Page 30 - Drumul_socialismului_1986_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

S T A T O R N I C I E D e b u t
Cum apele ce lunecă Ia vale IUBIREA NOASTRĂ
sub zmalţ de unde mlădiat sonor 13,00
nu-şi pot suci, să curgă spre izvor In stînca dură-n care gînduri bat, 13,05
şuvoaiele ce scapără cristale, Şi-n iarba crudă, şi-n rouă de pe frunze
Eşti Patrie, în toate, dor prelung,
înaltă trecere şi nemurire
cum vulturii nu se opresc din zbor Iubirea noastră mai presus de fire.
de teama stîricilor ivite-n cale
ci trec mai sus de virfurilc goale Rază cu rază demnitatea ţi-o adun
încremenite în trufia lor, Din griul ce se coace,
★
Din chipul mamei, bun ★
nici din tăriile străvechi cît ţara Şi-o prind deasupra inimii ca
'k
tu, neamul meu, nu îţi vei stinge para pe-o emblemă 14.45
ce-asemenî unui ochi apururi treaz Patria mea, 19,00
C ă l ă t o r ( V ) Rusia de odinioară. Pentru stă priveghind în vasta lui rotire Nădejdea 19,20
in care se regăseşte toată
peisajele lui Levitan şi cum fiecare pas de împlinire Iubirea mea supremă ! 19.45
Şişkin, cu mestecenii lor
Există în Moscova 1S acela de a mă li aliat, fie printre care rătăceşte statorniceşte-n piatră un talaz. 20,35
muzee de istorie, 19 de ar­ şi numai pentru citeva cli­ duhul vastelor melancolii CRISTINA MANEA,
tă, 13 literare şi 13 de pe, în faţa unor originale ale lui Esenin. Cit despre NECULAI CHIRICA elevă, Vulcan
ştiinţă. Nu mi-am propus ,celebre şi de a-mi fi putut Muzeul Puşkin, am trăit aici 22,00
imposibilul: a le vedea pe fixa, după criterii pur a-
un adevărat şoc de bucu­ 22,10
toate într-un timp limitat lective, citeva repere pentru rie aflînd o superbă pinză, 22,30
e, bineînţeles, o utopie. De o eventuală revenire intr-un o scenă cu ţărani, de Le Laureaţii noştri
altfel, nu sînt un împătimit viitor incert. Spaţiul mu­
Nain, pictor francez din
al muzeelor - ele îmi pro­ zeal al Kremlinului e înţe­ secolul XVI, una dintre so­ Spiritualitatea ancestrală Cînd au considerat că să nu le mai bată, zice-se,
voacă chiar un iei de fo­ sat de odoare, icoane, ar­ lidele mele fixaţii afective. a satului românesc, alcă­ spectacolul este gata, cu deşi n-o făcuse niciodată,
bie a spaţiului închis, labi­ gintărie şi sarcofage, multe Dar, poate in primul rînd, tuită din inestimabile co­ sprijinul inimoasei lor în­ este de-a dreptul antologică
rintic — şi de obicei le aş reveni pentru galeria de mori ale folclorului tra­ văţătoare, Marioara Istra- atît prin jocul scenic, cît Bt
frecventez doar cînd am artă modernă, îndeosebi diţional, continuă să fie te, care i-a ajutat la re­ şi prin replici: Vrăjitoa­ diop
de urmărit o problemă a- pentru impresionişti şi, din­ un miraculos şi nesecat petiţii, au urcat pe scenă rea : „Aşa, acum cu toa­ 6,30
agric
nume. Aici m-am oprit la tre ei, pentru solarul, se­ izvor din care «ies la' lu­ şi au început spectacolul te astea/ Facem formă de juni;
trei muzee de artă, esenţia­ ^PRIVELIŞTI ninul Pissarro şi pentru ne­ mina zilei adevărate perle cu... începutul, un inge­ bărbat/ Ţineţi fiecare-o bîtă/ La î
lele : Kremlinul, Galeria liniştitul Van Gogh din care artistice. Aceasta chiar şi nios prolog ce aminteşte, C-un capăt, ici, în podea !/ cinci
ro p
Naţională Tretiakov şi Mu­ sarcofage, ca intr-un veri­ în zilele noastre, cînd jioul ca formulă scenică, de tea­ Iar a treia, pe mîneci / O un li
