Page 25 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 25
âfeSSâ 8g£L iSasaS Sr
rn ISCtURA
CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'
Ptogtai tehmc ^mdifXWMate imită:
t
Productivitatea muncii—drum al eficienţei
@
„construit" prin creaţie tehnică, prin
organizare ştiinţifică a producţiei
ORGAN ftl COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOARA AL P C
, între altele, 1986 — poar factorul hotărîtor al valo ştiinţifică a producţiei şi
S I A l C O N S I L I U L U I tă de cincinal — a debu rificării superioare a mun a muncii — idei relevate,
tat la I.M.C. Deva şi cu cii sociale în toate dome în nenumărate rînduri,
multiple acţiuni îndrepta niile de activitate, al dez de secretarul general al
te spre creşterea producti voltării intensive a econo p a r t i d u l u i , tovarăşul
Anul XXXVIII, nr. 8 756 VINERI, 10 IANUARIE 1986 4 pagini — 50 bani vităţii muncii. Scopul, con miei naţionale, al sporirii Nicolae Ceauşescu. Şi le
rapide a venitului naţional
semnat în această săptă-
gea productivităţii a sinte
mînă la faţa locului, a fost şi ridicării, pe această ba tizat aceste idei revoluţio
formulat cu precizie: încă ză, a nivelului de trai al nare, enumerînd la art. 2
Adunarea reprezentanţilor din prima lună, din pri oamenilor muncii", în ce scară largă a progresului
necesitatea promovării pe
mele zile planul să fie rea
lizat şi depăşit. „Vrem şi, ne priveşte, putem spune tehnic, îmbunătăţirea ne
că vom folosi din plin, pe
cetăţenilor din judeţul Hunedoara în acelaşi timp, este deo viitor, experienţa dobîndi- întreruptă a organizării
sebit de necesar — ne-a producţiei şi a muncii, a-
declarat Olimpiu Matei, sigurarea normării ştiinţi
Ieri a avut loc, la Deva, Comitetului judeţean de meniile de activitate şi inginer şef al întreprinde
adunarea reprezentanţilor partid, preşedintele Comi pentru a crea condiţii op rii — să obţinem zilnic I.M.C. D E V A fice a producţiei şi a mun
cetăţenilor din judeţul tetului executiv al Consi time realizării exemplare producţie suplimentară. Ca cii, creşterea nivelului pre
Hunedoara.. liului popular judeţean. a sarcinilor pe 1986. A fost lea principală pentru rea gătirii profesionale a per
Am
muncitor.
sonalului
La lucrările adunării au Pe marginea probleme relevat faptul că în 1985 lizarea acestui deziderat o tă în cincinalul al_ 7-lea, observat, în timp, intere
participat deputaţi, mem lor supuse dezbaterii au industria hunedoreană a constituie creşterea mai di pe care — tocmai datori sul muncitorilor noştri
bri ai comisiilor perma luat cuvîntul tovarăşii: dat suplimentar economiei namică a productivităţii tă atenţiei acordate pro pentru propria lor pregă
nente, primari ai oraşelor Ilie Lavu, Ioan Puşcaş, naţionale 291 milioane kWh muncii. Legea cu privire ductivităţii — l-am putut tire profesională, pentru
şi comunelor, reprezen Emilia Man, Viorel Răcea- energie electrică, 47,7 mii la creşterea productivităţii încheia înainte de termen, înzestrarea tehnică a u n i
tanţi ai oamenilor muncii nu, Adani Moga, Raveca tone cărbuni brichete, muncii, perfecţionarea or obţinînd în final şi o pro tăţii şi, în genere, pentru o
din unităţile economice şi Sicoe, Ioan Rob, Eugenia 8 807 tone plumb în con ganizării şi normării pro ducţie marfă suplimentară muncă ştiinţifică. Această
sociale, ai tuturor cetă Burducea, Siminic Mihă- centrate, confecţii textile ducţiei şi a muncii oferă, de peste 16 milioane lei". conştiinţă înaltă a stat la
ţenilor judeţului. Au par iesc, Margareta Dănilă. în valoare de 13,5 milioa în această direcţie, argu împreună cu ing. Gheor- baza realizărilor tehnice
ticipat, de asemenea, unii ne lei, alte produse. Pla mentele cele mai puterni ghe Oltennu, şeful biroului de aici".
