Page 34 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Dezbateri interesante
(Urmare din pag 1) cumentele învăţumîntului
agrozootehnic fiindcă erau
mină, la Livadia, să mear încuiate şi nici să aflăm
gă lectorul la ei. Şi alte de ce afecţiune suferă in
cîteva nedumeriri se ridi ginera şefă a unităţii...
că în legătură cu tema de La unitatea agricolă din 11,30 T(
care ne ocupăm, la C.A.P. Sîntămăria-Orlea sînt or 11,«S Ll
Intensă activitate politică şi organizatorică pentru Livadia : de ce, în situaţia ganizate cercuri cu profil >r
St
în care inginerul şef al
vegetal pe cele trei bri
cooperativei este bolnav, găzi din satele Ciopeia, p<
so
temele de la cercul cu pro Subcetate şi Balomir, pre 12.40 D:
înfăptuirea exemplară a sarcinilor economice pe anul 1986 fil vegetal nu- le susţine cum şi un cerc pentru lu ci
m
lectorul de la zootehnie, crătorii din zootehnie. (c
mai ales fiindcă este agro La cercul cu profil zoo 13.00 A)
„Creşterea cu 12 la sută folosirea de către organi ne o mai largă şi conştien la sută faţă de 1985. Pen nom de meserie ? George- tehnic participă nu numai (P
a producţiei în 1986 faţă zaţiile de partid a unor noi tă participare a cadrelor tru realizarea obiectivului ta Pascal ne-a mărturisit, îngrijitorii de animale ci 14,45 In
ra
de anul trecut înseamnă, modalităţi de acţiune, cău tehnice şi specialiştilor, amintit, organele şi orga sincer, că la nici una din şi alţi cooperatori. Nivelul rc
desigur, muncă, eforturi tările birourilor organiza creşterea contribuţiei aces nizaţiile de partid şi-au temele predate pînă acum dezbaterilor este ridicat, Pi
(c
tot mai însemnate ale co ţiilor de bază avînd per tora la soluţionarea multi stabilit şi au cu precădere la cercul cu profil zooteh printre cei mai activi 15.00 Ir
m
lectivului. Trebuie să spu manent în vedere specifi plelor probleme cu care se în atenţie următoarele as nic n-au avut loc dezba cursanţi numărîndu-se Ne- 19.00 Ti
nem însă că sarcinile cele cul muncii şi sarcinile fie confruntă oamenii muncii, pecte mai importante: teri şi nu-şi putea expli la Clep, Francisc Cziner 19,15 Ci
în acest sens, la nivelul
cărei etape. în acest pro
mai importante ale acestui ces de maturizare a noilor comitetului de partid exis perfecţionarea activităţii de ca de ce. Explicaţia ar fi şi alţii — care se dovedesc g>
an, de altfel ale întregului proiectare, introducerea aceea că învăţămînlul îşi interesaţi în ridicarea con tor
detaşamente muncitoreşti, tă deja conturate acţiuni mai accentuată a mecani ţine cursurile în lupturie şi tinuă a pregătirii profe *
cincinal, sînt cele de creş şi ţinînd cont de obiecti concrete prin care absol zării, îmbunătăţirea tehno doar cu cîteva minute îna sionale. Ne-am interesat 19,35 Ci
tere a eficienţei activităţii vele sporite ale acestui an, venţii învăţământului supe- logiilor de fabricaţie şi a inte de începerea progra în mod deosebit de modul 20,25 F «
noastre. Cu alte cuvinte, cooperării între secţii pen mului de grajd. Firesc, în cum se aplică acumulările Ci
o dezvoltare intensivă a tru asigurarea unui ritm asemenea situaţii nu pot de la învăţămîntul agro 21.50 T
tuturor sectoarelor". In conducerea de către organizaţiile de partid bun de lucru, pregătirea avea loc dezbateri deoarece zootehnic în activitatea co 22.00 Ir
m
Aceste aprecieri aparţin a activităţii productive şi perfecţionarea profesio oamenii stau în picioare şi tidiană a lucrătorilor din
