Page 26 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 26
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NH
-ş-
TT 1
Adunarea reprezentanţilor Productivitatea muncii -
drum al eficienţei
cetăţenilor din judeţul Hunedoara 20.00 TC
(Urmare din pag 1) şeful atelierului. Mergînd 20,20 A(
no
mai departe cu calculul, 20,35 Ca
(c
(Uimare din pag. 1) programului de auto- primul an al cincinalului un spor calitativ al pres mortizare. „în prezent — putem spune că se execu 20.50 Dl
aprovizionare teritorială, 1986—1990, raportul şi tărilor de servicii. ne-a explicat şeful de e- tau peste 66 000 de sec 9 ni
uş
ocupat întreţinerea' fondu contribuţia sub nive participanţii la dezbateri Participanţii la adunarea chipă Mihai Ciocoi —, ţionări, fiecare cu lungi 21.00 Sc
lui locativ proprietate de lul cerut a unor locali au subliniat direcţiile prio reprezentanţilor cetăţenilor prin repartizarea uniformă mea de 1. m. Deci, lunar, (C
stat, pentru aceasta alo- tăţi Ia fondul de stat, pro ritare ale acestuia izvo- din judeţ au apreciat în o „distanţă" de 66 km de m
cîndu-se în 1985 fonduri ducţiile mai slabe dintr-o rîte din Directivele celui semnătatea deosebită a a vibraţiilor, se obţine o pîslă, cu grosimea de 5 21,30 Ei
în sumă de 51 milioane serie de unităţi agricole de al XlII-lea Congres al prevederilor de plan pe structură omogenă a pro cm, era tăiată manual. Tot tă
ci
Iei. S-au realizat repara socialiste. partidului, din documente anul 1986. necesitatea în dusului. A crescut calita 21.50 Ti
ţii la terase şi acoperişuri, Chiar dacă producţiile a- le Congresului al III-lea al tea şi, implicit, producti acest efort fizic a fost eli
lucrări de înlăturarea con gricole au fost în parte consiliilor populare, din făptuirii lor şi s-au an vitatea muncii. Pe aceeaşi minat prin conceperea în
densului, repararea insta afectatp de condiţiile cli indicaţiile şi orientările gajat ca, sub conducerea direcţie — de această da unitate a unui circular au
laţiilor sanitare şi termice, materice, unele unităţi au date de tovarăşul Nicolae organelor şi organizaţiilor tă, prin reducerea consu tomat care execută, în pre
a subsolurilor tehnice, a obţinut producţii aproape Ceauşescu, din planul de de partid, cu sprijinul murilor şi a cheltuielilor — zent, — fără „oboseală" şi BUCI
ascensoarelor, au fost repa de cele planificate. Altele, dezvoltare econom ico-so- consiliilor . populare, să dioproj
rate capital 44 de imobile. cum sînt cooperativele a- ciahL în profil teritorial a se înscrie şi realizarea ti cu o productivitate ridica 6,30 La
parelor cu laterale rabata
agricul
La îmbogăţirea zestrei edi gricole de producţie din judeţului Hunedoara acţioneze cu fermitate pen tă — operaţia de debitare jurnal
litar gospodăreşti, o parti Vaţa de Jos, Lunca şi Că- tru _ mobilizarea tuturor bile. Economisim sute de n pîslei". . La înc
cipare importantă au avut răstău, Hăşdat, Vîlcele, Industria judeţului va locuitorilor judeţului la tone de metal şi eliminăm In ce priveşte programul cinai,
pentru
şi cetăţenii judeţului, prin Sîrbi, Pestişu Mic, Tfiu, trebui să realizeze în a- realizarea lor integrală, la o mare parte din manope de creştere a productivită înalt r
cest an o producţie marfă
sarcini
a căror contribuţie în bani Nădăştia, Ţebea, Bîrcca, industrială în valoare de desfăşurarea activităţii in ra necesară pentru repa ţii muncii pe 1986, notăm 8.00 li
s-au realizat lucrări de Şoimuş, Pui, Rîu Alb, Bo- 43 miliarde lei în cadrul tr-un î n a l t spirit de ordine rarea şi menţinerea în sta doar faptul că el a fost îm Curieri
De la
larg interes cetăţenesc în şorod, Zam, Turdaş au căreia va furniza econo şi disciplină, la creşterea re de funcţionare a tipa jurnal:
valoare de peste 4 milioa obţinut producţii sub ni j miei naţionale 12,8 milioa relor". părţit pe secţii şi ateliere, ştiri ;
ne lei, iar prin contribu velul posibilităţilor şi mult ne tone cărbune cocsifica- continuă, a conştiinţei so a fost difuzat pînă la ni 16.00
ţia în- muncă şi participa şub nivelul planificat. bil şi energetic, 2,1 milioa cialiste şi participarea con Alt exemplu: la atelierul vel de echipă şi prelucrat Trager
tema s
rea cu muncă patriotică Participarea gospodăriilor ne tone fontă brută, 3,9 ştientă, activă la înfăp de vată minerală existau, cu toţi oamenii muncii. Cu Coordc