deputaţi ai M.A.N. care Atît raportul cît şi par nul producţiei marfă in ce. Ea cuprinde viziunea organizarea producţiei şi a Să enumerăm doar ci-
îşi au circumscripţiile în ticipanţii la dezbateri au dustrială a fost depăşit de complexă a secretarului muncii, am căutat în sec teva dintre ele, gîodite şi
judeţul Hunedoara, acti subliniat faptul că .aduna unităţile economice locale general al partidului, to ţiile de producţie cîteva înfăptuite în 1985. La sec
vişti de partid şi de stat, rea cetăţenilor din judeţ cu 7,8 milioane lei, iar varăşul Nicolae Ceauşescu, din realizările tehnice care ţia prefabricate a fost îm
ai organizaţiilor de masă — expresie a autoconduce- livrările la fondul pieţe! privind rolul decisiv al au impulsionat productivi bunătăţită tehnologia de
şi obşteşti, ziarişti. rii muncitoreşti, a profun cu 3,8 milioane lei, în con accentuării laturilor cali tatea. „în cincinalul înche fabricare a stîlpilor pentru
Adunarea cetăţenilor a dului democratism al orîn- diţiile realizării integrale tative, de eficienţă în ac iat recent — ne-a declarat reţele electrice, prin exe
adoptat următoarea ordine duirii noastre socialiste — a sarcinilor de export. tuala etapă de făurire a interlocutorul — am insis cutarea unor modificări la
de zi : are loc în atmosfera de Rezultate bune s-au ob societăţii socialiste multi tat mai mult pe două din sistemele de vibrare şi a-
1) Raport al Consiliului puternic entuziasm gene ţinut şi în agricultură, lateral dezvoltate. Astfel, tre cele mai eficiente mij
popular judeţean şi al Co rată de intrarea ţării în realizîndu-se, în condiţiile, legea subliniază : „Creşte loace de creştere a pro MARIN NEGOIŢĂ
mitetului executiv pe se primul an al celui de-al unui an agricol nu tocmai rea permanentă a produc ductivităţii muncii — crea
mestrul II 1985 cu privire optulea cincinal, care va favorabil, producţii bune, tivităţii muncii constituie ţia tehnică şi organizarea (Continuare în pag. a 2-a)
la executarea lucrărilor e- propulsa România pe un atît vegetale cît şi animale,
dilitar gospodăreşti, între stadiu superior al dezvol ceea ce a făcut să crească,
ţinerea şi gospodărirea fon tării sale, cincinalul dez faţă de perioada similară
dului locativ, repartizarea voltării intensive, al pro a anului precedent, con
locuinţelor, asigurarea a- gresului tehnic şi înaltei tribuţia judeţului la fon
provizionării populaţiei, so productivităţi, al unei cali dul de stat şi de autoapro
luţionarea propunerilor, se tăţi superioare în întreaga vizionare.
sizărilor şi reclamaţiilor activitate. De asemenea, în domeniul investiţiilor
oamenilor muncii, hotărî- adunarea are loc în at pentru construcţii de lo
rile şi măsurile adoptate mosfera de efervescenţă cuinţe şi echiparea tehni-
şi modul în care au fost politică generată de Ple co-edilitară a localităţilor
aduse la îndeplinire. nara din 13—14 noiembrie au fost date în folosinţă
2) Dezbaterea proiectului 1985 a C. C. al P.C.R., de 2 634 apartamente, s-au
planului de dezvoltare e- recentul Congres al ştiin terminat lucrările la con
conomico-socială în profil ţei şi învăţămîntului, de ducta de aducţiune a apei
teritorial, a planului de apropiata aniversare a zi potabile în sistem gravi
dezvoltare a agriculturii, taţional din Rîu Mare. Au
a bugetului local pe anul lei de naştere a celui mai fost încheiate lucrările de
1986, precum şi,- a pro iubit fiu al poporului nos termoficare a municipiu
gramului de autoconducere tru, tovarăşul Nicolae lui Deva şi a oraşului Lu-
şi autoaprovizionare a Ceauşescu. peni.