zeul de Artă A. S. Puşkin. tabil Panlheon al Rusiei. am avut surpriza să desco­ îşi pune amprenta cu trul lui Shaltespeare: „Nu băgăm, uite aşa I (...) Eu ţii a
cc ;
Dar n-am de gind să des­ Ceea ce şi este. Contem- păr aici o pînză de exis­ pregnanţă asupra tuturor mai credem, dragii noştri/ te leg de xnîini, băiete ? / 8,10
criu ce am văzut. Dacă plînd aici picturile unor tenţa căreia nu ştiam, o aşezărilor. Nuuu, în nici o vrăji­ Cu sfoară, cu lanţuri grele/ 9.00
n-ar fi imposibilă, întreprin­ mari zugravi din vechime, scenă de penitenciar, cu Nu este, aşadar, de mi­ toare/ Cu minciuni, poveşti Cît trăieşti în astă lume/ 9,03
ab­
derea ar rămine oricum za­ mi s-a confirmat o impre­ totul memorabilă prin dra­ rare că pe raza comunei şi snoave/ Umblă baba-nşe- Să nu-ţi pui mîna pe ele I". Bule
şi
sobrul
ei
solutul
darnică. O operă de artă sie pe care mi-am format-o matism. Există, aşadar, şi Dobra, la Pane, un sat lătoare !“. De un umor suculent Revi:
11.00
o vezi sau n-o vezi. A mai demult, din repro­ o Moscovă a muzeelor, ale avînd doar 88 de fumuri, Dar ce aduc, de fapt, pe este şi scena în care ac­ 11,05
descrie un tablou e ca şi duceri : Teofan Grecul e un ţăran isteţ şi talentat, scenă, talentaţii actori a- ţionează socrul şi ginerele ghto;
te ;
cum te-ai apuca să poves­ hieratic şî sever, pe cînd căror săli solemne şi cal­ pe nume Ioan Oprean, cu­ matori din Pane ? Două­ care le surprind pe cele -llrl
teşti o poezie. Celor trei Rubliov, mai liric, freamătă me sînt permanent popu­ noscând (într-un moment zeci şi cinci de minute de trei femei în flagrant de-i J î
mari muzee - dar Piaţa late de o lume formată în al biografiei sale) ridicolul Bet. Ce Urmează? E lesne .olcli
de o inefabilă tandreţe. satiră şi umor suculent, ce la 3
Catedralelor din Kremlin Grecul e animat de fervoa­ majoritate nu din străini, situaţiilor create de cre­ rezultă din confruntarea, de înţples. Meri
e, de fapt, un conglomerat ci din localnici şi mai ales dinţa unor femei din sat ingenios realizată în ver­ Bucurîndu-se de succes dloji;
muzeistic — le-am consa­ re. Rubliov de geniu. Amin- din tineri. O lume recu- în vrăji, s-a apucat — mai suri, dintre o so.acră din încă de la premieră, piesa dosci
doi sînt însă deopotrivă 17.00
crat în medie cîte patru leasă, interiorizată, avidă întîi singur, apoi a antre­ timpuri revolute, cum re­ „Nu mai credem în vră­ Muzl
ore, timp care abia mi-a artişti pină în vîrful penelu­ de cultură, deprinsă a-i nat şi alţi consăteni ini­ jit" a cucerit şi juriile di­ 18.00
lui iar revederea lor va volută e şi ea, foarte
Îngăduit să le străbat in respecta valorile, cu care moşi şi talentaţi — să scrie „poamă acră" (inclusiv cu feritelor etape ale Festi­ Un d
pas lent de la un capăt constitui de acum pentru m-am simţit tot timpul so­ o piesă de teatru pe care soţul el Ghiţă) şi ginerele valului naţional „Cîntarea politi
naţio
la altul spre a-mi forma în mine un motiv de nostal­ lidar in universalitatea ar­ a întitulat-o cu francheţe ei, Păun, pe care il jig­ României", ediţia a V-a forni
final o idee de ansamblu gie. După cum Galeria tei. A fost şi aceasta' una „Nu mai credem în vrăjit!". neşte tot timpul întrucît aducînd artiştilor amatori Pont!
