Page 21 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 21
CINCINALUL Vili ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'
•r/u^tucMate m m Ml
Mina centrală Ghelari. „De calitatea şi cantitatea minereului pe care îl dăm ţării
depinde bunăstarea noastră, a luturor“ — le spune şeful de brigadă Ştefan Vasilache or
tacilor din schimbul A: Irimia Chiriţoiu, Nicolae Chiriţoiu şi Adalbcrt Vidican.
Stitmuri alerte de lucru, Foto GELU IZBAŞA
depăşiri de plan Fertilizarea ogoarelor — activitate ce
cunoaşte o puternică
Minerii de la Paroşeni, reuşim zilnic să reali de pregătirea şi policalifi
care au ocupat locul I pc zăm producţiile planificate, carea forţei de muncă, re
ţară pentru realizările din chiar să dăm cîte ceva în leva tovarăşul Constantin mobilizare de forţe
anul 1984, fiind distinşi cu plus. Matei, secretarul comite
„Ordinul Muncii" clasa I, în cei 20 de ani de exis tului de partid al minei. Lucrătorii ogoarelor din şefa fermei vegetale, care de zahăr — 15 ha — şi o
au încheiat şi anul 1985 cu tenţă, mina Paroşeni s-a In acest an vom califica C.U.A.S.C. Deva sînt an ne spune: mare parte din ceea ce se
cele mai consistente rezul dezvoltat şi modernizat 165 de muncitori în mese grenaţi în această perioa — Vom fertiliza 90 ha, va cultiva cu cartofi.
tate dintre unităţile de continuu, producţia a cres riile principale din subte dă într-o activitate de ma adică toată suprafaţa ce Gheorghe Doru, Irimie Gal,
profil din Valea Jiului. Ei cut de 166 de ori, 1985 ran şi vom perfecţiona 379 ximă însemnătate actuală va fi cultivată cu sfeclă Gheorghe Beteag şi cei
au extras peste prevederile fiind anul atingerii capa de muncitori. Pe aceste — fertilizarea naturală a de zahăr şi cartofi. Pînă lalţi mecanizatori lucrea
căi, de folosire intensivă a terenului. Referindu-se la acum am dus în cîmp 6 000 ză în aceste zile la apli
dotării tehnice, de pregă această acţiune, Andrei carea de amendamente pe
tire a cadrelor, de organi Dima, inginerul şef al tone îngrăşăminte natu terenul ce va fi cultivat
zare mai bună a muncii, consiliului unic agroindus rale, adică toată canti cu cartofi.
trebuie să realizăm creş trial, arăta : tatea ce exista în ferma Rezultate bune în ce pri
zootehnică — din care am
terea de 20 la sută a pro — în această iarnă ur administrat jumătate pe veşte fertilizarea terenului
ductivităţii fizice în acest mează să transportăm în cele 50 ha ce vor fi culti se înregistrează şi la A.E.I.
planului 3G 000 tone de an faţă de 1985". cîmp 40 000 tone îngrăşă vate cu sfeclă de zahăr. Chimindia, unde au fost
cărbune — dovadă a unei I.M. PAROŞENI Acum, după numai opt minte naturale cu care vom transportate şi administra
activităţi susţinute în aba zile din an, sectoarele I, fertiliza o suprafaţă de te 7 500 tone gunoi de
taje, în toate comparti II şi IV se prezintă cu de 2 500 ha teren ce va fi cul * 1 grajd, la cooperativele din
mentele productive, a dă cităţii maxime de extrac păşiri de plan. Sectorul tivat în primăvară cu car IN C.U.A.S.C. DEVA Brănişca, Şoimuş ş.a.