s-au realizat lucrări a că populaţiei la autoaprovizio- milioane tone oţel brut, tuirea politicii partidului pe fiecare schimb, munci prinde zeci de măsuri — 17,00
17,05 r
ror valoare depăşeşte 580 nare cu produse ca lapte, 2,7 milioane tone lami şi statului' nostru, a orien toare care debitau cu aju reorganizări de fluxuri, Noi ir
milioane lei. carne de porc şi de pasăre, nate finite, 20,3 milioane tărilor şi indicaţiilor tova torul, cuţitului (deci ma zică pi
scrii ;
In acest domeniu — s-a ouă, cartofi, legume şi m.p. ţesături, mobilier în răşului Nicolae Ceauşescu, n u a l ) covoarele de pîslă. creaţii tehnice inedite, mo ★ Itcv
subliniat în raport şi în fructe nu a fost corespun valoare de peste 220 mi dificări sau adaptări de radio
cadrul dezbaterilor — o a- zătoare în comune ca Pui, lioane lei şi alte produse, transpunînd astfel în via ...Şi nu puţin: cir.ca 200 to maşini şi utilaje etc., •— ţ-ii, mi
Atenţi
tenţie deosebită trebuie să Sălaş, Sîntămăria-Orlea, contribuind astfel la creş ţă istoricele hotărîri ale ne pe lună, în bucăţi de care vor conduce- la creş pieton
se acorde şi în continuare Baru, Răchitova, Boşorod, Congresului al XI!I-Iea al cîte 3. kg — ne-a declarat terea tot mai accentuată a nai ;
stimulării preocupărilor lo Crişcior, Orăştioara de Sus, terea bazei de'materii pri partidului. maistrul Francisc Mnrton, dv. ;
oră; i
catarilor pentru buna gos Lunca Cernii şi altele. me şi energetice a ţării, la productivităţii muncii. Noctui
creşterea gradului de valo
podărire a fondului lo Cauza principală a re — 24, (K
cativ de stat, a zonelor zultatelor nesatisfăcătoare rificare a reşursdlo.r de
verzi şi plantate din jurul în înfăptuirea prevederilor materii prime şi energe Obţinerea de producţii agricole
blocurilor, a spaţiilor de programului de autoapro- tice. |£
folosinţă comună. S-a vizionare o constituie slaba Agricultura judeţului va
JEV
cerut, de asemenea, ca in preocupare a unor consilii cunoaşte de asemenea o superioare în anul 1986 iria);
cazurile de apartamente populare, a conducerilor dezvoltare . intensivă şi un HUNE
degradate de chiriaşi să se unităţilor respective şi a accentuat proces de mo seriile
aplice cu fermitate preve specialiştilor pentru orga dernizare a producţiei în (Urmare din pag. 1) tuirea a apreciat că în res vîntul ing. Mareea Oprişa, A); h
(Mode
derile legii. S-a subliniat nizarea producţiei, parti consens, cu exigenţele noii pectivele unităţi nu s-au preşedintele C.A.P. Brad, na bc
pectaiŢn structurii plani
aplicat cu răspundere teh
necesitatea mai bunei în ciparea la muncă, pentru revoluţii agrare. Producţia, ficate (C.A.P. Ţebea, Tîmpa. nologiile stabilite. încer- Ioan Dărăbanţ, directorul Deelai
A.E.S.C.IT. Simerin, Liviu
r i
treţineri de către cetăţeni respectarea tehnologiilor. de grîu — secară va trebui, Ruşi), necxecutarea arături eînd să „explice" o aseme ( A Cursă
a instalaţiilor de apă şi în perioada supusă ana să ajungă la 88,6 mii tone,, lor adinei de toamnă nea situaţie, Leniea Popa Ardeanu, şeful fermei de Săptăl
apă caldă menajeră din a- lizei — au subliniat ra cea de porumb la 126 mii (C.A.P. Brănişea, Sjmeria, Vişineseu. inginer şef la solarii din c a d r u l Noiem
partamente, deoarece în portul şi participanţii la tone. în zootehnie sînt Geoagiu), funcţionarea ne C.A.P. Bretea Mureşană şi A.E.S.C.IT. Deva, Ioan Ma- drago:
PENI
1985 s au înregistrat pier dezbateri — activitatea de prevăzute sarcini deosebite, corespunzătoare a sisteme Ştefan Moise, inginer şef nolescu, inginer şef al' (Cuitu
deri mari de apă din a- soluţionare a propunerilor, atît la efective cit şi Ia lor de irigaţii (C.A.P. Ha la C.A.P. Ţebea, ca şi C.A.P. Beriu, Cornel Tără- Căpiţe
ceafă i
ueastă cauză, fapt ce a sesizărilor şi reclamaţiilor producţii, pentru a se rea ţeg, Brănişea, Tîmpa), Petru Bara, inginer şef al poancă, inginer şef la C.A.P. comis
condus la unele prejudicii oamenilor muncii şi cetă liza producţie agricolă co necxecutarea la timp a lu C.A.P. Unirea, şi Ioan Nis- Rnpoltu Mare ş.a. — a ANINI
în distribuirea apei. ţenilor s-a desfăşurat în relată cu programul de au- crărilor , de întreţinere tor, inginer' şef la C.A.P. subliniat că trebuie să se Irolul
cilore.
