Page 29 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 29
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! Fermele zootehnice—model de organizare şi producţie
0 schimbare în bine, care trebuie
amplificată în continuare
JUNTUl HUHEOOABAl! Complexul zootehnic din îngrijitoare, care-şi fac zi actuala stabulaţie a fost
MMIVLISMU Grind s-a înscris, în ul de zi datoria, cu pricepere pregătită cu răspundere la
timii doi ani, pe calea re
complexul
din
zootehnic
şi dragoste pentru ani
male.
dresării activităţii, a ob
Grind şi activitatea zilnică
ţinerii unor rezultate con
Mai remarcăm ordinea
stant bune în producţie, şi curăţenia pe care le-am se desfăşoară în condiţii
bune.
O experienţă bună există
nRRiU, fll KnMITETULW JUDEŢEAN HUHlEDOflRfl AL P.C în anul recent încheiat, găsit în complex, atît în aici şi în' producerea şi
de pildă, unitatea şi-a în
curţile interioare, în de
O L A R J U D E Ţ E A N deplinit sarcinile de plan pozitul furajer, cît şi în asigurarea furajelor. Din
la total efective — în pre spaţiul destinat preparării cele 490 ha destinate bazei
zent deţinînd 1 420 de bo furajelor. furajere proprii, 220 : ha
vine — şi la natalitate, sînt rezervate culturilor
Unde s-ati obţinut 447 viţei. împreună cu inginerul perenei iar restul se însă-
Anul XXXVIII, nr. 8 757 SIMBATĂ, 11 IANUARIE 1986 4 pagini — 50 bani Chiar dacă la indicatorii Iuliu Moise, directorul mînţează în fiecare an cu
matcă şi lapte marfă re culturi duble, secară şl
zultatele nu s-au ridicat la orz pentru masă verde, ur
nivelul planului, totuşi ele A.E.I. GRIND mate de porumb. Toate
au crescut simţitor faţă de
CINCINALUL VIII * DEZVOLTARE INTENSIVA tarlalele se lucrează cu
cele înregistrate cu un an
atenţie maximă. începînd
-
în urmă. Da lapte, de complexului, am urmărit de la fertilizare, pregăti
te&Mmc 'TmkitfiMate îmttă' pildă, s-au predat la fon modul în care se derulea rea terenului, pînă la re
dul de stat aproape 3100 ză programul de dimineaţă coltare. „Ca urmare — pre
:
hl, cu 600 hl peste canti Primul lucru constatat : ciza directorul complexu
Acţiuni şi măsuri ferme pentru tăţile livrate în anul 1984. toată lumea se afla la pos lui — în acest an am reuşit
turi. Starea fiziologică şi
Cum se prezintă la a-
să ne asigurăm în depozi
ceâstă dată complexul zoo cea de curăţbnie corporală tul furajer 1 300 tone fi
încadrarea în repartiţii tehnic din Grind ? Toate a animalelor este cores broase de bună calitate,
punzătoare, iar igiena
5 300 tone de suculente şi
adăposturile au fost te
meinic pregătite pentru mulsului se respectă cu 570 tone de grosiere. Gos
— Cuin s-a derulat ac chiar economii. Să amin cadrat ^n repartiţii ? iernatul animalelor, asigu- stricteţe. Furajarea bovi podărind bine nutreţurile
tivitatea de alirrientare cu tesc pe I. M. Barza, I. M. — Da'. Au depăşit frec rîndu-se microclimatul co nelor se efectuează dife pe care le avem în stoc
renţiat, conform raţiilor
vom reuşi să asigurăm o
energie electrică în 1985, Hunedoara, celelalte unităţi vent repartiţiile tracţiunea respunzător în incinta aces stabilite şi afişate în fiecare hrănire consistentă a ani
In judeţul Hunedoara, to miniere din judeţ subor C.F.R., „Avicola" Mintia, tora. Remarcăm cu deo grajd. îngrijitori cum sînt
varăşe director ? . donate C. M. Deva, I. C. şi cbnsumatorii casnici. sebire modul în care a membrii familiei Doca şi malelor pînă la ieşirea la
— în general, în condiţii I.M. Orăştie, I.M.M.R. Si- — Anul 1985 s-a încheiat fost organizată şi se pre păşunat. în prezent ac
corespunzătoare, îndeosebi meria, întreprinderile de totuşi cu bine în privinţa zintă maternitatea, unde Gheorghe Vişovan şi-ar ţionăm cu toate forţele la
în prima parte a anului, tricotaje şi de încălţămin producţiei şi consumului viţeii au asigurate condi dori să aibă orice fermă fertilizarea cu îngrăşămin
în semestrul al II-lea au te din Hunedoara, între- de energie electrică în ţii bune de dezvoltare. zootehnică. întregul efec te organice a suprafeţelor
judeţul nostru. Amintind de maternitate, tiv a fost lotizat pe cate însămânţate în toamnă. Am
gorii de animale şi în
— în urma hotărârilor
ENER6IA ELECTRICA adoptate de Comitetul Po se cuvine să subliniem funcţie de starea fiziolo MIRCEA LEPÂDATU
mi muuAi
contribuţia pe care şi-o
toaticAiiii
litic Executiv al C. C. al aduc Floare Plecat şi Flo gică a vitelor.