ruirii şi hotărârii de a da ţie, de 950 000 tone cărbu III se confruntă cu difi tofi, seclă de zahăr ş.a. în toate unităţile agricole
ţării cît mai mult cărbune. ne. Creşterile de producţie cultăţi de tectonică a stra- Pentru buna desfăşurare a din C.U.A.S.C. Deva se
— Cum au început mi din acest an, din întregul telor, însă în scurt timp acestei acţiuni au fost or — Cine dintre mecaniza află încă mari cantităţi
nerii de la Paroşeni noul vor fi depăşite şi sectorul ganizate patru formaţii de tori se evidenţiază în a- de îngrăşăminte naturale,
an şi cincinal ? — l-am cincinal 1986—1990 vor va veni la plan. „Şi noi mecanizare, dotate cu uti ceastă activitate ? în special la C.A.P. Veţel,
întrebat pe inginerul Ioan trebui realizate pe seama am avut în 1985 unele pro laj de încărcat şi cupluri — Toţi lucrătorii secţiei Hărău, Bîrsău ş.a. Condu
Beserman, directorul între dezvoltării intensive, aşa bleme geologico-miniere, de remorci care lucrează din Sîntuhalm şi cu deo cerile unităţilor au datoria
prinderii. cum a indicat secretarul le-am rezolvat spre sfîrşi- după un jîrogram dinainte sebire Vasile Bob, Ioan să ia toate măsurile pen
general al partidului, to
— Sub impulsul vibran varăşul Nicolae Ceauşescu, tul anului şi am păşit cu întocmit, deplasîndu-se prin Borodi, Dumitru Andreucă tru ca în cel mai scurt
telor îndemnuri ale secre bine în 1986, ne spunea toate unităţile agricole. şi Ioan Nodiş. timp tot gunoiul de grajd
tarului general al parti la plenara C.C. al P.C.R. ing. Cornel David, şeful — Ce cantităţi de îngră Şi la cooperativa agri să fie dus în cîmp şi ad
dului, tovarăşul Nicolae din noiembrie 1985. Ca sectorului II. Mergem des şăminte naturale au fost colă de producţie din Cris- ministrat pe terenurile cc
Ceauşescu, din Mesajul de urmare, la I.M. Paroşeni tul de bine cu cele două transportate pînă acum şi tur se acţionează cu răs vor fi cultivate în primă
Anul Nou, cu dorinţa de se dă o atenţie deosebită combine de înaintare, con pe ce suprafaţă s-au ad pundere pentru fertilizarea vară. în acest scop, la
a continua şi amplifica utilizării la parametri op duse de şefii de brigadă ministrat ? naturală a ogoarelor. Pînă transport trebuie utilizate
realizările bune din 1985. timi a capacităţilor de pro Nicolae Popa şi Traian — S-au dus în cîmp în prezent au fost trans şi mijloacele cu tracţiune
Deşi planul pe trimestrul ducţie, îndeosebi a com Ilutz, ca şi cu complexul 28 000 tone, fertilizîndu-se portate în cîmp aproape animală, atît cele ale uni
I a.c. este mai mare cu plexelor mecanizate de mecanizat exploatat de 516 ha. Cu cele mai bune 1 000 tone gunoi de grajd tăţilor agricole cît şi ale
400 tone pe zi faţă de cel susţinere şi tăiere a căr brigada lui Nicolae An- rezultate se înscriu unită din care — cum ne spunea membrilor cooperatori, iar
din trimestrul al IV-lea bunelui, a combinelor de draşic. Ne vom strădui să ţile agricole din Deva, Mihai Lăpugeanu, inginerul la împrăştierea acestora
al anului trecut, ne-am înaintare şi de abataj, a Brănişca, Şoimuş, Hărău şi şef al unităţii — au fost un număr cît mai mare
pregătit temeinic condiţii fluxurilor automatizate de DUMITRU GHEONEA altele. aplicate 600 tone, fertili de oameni.