Referindu-se 'la aprovi conformitate cu prevederile toaprovizionare. (C.A.P. Băcia, Unirea, Ra- Veţel, „argumentau" că nu tragă maximum de învă canul
zionarea populaţiei cu Legii nr. 1/1978. Propune în gospodăriile membri po'.tu Mare, Lăpuşnic). s-a făcut amplasarea bună ţăminte, atît din realiză Darcli
produse alimentare şi măr rile făcute în campania e- lor cooperatori şi ale ţăra Referitor la cultura car a culturii, că nu s-a fer rile, cit, mai ales, din nea ORAŞ
seriile
furi industriale, raportul lectorală pentru alegerile nilor cu gospodărie indi tofilor s-a subliniat că sînt tilizat terenul, nu s-a res junsurile manifestate în rorile
şi vorbitorii au arătat că de la 17 martie 1985 au viduală vor trebui să uniţâţi unde — ca urmare pectat tehnologia ş.a. Dar anul trecut. Judeţul nostru GIU-E
faţă
s-a desfăşurat în condiţii contribuit la rezolvarea u- crească supraf eţele Insă-. a muncii pline de răspun cine oare. era chemat să are condiţii să-şi asigure I-IAŢE
corespunzătoare, reuşindu- nor importante probleme mînţate cu cereale, cartofi dere -a cooperatorilor, me realizeze amplasarea, să necesarul de cartofi pen tice i
se să se pună la dispo de interes obştesc. Din to şi legume, precum şi efec canizatorilor şi specialişti asigure îngrăşarea tere tru consumul propriu şi Rămă(
darmu
ziţia populaţiei mărfuri talul de 3 927 propuneri au tivele de animale în con l o r — s-au realizat produc nului, . să vegheze la res su-şi realizeze sarcina de (Casa
în structură variată, ceea fost soluţionate 2 C32. Din cordanţă cu prevederile ţii medii superioare. C.A.P. pectarea tuturor verigilor livrare la fondul de stat. MERI/
Haţeg, Cigmău, Ostrov şi
ce a făcut ca în anul tre tre acestea, 29 au fost de programului unic. P e ' a - altele - au obţinut recolte tehnologice dacă nu chiar Poate, de asemenea, să be Ml
—Zi,
ei, inginerii şefi din uni
cut cumpărăturile pe lo competenţa organelor cen -eeaştă bază, contribuţia de peste 20 000 , kg la hec tăţile. respective ? satisfacă consumul popu /a).
cuitor să se ridice la a- trale, 226 de competenţă gospodăriilor populaţiei la tar. . Alte unităţi au rea Consfătuirea de lucru — laţiei la principalele sor
proape 14 mii lei. S-a asi judeţeană şi 2 300 de com autoaprovizionaren terito lizat producţii ce se situ care a fost şi un prilej, timente de legume. Ţinînd |
gurat o bună aprovizionare petenţă locală. în semestrul rială va spoVi simţitor. ează cu mult sub sarcinile propice răspîndirii expe seama de acest fapt,
cu legume şi fructe proas al II-lea al anului 1985, în investiţii, în anul 1986 ce le-au revenit. Consfă rienţei . pozitive prin cu- precum şi de cerinţele Ni
Consiliul popular judeţean vor trebui să se execifte autoconducerii şi autoapro- tragi
pete, constituindu-şe în a-
celaşi timp stocuri cores a primit spre rezolvare 316 lucrări în valoare de ' 10 vizibnării teritoriale, se din 8
punzătoare pentru perioa scrisori iar 1 800 de cetăţeni miliarde lei, care • vor mmu impune să se întreprindă Ext)
toate măsurile, să spo
da pînă la noua recoltă. s-au prezentat în audienţă asigura punerea în func itiSti N 17, 3.