P.C.R. în luna octombrie rina Borca, două harnice Deci, putem spune că (Continuare în pag. a 3-a)
apărut greutăţi şi la noi. a anului trecut, atît în u-
Totuşi, prin acţiunile de Interviu cu nităţile producătoare de e-
analiză, control şi îndru ing. IOAN HAŢEGAN, nergie electrică (la C.T.E.
mare din partea specialiş directorul I.R.E, Deva Mintia şi U. E. Paroşeni,
tilor I.R.E. Deva şi prin dar şi la autoproducători,
măsurile întreprinse de respectiv C. S. Hunedoara
conducerile unităţilor in prinderea de bere Haţeg şi şi C.S.V. Călan), cît şi în
dustriale, de consiliile altele, care şi-au îndepli cele consumatoare s-au
populare, s-a reuşit, în linii nit sarcinile anuale de luat măsuri corespunză
mari, să se asigure energia plan. Economia de ener toare privind creşterea
electrică necesară desfăşu gie electrică pe judeţ, în producţiei şi diminuarea
rării proceselor de produc anul 1985, se cifrează la consumurilor, care au de
ţie, îndeplinirii sarcinilor 81 milioane kWh faţă de terminat o mai bună a-
de plan. repartiţiile aprobate, ceea limentare, a consumatorilor
— S-a încadrat judeţul ce reprezintă consumul pe industriali şi, deci, desfă
nostru în repartiţii ? 25 de zile al C. S. Hune şurarea în condiţii normale
— Şi judeţul, dar şi ma doara sau pe o lună şi a activităţii productive.
— Ce măsuri şi acţiuni
joritatea întreprinderilor jumătate al C.M.V.J. Pe au întreprins specialiştii
s-au încadrat în repartiţii troşani. I.R.E. Deva şi factorii cu
le de energie electrică, ri — Au fost însă şi con responsabilităţi din uni
nele dintre acestea obţinînd sumatori care nu s-au în-
tăţile economice în vede
rea materializării hotărî-
IN PRIMA SĂPTĂMÎNĂ — rilor partidului în dome-
200 TONE DE CĂRBUNE PESTE PLAN Interviu realizat de
Ea început de an şi cincinal aflăm veşti îmbucură DUMITRU GHEONEA A.E.I. Ilia. Ema Dencş şi Viorica Orsa administrează finuri leguminoase la- vacile
toare, fapte vrednice de muncă, semnate de bravii gestante, pe care io au in îngrijire. Foto NICOLAE GHEORGHIU
mineri ai Paroşeniului. Dar, mai iutii, cum s-a în (Continuare în pag. a 3-a)
cheiat 1985 ?
— Cu un plus de 36 000 tone de cărbune — ne-a
declarat ing. loan Beserman, directorul I.M. .Paroşeni.
Minerii noştri şi-au depăşit, în acest fel, de peste Producţia de utilaje miniere —
3 ori angajamentul asumat în întrecerea socialistă, Produse
onorîndu-şi calitatea de autori ai chemării la între din marmură
cere pe 1985. în pas cu graficele stabilite la export
— Cum a început 1986 ?
