Page 33 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 33
1
IN iNVĂŢĂMINTUL AGROZOOTEHNIC PE MASA
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1Ţ1-VA
Dezbateri interesante, dar şi lecţii
anoste, absenţe nemotivate
In unităţile agricole coo activitatea din sectorul ve Lectorul avea un plan de
peratiste din Consiliul u- getal şl din zootehnie. taliat al temei, întocmit în
nic agroindustrial Haţeg — Cîte teme s-au predat colaborare cu Dan Şuteu.
sînt organizate 32 cercuri pînă acum ? medicul circumscripţiei ve
ale învăţămîntului agrozoo — Astăzi se predă tema terinare din Baru.
tehnic, dintre care 18 tu a cincea. Cursul se ţine la — Toţi îngrijitorii de n-
profil vegetal, 12 pentru căminul cultural din Ga nimale sînt înscrişi la în-
lucrătorii din zootehnie, laţi, iar expunerea ingine văţămîntu] agrozootehnic ?
iar două îi cuprind pe cei rului şef al unităţii noas —• Nu. îngrijitori avem
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C ce muncesc în legumicul tre, Liviu Martinovici, este 18, dar numai 12, adică cei
ce lucrează la Livadia —
S I A l C O N S I H U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tura şi în mica industrie. urmată de un film docu vin la învăţămîntul agro
mentar cu privire la teh
— în unitatea noastră —
sublinia Francisc Vlădoa- nologia culturii porumbu zootehnic.
ne, preşedintele C.A.P. Pui lui.
— sînt organizate trei La cooperativa agricolă Faptul ni se pare nefi
DUMINICĂ, 12 IANUARIE 1986 4 pagini - 50 bani cercuri — unul pentru cei de producţie din Livadia resc, întrucât şi cei ce mun
ce muncesc la cultura ma sînt organizate două cercuri cesc la Petros, Valea Lupu
lui şi Baru ar trebui să-şi
re, iar două pentru lucră — unul pentru cei ce mun
torii din zootehnie. La dez cesc în cultura mare, ce ridice nivelul pregătirii
profesionale — condiţie e-
baterile ce au loc săptă-
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA lălalt cu profil zootehnic. senţială pentru o activitate
Cu puţin timp înainte de
mînal iau parte nu numai
cei înscrişi la curs, ci Un începerea cursului, stăm de de calitate. Dacă ei nu pot
il
im te h n ic «TMtluctuWate mafta ■ număr mult mai mare de vorbă cu ing. Georgeta fi aduşi, o dată pe săpt -
oameni, deoarece lecţiile se Pascal, şefa fermei zooteh
ţin la căminele culturale nice, care ne spune că pî BRUTUS BOCĂNICI,
S.H. lonea. Start bun din prima din Pui, Galaţi şi Ponor nă joi s-au predat patru inginer principal
la D.G.A.I.A.,
— acolo unde avem orga
teme, în' ziua respectivă
nizate brigăzi —, temele urmînd să se dezbată „Bo TRAIAN BONDOR
decadă —plus 1200 tone cărbune puse în discuţie sînt inte lile animalelor şi cum pot (Continuare în pag. a 2-a)
fi prevenite şi tratate".
resante, legate strîns de
Mina Lonea dispune de respunzătoare pentru a-şi 3, unde sînt folosite numai
un colectiv de muncă pu recupera în scurt timp abataje frontale, iar pe
ternic. Nicolae Golea, pre restanţele. La nîvel de u- stratul 5 s-a trecut de la
şedintele comitetului sindi nitate, producţia zilnică metoda clasică la abataj
catului din întreprindere, depăşeşte 3 500 tone, fiind cu front scurt pe înclina
spunea că cei mai mulţi mai mare decît în luna re, ceea ce a condus la
dintre mineri sînt tineri, decembrie a anului trecut. rezultate superioare".