populaţiei pe perioada în acest cadru stimula
1 octombrie 1985 — 30 sep tor şi angajant, oamenii Raportul şi vorbitorii au
tembrie 1986. muncii din judeţul nostru arătat că în cadrul lu
Raportul la primul punct au acţionat cu dăruire şi crărilor edilitar gospodă
reşti un loc important l-a
al ordinii de zi a fost pre abnegaţie pentru înfăptui Aici, la centrul de reparaţii al S.M.A. Ilia, se repara î n flux combinele cu care
zentat de tovarăşul Radu rea prevederilor cincinalu mecanizatorii liunedoreni vor purta încă o dată, în vară, bătălia pentru piine.
Bălan,, prim-secretar al lui 1981—1985 în toate do- (Continuare în pag. a 2-a)
Sesiunea Consiliului popular judeţean , Pe marginea consfătuirii de lucru
a cultivatorilor de legume şi cartofi
Ieri, la Deva, şi-a des soluţionare a problemelor obiectivelor celui de al pentru sporirea producţiei
făşurat lucrările Sesiunea ridicate de cetăţeni în scri 8-lea plan cincinal în care agricole în vederea reali
Consiliului popular jude sori si audienţe pe semes am intrat, a obiectivelor zării sarcinilor autoapro- Să se acţioneze cu toată
ţean. La lucrările sesiunii trul II 1985. Planului naţional unic de vizionării teritoriale, exe
au participat în calitate de Expunerile de motive la dezvoltare economico-so- cutarea investiţiilor indus răspunderea pentru obţinerea de
invitaţi, deputaţi ai Marii proiectele de hotărîri au eială a ţării pe anul 1986 triale, social-culturale şi
Adunări Naţionale care îşi fost prezentate de tovară — parte integrantă a cin edilitar gospodăreşti, dez
au circumscripţiile în jude şii Viorel Ocoş, prim vice cinalului 1986—1990, ale voltarea industriei mici, producţii agricole superioare
ţul nostru, activişti de preşedinte al Comitetului planului de dezvoltare a autofinanţarea unităţilor
partid, conducători ai unor executiv al Consiliului agriculturii şi industriei administrativ teritoriale, în anul 1986!
unităţi economice, organi popular judeţean, Mircea alimentare şi bugetului de ridicarea continuă a ni
stat pe acest an. Partici
zaţii de masă şi obşteşti, Silvestru — vicepreşedinte panţii la dezbateri au re velului de viaţă şi civili în judeţul nostru — cum A.E.S.C.H. Deva a livrat
cadre cu munci de răs al comitetului executiv, liefat angajamentul ferm zaţie al cetăţenilor judeţu foarte bine se ştie — se suplimentar sarcinilor 1100
pundere din industrie şi a- Alexandru Işan, membru lui. Prin valorificarea su consumă cantităţi însem tone legume, C.A.P. Orăş-
de a acţiona cu întreaga
gricultură, din aparatul al comitetului executiv, iar răspundere şi dăruire, în perioară a întregului po nate de legume şi cartofi. tie şi-a realizat planul
Comitetului executiv şi al raportul comisiilor perma spirit revoluţionar, în sco tenţial uman şi material, Porni ndu-se de la această în proporţie de 113 la sută.
organelor locale de specia nente pentru avizarea pro pul înfăptuirii in cele mai prin mobilizarea plenară a realitate, precum şi de la C.A.P. Beriu — 112 la sută.