asupra nepreţuitelor tezau­ Tretiakov mă va rechema dintre intimele şi durabilele Astfel piesa s-a născut din Pane premiul II pe, Mcte
20,20
re de artă pe care le adă­ pentru Repin, pentru por­ satislacfii pe care le poate din improvizaţiile autoru­ trăieşte şi munceşte, dar ţară şi titlul de Laureat' 21,00
postesc, făcîndu-le accesi­ tretele şl scenele sale de trăi un călător. lui principal şi a inter­ mai ales mănîncă în casa La manifestarea satirico- 22,00
bile oricui. Dincolo de a- gen, pentru acea „Proce­ preţilor Aurel Tudor (so­ ei, deşi bietul om o „slu­ umoristieă „Gura satului" Spori
dans
ceasta; marele ciştig a fost siune in gubernia Kursk" RADU CIOBANU ţ crul din piesă), Verginica găreşte" de dimineaţa pînă de la Maeea (Arad), ta­ tiu tl
Tudor (soacra), Roman seara. Conflictul se de­ lentaţii actori amatori din
Popovici (ginerele), Olim­ clanşează în momentul în Pane au fost distinşi cu
„Albina", pentru originali­ IU
pia Popovici (fata soacrei) care ginerele, plecînd la Premiul special al revistei
CRONICA LITERARA La şcoala artei şi Lucica Raţ (vrăjitoa­ muncă, îndrăzneşte să-şi ia tatea şi talentul de care
merinde.
rea).
Se apelează la... vrăji­ au dat dovadă. Distincţiile DE
Repetiţiile au început la tria)
Liviu Rehreanu după un veac 7/ La Deva se desfăşoară, în domiciliul interpreţilor, toare. Scena în care a- sînt, desigur, încununarea HUN
n această săptămină, cursurile ceâsta, ajutată de soacra valorii artei dramatice de serlil
periodice organizate — pe lin­ pentru că artiştii - doreau A):
Centenarul Liviu Rebrea- nu, a modelelor critice pro­ gă şcoala populară de artă şi Ca spectacolul lor să fie o cea naivă şi de fiica ei, amatori din micuţul sat (Mod
na b
nu a fost întîmpinat de edi­ puse. Cartea de faţă îl Centrul judeţean de îndru­ surpriză pentru sat.. Şi aşa acţionează cu trei beţe a- hunedorean. Decla
mare a creaţiei populare şi a
supra uţiei cămăşi a gine­
tura „Dacia" prin publica­ abordează pe Rebreanu mişcării artistice de masă — a fost I relui pentru a-1 „lega", ca PETRISOR CIOROBEA i * r I
rea unui elegant volum, cu • conştient de tot ce s-a pentru pregătirea instructori­
o ţinută grafică de calitate, scris despre el, dar abso­ lor formaţiilor artistice de a-
carte despre care aflăm lut hotărit să-i contureze matori. Participă aproape o NOU;
sută de instructori de forma­
dragr"
din foaia de titlu că a fost ipostaza din conştiinţa ţii coregrafice, muzicale, de PENI
„gîndită şi alcătuită de criticii anului 1985. De teatru, montaje literare şi (Cult-
Mircea Zaciu". aceea „Liviu Rebreanu brigăzi artistice din de judeţ. Căp'
a-
Cursurile
beneficiază
ccat
Liviu Rcbreanu după un după un veac" este în fond portui unor valoroşi oameni com
veac cuprinde evocări, co­ o etapă, este materializa­ de artă şi cultură din Bucu­ ANI
mentarii critice, precum şi rea unei viziuni asupra reşti — Bogdan căuş (pentru troli
citon
mărturii ale prozatorilor de operei. brigăzi artistice), Nicoleta Pop, canul
cercetător şi specialist in pro­
azi, volum propunînd, în Partea cea mai rezisten­ bleme de coregrafie, George Darcl
final, o veritabilă biogra­ tă a cărţii este cea inti­ Ţărnea, scriitor, Emilia Co­ ORAî
serlil.
fie ilustrată a scriitorului. tulată „Comentarii critice", mişel, etnomuzlcolog, Constan­ rorilc
Cartea are un titlu am­ care beneficiază de nume tin Dinischiotu, regizor —, do căra)
specialişti de la Centrul jude­
biţios nu prin ideea de a cunoscute. L-am aminti ţean de îndrumare a creaţiei Cu
(Casa
propune o sinteză a recep­ în primul rînd pe Mircea populare şi a mişcării artis­ ŢEG
tării celui mai mare pro­ Zaciu, cu un substanţial tice de masă şi de la teatrele tice
din
şi
profesioniste
Deva
zator al nostru, nu prin eseu despre conştiinţa is­ Petroşani. Răm;
darm
intenţia de a oferi antolo­ toriei la Liviu Rebreanu, . Cursurile teoretice au fost (Casa
gic ce s-a scris esenţial dar şi pe Ioana Em, Pe- instructiv Uustrato cu mo­ MER
bunii
despre părintele lui „Ion", trescu. („Extazul dansului", mente practice — spectacole Mase
ci prin faptul că reuşeşte în care se urmăreşte cu susţinute de formaţii artistice na);
să contureze, prin cei care fineţe prezenţa dionisiacu­ laureate: grupul vocal-instru- (Min
colectivul.-
semnează materialele din lui în „Ciuleandra"), Liviu mental „Caoon“ şi muzică şl
spectacolului
de
volum, o ipostază a lui Petrescu (Structura timpu­ poezie creaţii originale ale Ca­
Liviu Rebreanu, din mo­ lui în „Ion", o raportare sei de cultură Hunedoara,
grupul umoristic „Semnal C“
mentul aniversar, din anul a duratei la sistemul axei al Casei de cultură a sindi­ f p A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
RC2
o sută de la naşterea sa. orizontalităţii şi verticali­ catelor Călan, recitalul de 10 ia
Aceasta ar fi în fond tăţii timpului din care re­ poezie şi teatrul Casei de cul­ Scenă din finalul spectacolului „Nu mai credem in vrăjit".