muncitori harnici şi ambi Inginerul şef al minei, Cîţiva dintre şefii de
ţioşi, hotărîţi în ceea ce Ioan Cherecheş, s-a referit brigadă ai minei, între ca
fac. Aşa se explică poziţia la măsurile luate de con re Andrei Antal, Florea
de frunte — locul al II-lea siliul oamenilor muncii Anton, Grigore Mîndruţ,
pe bazinul carbonifer al pentru realizarea ritmică, Gheorghe Lipşa, Uca Ioan,
Văii Jiului, după I.M. Pa- decadă cu decadă, a pla Iosif Bucur, Grigore Fatol;
roşeni — ocupată în între- nului pe anul 1986. Ele Cornel Pilea, cu rezultate
oroa socialistă pe 1985, an vizează, în ansamblu, asi le cele mai bune la ora ac
tuală, la extracţia de căr
bune, nu apreciat climatul
de lucru sănătos asigurat
la fiecare sector, eforturi
le continue pentru îmbu
nătăţirea organizării pro
în care I.M. Lonea a ex gurarea unei linii de front ducţiei şi a muncii, întă
tras suplimentar sarcinilor active superioare faţă de rirea asistenţei tehnice pe
de plan LI 000 tone de căr- cea iniţial prevăzută, ex schimburi, . aprovizionarea
Vy ne. tinderea abatajelor cu ca ritmică cu materiale în
Din 1986, primul an al pacitate mare de produc subteran, extinderea micii
celui de-al VIII-lea cinci ţie şi a tehnologiilor de lu mecanizări, strădania ca-
nal, a trecut mai bine de cru adecvate condiţiilor d relo r teh n i co-i ng i n ereşt i
o decadă. Ce rezultate a specifice de zăeămînt ale de a rezolva operativ pro
obţinut colectivul minei în minei, plasarea optimă a blemele care"apar în mină.
această perioadă ? Ingine fronturilor, folosirea cît Eforturile tuturor mine
rul Miron Cosma ne-a răs mai eficientă a forţei de rilor de la Lonea sînt în
puns : muncă ş.a. dreptate spre traducerea
— Din prima zi de lu Tovarăşul Uie Tirean, se în viaţă a orientărilor şi
cru a anului 1986, mina a cretarul adjunct cu pro indicaţiilor secretarului ge Atelierul (Ie reparaţii ai
extras cărbune peste plan. bleme organizatorice al neral al partidului, tova S.M.A. Ilia. Postul de repara
„La zi", sporul de produc comitetului de partid din răşul Nicolae. Ceauşescu, ţii cutii de viteză, reduetoare
ţie se ridică la circa 1 200 întreprindere, a subliniat spre a creşte necontenit şi ambreiaj, aşa se numeşte
tone. Cele mai biine re preocupările în direcţia producţia şi a-si consolida, locul de muncii ai mecanici V i r t u o z i t a t e
lor Marinela Lupşa şi Tomi-
zultate le înregistrează mi- creşterii randamentelor de pe această cale, din prima ţă Crişan, despre care putem
crocariera, sectoarele III, extracţie în abataje. „S-a lună a anului, poziţia de spune că se dovedesc mereu
vară, cinci com-
V şi IV. Sectoarele I, II şi introdus — arăta interlo unitate fruntaşă la extrac ..la post“. in vor intra în la- Acum, după ce ediţia a oară ! — in febra întrecerii
