarea inten­ duri, activitatea de între­ a producţiei, a eficienţei dioju
ale acestor neîmpliniri — s-a întreprins în această rii. „Un alt capitol impor­ sivă. Prin urmare şi or­ ţinere şi reparaţii a uti­ economice, a productivită­ eultu
prostii
spunea tovarăşul Ion Pu­ direcţie s-a finalizat con­ tant al muncii noastre — ganele noastre de condu­ lajelor din dotare, cei trei ţii în general, a întregii intr-i
păză, secretarul comitetul cret cu îndreptarea spre menţiona ing. Petru Pop, cere colectivă au datoria „R" şi alte multe probleme noastre activităţi”. Or, este nai;
cerii
lui de partid al sectorului — fronturile de cărbune ă 25 secretarul comitetului de de a acţiona cu mai multă esenţiale ale activităţii. cunoscut că purtătorii a- NOCll
trebuie să spunem că am de oameni ai muncii. Au partid — îl constituie teh­ hotărîre în direcţia elabo­ — In întreaga muncă cestor calităţi sînt oame­ — 24,i
întîmpinat greutăţi obiec­ scăzut simţitor şi absen­ nica nouă. Pot exemplifica rării de noi tehnologii, de desfăşurată de organele co­ nii muncii — proprietari
tive care au determinat ţele nemotivate. Dacă în preocuparea cadrelor teh- noi măsuri în vederea re­ lective de conducere — producătorii şi stăpînii u
1
unele rămîneri în urmă. urmă cu cîteva luni se nico-inginereşti în această ducerii consumurilor ener­ ne-a declarat muncitoarea tot ceea ce se produce în in
Este vorba în primul rînd înregistrau în medie 40 pe direcţie prin finalizarea în getice şi materiale, pentru Marin Prăştcan — consider
de asigurarea frontului de zi, în prezent sînt 10. De 1985 a unui dispozitiv de creşterea cantitativă a pro­ că un flux nou şi pros­ ţara noastră. Vom milita,
DE'
lucru şi trecerea cu ex­ asemenea, concediile medi­ ungere automată ă maşi­ ducţiei, ridicarea calităţii peţimea necesară au fost deci, şi în acest an, primul tria)
ploatarea la stratul 3, blo­ cale : de la 35—40 pe zi, nilor, a unei maşini linea­ şi nivelului său tehnic". aduse de oamenii care lu­ din cel de-al optulea cin­ (Arta
cul 4, peste orizontul 400. la 15—18 în aceste zile. re pentru şlefuit placaje Din tematica de lucru a crează direct în producţie cinal, ca adevăraţi revo­ Zorrc
A fost o perioadă mai di­ De altfel, argumentul subţiri ş.a. în curs de exe­ organelor colective de con­ şi participă la conducerea luţionari pentru îndepli­ dera,
(Mod
ficilă pentru colectivul prim al revirimentului do­ cuţie se află un polizor ducere nu au lipsit costu­ întreprinderii. La recenta nirea sarcinilor de produc­ na b
nostru. Pornind însă de la rit nu este altul decît pro­ linear pentru atelierul de rile de producţie şi eficien­ Plenară a Consiliului Na­ ţie şi a angajamentelor A 3-
linia de front asigurată a- ducţia de cărbune. Şi, în dale mozaicate, care să ţa întregii activităţi, pro­ ţional al Oamenilor Mun­ asumate în întrecerea so­ motai
cum, avem certitudinea că această direcţie în fruntea realizeze şlefuirea şi lus­ blema transportului (prin cii, tovarăşul Nicolae cialistă, pentru continua­ ŞANI
(Parii
încă din primele zile ale celor 11 brigăzi ale sec­ truirea dalelor. Polizorul pregăţirea anticipată a a- Ceauşescu, secretarul gene­ rea procesului revoluţionar bunili
anului o să ne realizăm torului se află cea con­ va executa 10 operaţii ccstora, hotărîtă de c.o.m., ral al partidului, arăta : de transformare a societă­ Pasto
angajamentele. dusă de Constantin Popa. succesive — de la depre- s-a redus durata de sta­ „Experienţa pe care o avem ţii noastre, pentru înfăp­ rea);
la K
Sînt acestea cîteva gîn- In cursul anului trecut sane şi şlefuire fină pînă ţionare la încărcări — des­ demonstrează că numai tuirea Programului parti­ ra<' •
duri din care răzbat voin­ ortacii acestui colectiv au la lustruire. In cincinalul cărcări), redarea îp. circui­ prin folosirea, îndeosebi, a dului de făurire a socie­
ţa şi hotărîrea de mai bine. dat economiei naţionale pe care l-am început, aşa tul agricol a terenurilor inteligenţei, a spiritului de tăţii socialiste multilateral
rtl
Jar cei 150 de comunişti mai bine de 7 000 tone căr­ cum a subliniat secretarul ocupate de noile cariere răspundere, de organizare dezvoltate. ciur
AN
fiai
ca:
Ordinea, disciplina şi responsabilitatea — factori hotărîtori zatj
fiii
GUlt.