ţiune a obiectivelor în curs
Ext)
Paralel cu creşterea vo la membrii Biroului per de construcţie precum şi §gţ ' J! ‘ - rească răspunderea specia 45, 1
liştilor, mecanizatorilor şi
lumului de mărfuri puse manent al Comitetului exe •/- • î • M ■’ ’• Ext
cooperatorilor pentru înde
la dispoziţia populaţiei au cutiv. Ca urmare a creş lucrările de modernizări şi plinirea în 1986 a tuturor 11, 11
sporit preocupările pentru terii preocupărilor consi reutilări prin care se va indicatorilor de plan. în Ext
dezvoltarea bazei materia liilor populare comunale, asigura trecerea la dez I 1 acest scop trebuie să se 28. 4(
Ext
le a activităţii comerciale. orăşeneşti şi* municipale, voltarea intensivă. De a-, llitil 1|. asigure : • Amplasarea 21, 2;
In anul 1985 au fost con pentru soluţionarea pro semenea se vor realiza culturilor de legume şi car Ext
struite şi puse în funcţiu blemelor oamenilor muncii 3 100 de apartamente , şi tofi pe terenurile cele mai 14,' 6
Exi
alte lucrări social-culturale,
ne spaţii comerciale şi de şi cetăţenilor din terito edilitar gospodăreşti. bune, respectîndu-se strict O, 3fl
Ex
alimentaţie publică în su riu, a unei mai bune coor normele de densitate • 14, 4
La export, economia ju
prafaţă totală de 15 000 donări a. activităţii respec deţului va trebui să li Fertilizarea in întregime Ex
mp, constînd din construc tive de către Comitetul vreze mărfuri în valoare a suprafeţelor cu îngră 25, 1
ţii de sine stătătoare cum executiv al Consiliului de 3,8 miliarde lei, asi- şăminte organice • Fie Ex
este complexul de alimen popular judeţean şi apara gurînd o creştere de 10 la care fermă să-şi producă 30, î
Fo
taţie publică din Vulcan tul său, numărul scriso sută, faţă de anul trecut. necesarul de răsaduri de 4 781
sau din suprafeţe comer rilor şi audienţelor este Economia locală, care va care are nevoie • Lucrările
ciale la parterul blocurilor în scădere faţă de pe trebui să realizeze in 1986 de întreţinere să se facă
rioada corespunzătoare a
de locuinţe la Petroşani, o producţie marfă indus în epoca optimă şi de înal-,
anului trecut. Şi în con tă calitate a Sistemele de ,
11
Deva, Hunedoara, Lupeni, trială de 605 milioane lei
tinuare este necesar să va contribui şi ea sub irigaţii să fie extinse, puse Pe
Vulcan, Uricani, Orăştie, crească răspunderea con stanţial la export. la punct, pentru ca atunci li îi
Crişcior, Cerbăl, Certej şi siliilor populare şi a con Planul în profil teri cînd .e necesar să asigure priir
Iul ui
altele. ducerilor unităţilor socia torial pe anul 1986 asi apa de care au nevoie tat.
In activitatea de apro liste pentru soluţionarea gură, de asemenea, creşte plantele • In legumicultura rar
ning
vizionare — s-a scos în în spiritul legalităţii a se rea continuă a nivelului să fie organizate echipe la i
fia i
evidenţă în raport şi în sizărilor şi reclamaţiilor, de trai al populaţiei ju permanente • Lucrările apoi
fitosanitare să fie execu
dezbateri. — S-au manifes înlăturîndu-se cu desăvîrşi- deţului. Volumul desfa tate la timp şl cu eficien pera
cupi
tat şi o serie de lipsuri re atitudinea birocratică cerii de mărfuri va spori ţa scontată • In legumi şi rr
le î
£n ceea ce priveşte ritmi faţă de problemele ridicate cu 2 la sută faţă de 1985 cultura şi la cultura car 4 şl
citatea livrărilor, gospodă de oameni în scrisori şi iar prestările de servicii tofilor să lucreze meca se t
La
Pentru Marcel Fcdur, fiecare iucraie, flecare piesă re
rirea fondului de marfă, audienţe. cu 7,1 la sută. Prin extin prezintă tot atitea momente de afirmare a înaltei sale pro- nizatori cu înaltă califi cu •
calitatea servirii. Referindu-se la sarcinile derea şi modernizarea re fcsionalităţi, a conştiinţei sale comuniste. Lucrînd la o ma care • Să se întroneze în favo
Vînt
La aceste neajunsuri au care stau în faţa oameni ţelei, prin mai buna dis şină complexă de prelucrare prin a.şcliiere, obţine numai întreaga activitate un cli intei
rezultate deosebite, fapt ce îi asigură stima întregului co
vite;
contribuit minusurile în lor muncii şi cetăţenilor tribuire a unităţilor în lectiv de la atelierul mecanic nr. 1 al C.S. Hunedoara. mat de ordine, disciplină oră.
şi responsabilitate.
înfăptuirea prevederilor hunedoreni în anul 1986, teritoriu, se w asigura şi