binele C 12
/I au în prezent uşoare cutorul — metoda de ex ţia cărbunelui. nurilc de cereale. munca lu- XVI-a a Festivalului inter- cu ei înşişi, reunind fiecare
rămîneri în urmă, însă şi ploatare cu tavan de re erătorilor de aici îşi va tlo- judeţean „Căluşerul tran pină la 100 membri. De a-
ele dispun de condiţii co- zistenţă pe întreg stratul LIVIU BRAICA vedi temeinicia. silvănean" a rămas o ma celeaşi simţăminte au lost
nifestare a „anului trecut", animaţi cunoscuţii vătafi
Mălina
(Boşorod),
ecourile ei continuă să per
toate eforturile siste i-au fost martori. Nicolae Gridan (Orăştioara
în
celor Troian
amintirea
care
A de
Sus),
Ionică
venit
lost o întrecere a virtuozi (Geoagiu), care au Herja
tăţii şi ambiţiei artistice, a
impreună cu fiii lor Da
formaţiilor căluşereşti, a
niei, Ovidiu, Mircea, cu to
vătafilor, a părinţilor cu ţii evoluind intr-o manieră
C'olectivul de oameni ai muncii din uzina noastră. lui metalurgic, poate pri de încălzire a locurilor de copiii care le-au călcat în impresionantă. Alături de
muncii din Uzina nr. 1 — Sîntem hotărîţi să răspun mi un singur calificativ- — muncă prin folosirea agen crezători pe urme, ducind ei s-a ridicat un alt vătaf
eocsochimică, din cadrul dem cum se cuvine acestei foarte bună" — sing. Li- tului termic recuperat din mai departe o tradiţie se - danZator de excepţie,
Combinatului siderurgic sarcini. O primă confirma viu Ciubucă, şeful atelie instalaţiile proprii. culară. A fost materializa Aurel Romoşan, din Orăş
Hunedoara, a încheiat a- re — rezultatele obţinute rului exploatare baterii de Acţiuni şi rezultate ale tă scenic varietatea dese tioara de Sus, care la cei
nul 1985 cu rezultate bune încă din primele zile ale cocsificare. căror autori sînt corsarii, nelor, a ponturilor celui 19 ani ai săi a dovedit ţi
în producţie, obţinînd o lui 1986". Desigur, fiecare dintre „în primul rînd să-i lău mai spectaculos şi mai nută scenică, eleganţă, miş
substanţială depăşire a La cocsificare, satisfac interlocutori şi-a argumen dăm pe cei care nu o dată bărbătesc, a unuia dintre care armonioasă, forţă şi
cantităţii de cocs metalur ţia celor peste 450 de coc- tat afirmaţiile. Toate ar au făcut ca uzina numărul cele mai reprezentative o amplă deschidere a pi
gic — produsul de bază al sari faţă de succesele în gumentele au însă ca nu unu pe fluxul de produc dansuri populare hunedo- ciorului in săritură, toate
Uzinei. registrate în acest debut mitor comun acţiunile sus ţie să fie şi numărul unu rene. A fost pusă in evi la un loc atribuie ale vir'
„Pentru 1986, primul an de cincinal se remarcă u- ţinute pentru o nouă cali în întrecerea socialistă pe denţă in mod impresionant tuozităţii.