litate, primari ai oraşelor iectelor de hotărîri a fost bune condiţii a hotărîrilor tuturor cetăţenilor, sarcini cerinţele autoconducerii şi C.A.P. Brad — 108 la sută,
şi comunelor, ziarişti. prezentat ■ de tovarăşul Congresului al XIII-lea le ce revin consiliilor autoaprovizionării terito
Consfătuirea a relevat că
în cadrul ordinii de zi au Constantin Maracu, pre al partidului. populare din judeţul nos riale, consfătuirea de lucru nerealizarea sarcinilor la
fost dezbătute proiectele de şedintele comisiei perma în lumina exigenţelor tru vor putea fi îndepli ce a avut loc recent a a- producţia totală şi marfă
hotărîri pentru adoptarea nente plan, buget şi fi formulate la recenta şedin nite exemplar. nalizat, într-un puternic de legume se datoreşte în
planului de dezvoltare e- nanţe. ţă a Comitetului Politic Sesiunea a adoptat ho spirit critic, şi autocritic, mare măsură unor cauze
conomico-socială în profil Pe marginea materialelor Executiv al G. G. al P.C.R. tărîri şi măsuri care să legate de activitatea celor
teritorial pe anul 1986, pla prezentate au luat cuvîn şi la Plenara Consiliului ducă la îmbunătăţirea con rezultatele obţinute în ce muncesc în legumicul-
1985 şi sarcinile ce-i revin
nului de dezvoltare a a- tul tovarăşii: Viorel Faur, Naţional al Oamenilor tinuă a activităţii consi agriculturii hunedorene, tură. C.A.P. Tîmpa, spre
Faur,
Sabin
Ruxandra
griculturii şi industriei a- Clepce, Constantin Iarem- Muncii, participanţii la liilor populare pentru rea unităţilor producătoare de exemplu, şi-a îndeplinit
pri
obiectivelor
lizarea
limcntare, planului buge schi, Ieronim Rusan, Ra- sesiune au evidenţiat mă vind dezvoltarea economi- legume şi cartofi în anul planul doar în proporţie
tului local pe anul 1986, surile şi acţiunile ce le în de 55 la sută, ferma nr. 2
fila Iacob, Aron Medrea, treprind consiliile popu co-socială în profil teri 1986.
programul privind auto- Aurel Lăpuşcă, Maria Cior lare în scopul sporirii a- torial a judeţului în acest Materialul prezentat, pre a I.P.I.L.F. Haţeg — 44 la
conducerea şi autoâprovi- nei. portului judeţului nostru an. cum şi participanţii la dez sută, C.A.P. Unirea — 19
zionarea pentru asigurarea Sesiunea a dat o înaltă în încheierea lucrărilor bateri au reliefat că, deşi la sută. ş.a. Printre res
bunei aprovizionări a popu apreciere contribuţiei ho la dezvoltarea bazei de sesiunii a luat cuvîntul anul 1985 nu a fost prea pectivele cauze se numără
materii prime şi energe
laţiei cu produse âgroali- tărâtoare a secretarului ge tice a ţării, organizării t o v a r ă ş u l Radu Bălan, favorabil, acolo unde s-a amplasarea necorespunză
mentare şi bunuri indus toare a legumelor şi neres-
neral al partidului, pre mai bune a producţiei în prim-secretar al Comite muncit cu hărnicie, serio
triale de consum pe pe şedintele Republicii Socia fiecare unitate, economisi tului judeţean de partid, zitate şi răspundere rezul TRAIAN BONDOR
rioada 1 octombrie 1985 — liste România, tovarăşul rii severe a energiei şi preşedintele Comitetului tatele obţinute la producţia
30 septembrie 1986, rapor Nicolae Ceauşescu la con combustibililor, inclusiv la executiv al Consiliului de legume sînt bune, su
tul privind activitatea de ceperea şi fundamentarea consumatorii individuali, popular judeţean.- perioare planului, Astfel, (Continuare în pag. a 2-a)