medie
in obţinerea unor producţii zootehnice superioare ORAŞ
cu m
tria) ;
{I'laei
La indicaţia Biroului Comitetului judeţean de losită la hrănirea vacilor ţia de lapte scade îngri­ Prezenţă ce străluceşte prin... absenţă ViatJv
partid, luni, 6 ianuarie a.c., a avut loc un control în aflate în lactaţie. Au fost jorător in ultima vreme, tură):
ferme şi brigăzi zootehnice din Consiliul unic agro­ găsite locuinţe ale unor deoarece unitatea nu in­ Ne oprim asupra cîtor- O situaţie deosebită se pe ro
Incre
industrial Călan. Controlul a urmărit modul cum sînt îngrijitori la capetele adă­ troduce în hrana animale­ va aspecte nedorite întâl­ menţine de multă vreme unor
hrănite şi îngrijite animalele, evoluţia producţiei de posturilor şi oameni cu ţi­ lor furaje cu caracter lac- nite cu ocazia controlului. la C.A.P. Vîlcele. Viorica cal/
lapte, atenţia ce se acordă tineretului şi în special gara aprinsă în grajd. La togen puternic — siloz, Luni, 6 ianuarie, Tiberiu Ursulescu şi Maria Simi- Vodă
viţelelor pentru reproducţie, climatul de muncă din Bretea Strei, trebuie reali­ sfeclă, borhot ş.a. în toate Florea, şeful fermei zoo­ na, preşedintele şi, res­ de c
Aşa
unităţi şi alte aspecte ale actualei stabulaţii. Prezen­ zată o mai bună furajare unităţile citate, producţia tehnice de la Bretea Ro­ pectiv, inginerul şef al coo­ (Muri
tăm în continuare principalele constatări. mână, a lipsit nemotivat perativei, nu participă a- de(i
de la lucru. Şerban Micu proape deloc la activita­ mina)
tezii
RAID IN C.U.A.S.C. CĂLAN Şei'ban, şeful fermei zoo­ tea din zootehnie. Conside­
Preocupări există, dar acestea pot
tehnice de la Boşorod, lip­ răm că, faţă de aceste a-
şi trebuie să crească
sea a patra zi din unitate. bateri, consiliile populare,
a vacilor cu lapte, în ve­ de lapte poate şi trebuie La G.A.P. Gînţaga şi Nă­ C.U.A.S.C. Călan trebuie
Unităţile zootehnice din 200 1 lapte zilnic. La Valea derea sporirii producţiei să crească printr-o mai
Batiz, Bretea Strei, Strei, Sîngiorgiului şi Ruşi ani­ acestora. La Ruşi, produc- mare preocupare. dăştie nu participă nimeni să ia măsuri drastice, în­ Pcn
Valea Sîngiorgiului şi Ruşi malele au o stare fiziolo­ din conducerea cooperati­ trucît ele nu pot fi tole­ II se:
au încheiat anul 1985 cu gică bună şi foarte bună. vei la programul de grajd rate. va fi
rezultate bune la marea O deosebită atenţie se a- Zgîrciţi Ia... furaje întrucît nu există grafic A parte
variat
majoritate a indicatorilor cordă tineretului şi în spe­ în acest sens. în aceste si­ în finalul controlului a jîen
de plan. în primele zile cial viţelelor pentru repro­ G.A.P. Nădăşlie livrează animalelor şi, în general, tuaţii să ne mai mirăm că, avut loc o analiză care a locale
ale anului început de eu- ducţie, care stnt bine fu­ zilnic la fondul de stat vacile sînt îngrijite neco­ de pildă, la G.A.P. Boşo­ trecut în revistă toate as­ mă d'
parte