— După prima săptămână, din cel de-al 8-lea cin — Prin utilajele pe care mentar planului anual 532 tipuri- de, vagoneţi reali Harnicul colectiv al
cinal, raportăm 200 tone de cărbune peste plan. Şi, le produce, colectivul de tone maşini şi utilaje mi zaţi curent, alte utilaje. întreprinderii „Marmu
ceea ce este deosebit de important, toate brigăzile muncă al U.U.M.R. Criş- niere, 3 000 vagoneţi mi Sîntem pregătiţi, dacă con ra" Simeria s-a mobili
şi-au realizat sarcinile de producţie planificate. în cior îşi aduce o contribu nieri echivalenţi, piese de tractele se vor încheia, să zat in mod exemplar,
frunte se află cunoscuţii şefi de brigadă Ferenc ţie de seamă la derularea schimb în valoare de 4,5 onorăm exemplar comen încă din prima zi a a-
Fazakaş, Gavrilă Mesaroş şi Constantin Ciobănoiu. în condiţii corespunzătoare milioane lei — toate ma- zile cu partenerii străini. nului 1986, în direcţia
a producţiei în unele între terializîndu-se într-o pro — Sarcini deosebite re realizării şi depăşirii
prinderi miniere din judeţ ducţie marfă în plus de vin colectivului uzinei pe sarcinilor dc plan, în
şi din ţară. Mai întîi, vă 2,1 milioane lei. linia creşterii productivi deosebi a producţiei des
rugăm tovarăşe Viorel Poe- — Cum aţi demarat' în tăţii muncii. Cum veţi tinate exportului. Ast
nar, în calitate de director 1986 ? Ce noutăţi sînt în acţiona în această pri fel, după prima decadă,
al uzinei, să vă referiţi la structura sortimentală a vinţă ? oamenii muncii din a-
modul în care cei peşte producţiei ? . — Comparativ cu 1985, ceastă unitate economi
1000 de oameni ai muncii — Ritmul realizărilor zil trebuie să creştem produc că raportează produce
din unitate şi-au îndepID’ nice este cel scontat, iar tivitatea cu 20 la sută. în rea şi expedierea .mai
nit sarcinile în cincinalul acest sens avem stabilite repede, faţă de terme
recent încheiat, cu deo două programe care pre nele prevăzute în con
sebire, în anul 1985. Din prima decadă văd, între altele, moderni tracte, a primelor can
— în cincinalul care a a anului zarea fîuxuîâlor tehnologice tităţi de placaje din
trecut volumul sarcinilor la vagoneţi, turnătorie, mar m u r ă , destinate
de plan fizice a fost mare, debitări, forjă, folosirea U.R.S.S. şi Elveţiei. Sînt
clar l-am realizat, în con baza materială pentru pri intensivă a capacităţilor pregătite în prezent —
diţii de calitate, cu patru mele trei luni — cu ex actuale, mai buna organi şi vor fi expediate în
decade mai devreme. Da cepţia combustibililor şi zare a producţiei, întărirea a doua decadă, ce în
toţi indicatorii am înre carbidului — este asigu asistenţei tehnice pe schim cepe astăzi — un lot de
gistrat depăşiri. Decisiv rată. De asemenea, con buri, ridicarea calificării placaje din marmură
însă a fost anul 1985. Cu tractele sînt încheiate pe şi perfecţionării oamenilor, roşie pentru R.S. Ceho
toate greutăţile întîmpinate, întregul an. Structura, pro alte măsuri. Colectivul de slovacă, precum şi o
mai ales în prima parte,, a ducţiei — în mare •— a la U.U.M.R. Crişcior este cantitate apreciabilă de
anului, printr-o vâlprifi- rămas aceeaşi. hotărît să acţioneze cu dale mozaicate pentru
eare deplină a timpului — De'cri'“„în mare". Se dăruire în muncă, în lu Algeria. Onorarea exem
disponibil şi a dotării teh întrevăd noutăţi, tehnice? mina indicaţiilor şi orien plară a contractelor în
nice, jo aprovizionare, rit — în mod sigur ele vor, tărilor secretarului gene cheiate cu partenerii ex
mică cu materii prime şi apare. De altfel, noi an de ral al partidului, tovarăşul terni este una din sar
materiale şî, n u - î n cele an am executat o serie de Nicolae Ceauşescu, cuprin cinile de bază ale celui
din urmă, printr-o mobili utilaje unicat. Apoi mă se în Mesajul de Anul de-al 8-lea cincinal, iar
zare de excepţie a forţelor gîndesc la ofertele pre Nou, să obţină, din prima producătorii de marmu
colectivului, am reuşit să zentate la export în ve lună a celui clintii an al ră simerieni sînt hotă-
recuperăm toate rămânerile derea contractării cu be cincinalului al optulea, re rîţi să-şi ridice de la
Uzina hidroelectrică Ostrovu Mic. Maistrul şef de cen în urmă şi să încheiem neficiari din India, Sudan, zultate bune la toţi indi început, la cote tot mai
trală Dionlsie Iordan, împreună cu mecanicul Petru ţinta înalte, activitatea din
şi electricianul Nlcuşor Olărcscu efectuează manevrele în anul cu importante sporuri Columbia.- în ce constau catorii de plan.
vederea pornirii turbinei nx. 1. dc producţie. Spre exem ele ? Vagoane gondolă cu Interviu realizat de acest domeniu.
plu, am realizat supli capacitatea de 5 mc, unele LIVIU BRAICA