al celui de-al optulea cin şor din cuvintele numero tate, superiopră, a produc combinat — şi vor face masivitatea cetelor de că-
cinal, nu se prevăd creş totul ca şi în actualul cin luşeri, constituite pe mai Alături de tinerii vătafi
teri însemnate ale produc cinal să-şi consolideze a- multe generaţii, costumul şi nici intr-un caz mai pre
ţiei de cocs, deoarece ca COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA ceastă poziţie — ne spu popular împodobit cu tri jos au evoluat cei virstnici,
pacitatea de fabricare a a- nea ing. Cornel Gherghef color, care dă măreţie o- cu un farmec aparte, din
cestuia nu se va modifica şilor noştri interlocutori. ţiei. Astfel, prin respecta Respectiv, pe oamenii din tre care amintim pe văta
v mului satului, ii face mo
'— preciza ing. Cornel „După şapte zile din ianu rea strictă a tehnologiei echipele de corsari condu numental. ful Iosif Cirstei din Geoa
Gherghel, directorul uzinei arie avem un plus de 170 de comprimare a şarjelor se de lovită Horei, Ştefan giu, om de 67 de ani, care
cocsochimicc. Cifrele de tone cocs !" — ing. Emcric şi a densităţii piloţilor, Zăpuc, Ion Lazăr II, Iloria Căluşerul reţine in fie a condus in joc generaţia
plan ne sînt bine cunoscu Kaba, şeful secţiei. „Dacă prin măsurători, reglări şi Jelea, Radu Mastalos, de care an, in ultima lună, a- de maturi. Lui i s-au ală
te tuturor 'celor peste 1 100 producţia merge bine şi verificări corespunzătoare la întreţinere, coordonate tenţia colectivităţii pentru turat alţi cunoscuţi vătali
de oameni ai muncii din toate instalaţiile şi utila ale camerelor maşinilor de de sing. Marin Zanev şi că este obicei viabil, se din Boiu (Mureş), Vinerea
uzină. în acest cincinal în jele funcţionează ire şarjare, spargerile de pi Doru Petrescu, de lăcătuşi practică in vatra satului, (Alba), Bologa (Cluj), Do-
care, conform hotărîrilor proşabil, înseamnă că şi loţi s-au redus la 0,2—0,5 conduse de Constantin Lun- aduce atmosfera de sărbă brun (Olt) ş.a.
celui de-al XlII-lea Con noi, cei de la întreţinere Rg/pilot, faţă de 2 kg/pilot gu, Gheorghe Toma, Leon- toare, de pregătire înfrigu Pentru toţi aceşti oameni
gres al partidului, întrea şi reparaţii, am muncit cu cifră admisă prin tehnolo tin Szântovan, sudorii Va- rată, aşteptată cu emoţie. minunaţi, pentru care cu
ga economie naţională va simţ de răspundere" — gie, rezultînd la 7 000 pi sile Iancu şi Aurel Ne- Şi această atmosferă de noaşterea, trăirea dansului
marca o puternică dezvol ing. Nicolae Stăncioiu, şe loţi doar o tonă spargeri ; greanu, electricienii Con sărbătoare s-a transmis şi tradiţiei populare a de
tare intensivă, nouă ne re ful secţiei reparaţii. „Faţă planul de recuperare a stantin Ungureanu şi manifestării judeţene. Ciş- venit o mindrie şi o da
vine ca principală sarcină de aceeaşi perioadă a anu cocsului mărunt este depă Gheorghe Păuş ş.a. Adică tigătorilor ediţiei preceden torie de conştiinţă, virtuo
obţinerea unor produse de lui trecut, stocul de cărbu şit cu aproape 12 la sută ; întregul nostru colectiv. te, căiuşerii din Geoagiu, zitatea rămine un simbol,
calitate superioară. Aici, ne este net superior can au fost încheiate acţiunile Ei răspund prin fapte dem li s-au alăturat cei din O- o trăsătură distinctivă a
la îmbunătăţirea substan titativ („la zi" 30 000 tone de înlocuire a ventilatoa ne chemărilor adresate în răştioara de Sus, Boşorod, măreţiei unei întregi comu
ţială a calităţii producţiei faţă de 3 000 tone în ianua relor de la tunelul de dez Mesajul rostit cu prilejul Mărtineşti, multiplii laureaţi nităţi umane, a satului hu-
sînt concentrate cu prio rie 1985)“ ing. Nicolae gheţ, de echipare a maşinii Anului Nou de tovarăşul ai Festivalului naţional nedorean.
ritate eforturile organului Furdui, şeful atelierului de şarjare nr. 5 cu para Nicolae Ceauşescu, secre „Cintarea României"; an
colectiv de conducere, ale pregătirea cărbunelui şi van de închidere a şubere- tarul general al partidului". trenaţi - pentru a cita MINEL BODEA
celor peste 500 de comu semicocsului. „Calitatea lor mari, de punere în
nişti, ale fiecărui om al produsului finit, a cocsu- funcţiune a trei instalaţii MIRCEA DIACONU