rind, activitatea se desfă­ rajate şi îngrijite. Aceste 48 litri lapte, 0. A. P. respunzător. La Bretea Ro­ rod, acoperişul şi tavanul pectele constatate şi a sta­ tul \
şoară în acelaşi climat de aspecte vădesc munca pli­ Bretea Română 85 1, mână, deşi există furaje adăpostului din Chitid sînt bilit măsuri concrete care la mc
ordine, disciplină şi res­ nă de hărnicie a îngrijito­ G.A.P. Vilcel© 50 1, iar suficiente, se manifestă ciuruite, trei porci mari şi să ducă la creşterea pro­ tenslf
nă la
ponsabilitate. La cele pa­ rilor de animale, modul G.AP. Gînţaga 75 1, Ex­ multă zgîrcenie în hrăni­ graşi au atacat pătulul cu ducţiei de lapte, la îmbu­ torul
tru Unităţi, animalele sînt responsabil In care se Im­ trem de puţin faţă de po­ rea animalelor. Silozul de porumb, se plimbă in voie nătăţirea activităţii ge­ estic,
bine furajate şi îngrijite, plică factorii de conduce­ sibilităţile fermelor zoo­ la brigada din Vîlcelele prin baza furajeră, că nerale din zootehnie. nime
tre rr
în incintă este ordine şi re în buna desfăşurare a tehnice de aicL Faptul nu Bune — de bună calitate şanţul pentru evacuarea G.U.A.S.C. Călan, organele grade
curăţenie. în adăposturi activităţii din zootehnie. are altă explicaţie decît — încă n-a fost început. urinei este înfundat, că şl organizaţiile de partid, între
există un microclimat co­ Cu toate acestea, şi aici furajarea necorespunzătoa­ La Vîlcele, animalelor în între grajdurile din Boşo­ consiliile populare din zo­ grade,
neaţa.
respunzător, oamenii mun­ s-au intîlnit aspecte nedo­ re a vacilor in lactaţie. lactaţie li se administrează rod este mult gunoi, că
cesc cu hărnicie. Ga ur­ rite. La Batiz, separatorul Iată argumente în acest doar coceni, paie şi fîn de tăbliţele tehnologice nu nă au datoria să urmă­ La
fi în
mare, la Batiz producţia de lapte nu e folosit din sens: la Gînţaga, vacilor slabă calitate. în toate u- sînt completate, că eviden­ rească cu stricteţe tradu­ cerul
de lapte marfă este cu 100 lipsă de spaţiu, pichetele cu lapte li se asigură doar nităţile amintite tineretu­ cerea în viaţă a acestor cădea
I mai mare comparativ cu de incendiu nu-s puse la în jur de 5 u.n. pe zi, deşi lui şi, în special, viţelelor ţe privind reproducţia nu măsuri şi a celor stabilite tul Vi
există, că mulţi viţei sînt
licări
luna trecută. La G.A.P. punct. La Valea Sîngior­ unitatea are fin de bună reţinute pentru reproduc­ din s
Strei, cantitatea de lapte giului, producţia de lapte calitate. La Nădăştie, ra­ ţie li se acordă puţină a- bolnavi, că am găsit în la faţa locului, in fiecare trecăti
este in creştere. La Bretea este încă mică, deoarece, ţiile furajere nu se res­ tenţie, de aceea starea maternitate şase vaci gata unitate controlată. rolog
Strei, de la 175 vaci în deşi există mari cantităţi pectă; deşi există siloz, a- fiziologică a acestora este să fete, ce nu aveau nimic ţuriga)
lactaţie, se predau la stat de sfeclă, aceasta ira c te- eesta nu se administrează precară. în iesle ? £ , TRAIAN BONDOR