finalitatea cărţii: de a zultă reprezentarea mo­ tură Deva. Foto IONEL TUDOR Exi
propune un model al ope­ delului temporal din ro­ 50, 8.
Exi
rei rebreniene după ce se man, dimensiunea barocă 33, 6
părea că despre Liviu Re­ a prozatorului), Eugen CRONICA FILMULUI
breanu s-a spus totul, Todoran („Romanul crizei", Sper să ne mai vedem
dacă nu şi ceva pe deasu­ eseu scris în perspectiva
unor modele filozofice) şi
pra, şi după ce aveam Mircea Muthu („Centru şl Actualitatea este tot mai face doar parţial aşteptă­ excela în secvenţe (întîlni- Ornam şi Ion Dolănescu.
iluzia că romanele sale au corp sferoid", o re-propu- frecvent întîlnită în fil­ rile. Situaţiile se articu­ rea celor doi îndrăgostiţi, Jocul firesc al actorilor PCI
fost definitiv clasificate. nere a arhitecturii româ­ mul românesc. Pe acest * lează tezist şi linear, iar vânătoarea ratată, invitaţia dă imaginea realizată cu fi r<
Cartea are ambiţia de a neşti). Dintre eseiştii mai teren îşi încearcă forţele personajele au biografiile la învăţătoare) realizate cu maturitate de operatorul senir
îneci
propune modele noi ale tineri, cu personalitate evi­ nu numai consacraţii, ci şi slab motivate. rafinament. Alexandru Groza şi, nu în zii c
operei lui Liviu Rebreanu, dentă, să-i amintim neapă­ d e b u t a n ţ i i , aşa cum Trecând peste poticnelile Distribuţia, făcută cu trept
firesc, fără nici o inten­ rat pe Ştefan Borbely se-ntîmplă cu Dumitru Di- scenariului, în care scli­ „mină sigură", de reală ultimul rînd, de ilustraţia spre
va r
ţie subliniat polemică, de­ („Trăire şi intensitate"), nulescu, prozator cu un peşte doar ideea hărni­ muzicală (Gabriel Purdea), fia <
oarece studiile cărţii con­ Vasile Popovici („Lăcomia ciei în clandestinitate (pro­ importanţă pentru echili­ adecvată şi elevată. le di
sumă viziunea anterioară umor „inocent şi nemilos” brul filmului, aduce ală­ „Sper să ne mai vedem" nă 1:
povestirii") ori Ioana Bot , care, la 12 ani după filmul curarea materialelor pen­ turi „debutanţi" (Valentin ne dezvăluie un regizor perai
ca pe o etapă necesară şi („Vina lui KlapRa"). „Iaurtul şi cunoaşterea lu­ tru microhidrocentrală), re­ cupri
firească în fond. Nu ne „Liviu Rebreanu după gizorul Dumitru Dinulescu Mihali şi Ileana Harşa — complex care, valorifieînd şl n-
cele
interesează în rîndurile de un veac" este o carte de mii", se arată iarăşi pe construieşte fluent, într-o Negru), „monştri sacri" intenţiile scenariului, â 4 şi
faţă — spaţiul nici nu sărbătoare, aşa cum se cu­ tărîmul cinematografiei, articulare modernă de (Margareta Pogonat, Ernest creat un spectacol agrea­ ncatt
ne-ar permite de altfel — vine unui mare sărbătorit. Realizat in cheie rea­ elipse, urmărind mai mult Maftei, Dorel Vişan, Ion bil. nai a
ne c
o trecere în revistă a eta­ list—comică, filmul „Sper retorica imaginii decît pe Besoiu, Mitică Popescu) şi VERONICA PALADE
pelor receptării lui Rebrea­ .A, MIRCEA MOT să ne mai vedem" satis­ cea a cuvântului pentru a neprofesionişti ca Vintilă