le de îndeplinire a acestor transport. „De asemenea, La C.A.P. Deva stăm de zîndu-se toată suprafaţa
sarcini mobilizatoare şi ne preocupăm perseverent (Continuare în pag. a 2-a) vorbă cu Maria Căluşer, ce se va cultiva cu sfeclă TRAIAN BONDOR
< 9
IN INDUSTRIA MICA ŞI PRESTĂRILE
DE SERVICII - DE LA 4 000 LA 8 000 LEI PRODUCŢII \
*
PRODUCŢIE PE LOCUITOR i SUPLIMENTARE j
j DE MINEREU
Resursele locale—mai ine
| Anul 1986 a debutat J
cunoscute, integrai valorificate 1 * promiţător pentru mi- >
| norii dc la Barza. în- «
în oraşul Brad, activităţi lei pe locuitor, punîndu-se - tîietatea în hărnicie şi J
de mică industrie şi accent pe • valorificarea | realizări o are, după |
prestări de servicii pen resurselor locale de mate | şapte zile de muncă, -
tru populaţie organizea riale şi forţă de muncă şi 9 colectivul sectorului Mu- ţ
ză Fabrica de produc reintroducerea în circuitul sariu I, condus de ing. „
ţie industrială mică şi economic a materialelor J Gheorghe Roşea, înre- 8
prestări servicii, Coopera refolosibile. I gistrînd o depăşire a ;
tiva meşteşugărească „Mo Ing. Ioan Faur, directo J sarcinilor la producţia s
ţul", Cooperativa de pro rul F.P.I.M.P.S. : „Avem ( de minereu de 12 la su- "
ducţie, achiziţii şi desfa şi un atelier de prestări * tă şi economii la cos- j
cerea mărfurilor, E.G.C.L., servicii, dar la noi produc | turile de producţie de |
C.A.P. „Zarand" şi I.C.S. ţia industrială este baza. ' peste 25 000 lei. Cele *
Mixtă, prin laboratorul La acest indicator ne-am | mai bune realizări le |
propriu. Deci, şase unităţi îndeplinit şi depăşit sar ' au raionul Măgura, con- *
economice, care dispun de cinile, pe cînd la prestări I' dus de sing. Adrian Li- I
secţii bine închegate, multe servicii am realizat, doar viu Marcu, iar dintre *
cu tradiţie recunoscută âi 18,16 Ia sută din planul ! formaţii — cele condu- I
buna servire a populaţiei anului 1985. Cauza princi I se de Nicolae Mihăilă J
oraşului, a celei din zonă. pală constă în lipsa unor ' şi Ştefan Mic (cu de- |
Dar să vedem cum o fac, spaţii de lucru, apoi para | păşiri de 12, respectiv I
mai precis cum au făcut-o lelismele care mai persistă « 10 la sută), rcvirul co- *
în anul de curînd încheiat, în ramura prestărilor. Sîn- (ordonat de maistrul ţ
cu ce gînduri şi intenţii au tem însă conştienţi că mai Ioan Duna, raionul- 30 m »
păşit în noul an şi cincinal, avem multe resurse locale I Maria (şef de raion, ing. |
în care, aşa cum prevăd nevalorificate, şi că tre Mihai Dărăştean) — cu ,
hotărîrile Congresului al buie să acţionăm în primul I o depăşire a planului I
XIII-lea al partidului, mă rînd, pentru asigurarea de
surile stabilite la Congre spaţii necesare extinderii » de 31 la sută, şi echi- *
J pele lui Ioan Zaharia, ■
sul al IlI-lea al consiliilor producţiei. în actualul cin | Augustin Cosma şi Con- I
populare în industria mică cinal, pînă la sfîrşitul lui, ' stantin Drăgoi. (AL. j
va trebui să se realizeze
— la sfîrşitul anului GH. I. NEGREA Centrala hidroelectrică „Itetczat“. In casa vanelor sferice, formaţia dc instalatori | JURCA, corespondent). |
1990 — o producţie indus condusă dcmaistrul Ioan Cioca execută probe curente Ia lucrările de jnslalaţii. ' ;
trială de cel puţin 8 000 (Continuare în pag. a 2-a) tpmmm -M mmmm t mmm t mmm * gmear r mmm