tovarăşului Iosiv Bokoş, nală, în vederea extinderii se grăbesc să meargă la ferma. Ni s-a spus că se LUN
secretarul adjunct cu pro polideservirii maşinilor, re treabă. realizează o bună furajare 20.00 T
blemele organizatorice al s-au accentuat preocupări rior (numai în 1985 au fost ducerea absenţelor nemoti La sediul C.A.P. Sălaşu şi îngrijire a animalelor, 20,20 O
Şl
comitetului de partid de le menite să crească tot repartizaţi aici 65 de spe vate şi a învoirilor, îmbu de Jos am ajuns pe la li că producţia de lapte se 20.40 T
la întreprinderea mecanică mai mult capacitatea poli cialişti) sînt antrenaţi, a- nătăţirea condiţiilor de rele 14,30 şi n-am găsit-o află, în ultima vreme, în (<
Orăştie.' tică şi organizatorică, ro tît în activităţile organi muncă. Pentru materiali decît pe casiera unităţii. sensibilă creştere. în ce 21,05 R i
Din dialogul nostru cu lul şi competenţa membri zaţiilor de partid, cît şi zarea lor, comitetul de Am întrebat: priveşte aplicarea cunoş 21.50 T
secretari ni organizaţiilor lor de partid în rezolvarea în procesul productiv, cu partid, cei peste 1 300 de — Unde se ţine învăţă- tinţelor acumulate în mun 22.00 Ii
m
de bază, cu reprezentanţi problemelor care se ivesc responsabilităţi şi compe comunişti şi-au intensificat mîntul agrozootehnic ? ca de zi cu zi — trebuie să
— Păi, nu se ţine. Că
ai organizaţiilor de masă zi de zi în activitatea oa tenţe concrete. De aseme activitatea politică şi orga tovarăşa inginer şef este se insiste mai mult, con
ducerea fermei şi a uni
şi obşteşti a reieşit cu menilor. De fapt, acest lu nea, un accent tot mai nizatorică pentru întărirea bolnavă. A fost ieri la De tăţii avînd datoria să ac i£j
pregnanţă că noile cerinţe cru este valabil nu numai mare se pune încă de pe spiritului de răspundere şi va, la o şedinţă, şi... ţioneze permanent în acest
acum pe îmbunătăţirea şi
ale producţiei şi-au găsit la secţiile noi. Toate cele consolidarea activităţii co creşterea rolului organiza N-am putut consulta do scop. DEV
tot mai mult loc în pre 27 de organizaţii de partid misiei inginerilor şi tehni ţiilor de bază, cu deosebi tria);
ocupările oamenilor încă existente la nivelul unită re la turnătorie, sculărie HUNE
ţii, deci un puternic poten cienilor, organism a că şi proiectări. ^eriiio
de la finele anului trecut. ţial do acţiune, şi-au pro rui activitate va trebui N o t ă
Acest lucru a permis ca, pus şi au în vedere o lar mult îmbunătăţită, în sen Aceste cîteva elemente .rioclc
în majoritatea cazurilor, sul creşterii ariei de ac ne îndreptăţesc să afirmăm CA APA DE PENELE GÎSTEI ria bo
gă arie de activităţi, per că la întreprinderea meca Declar
activitatea productivă să manent raportate la exi ţiune şi a eficienţei lucră nică Orăştie . noul an şi Despre neregulile din 50 de vaci mulse a fost (A r 11
Cursă
se desfăşoare în cele mai genţele producţiei. rilor încredinţate spre re noul cincinal, cerinţele sectorul zootehnic al de 80 1, mai puţin ca de Săptăr
zolvare.
bune condiţii din primele O dezvoltare intensivă, întreprinderea trebuie să crescînde ale acestora vor C.A.P. Sîntămăria-Orlea la 50 de capre. Şi dacă Noiem
dragoi
zile ale lui 1986. Organi cu accente pe. eficienţă, fi înfăptuite. s-a mai scris în ziarul şeful de fermă îşi făcea PENI
cum este prevăzută pentru realizeze în acest an un nostru. în cazul unor oa serviciul cum şi-l făcea, (Cultu
zaţiile de partid au acţio acest an la întreprinderea nivel de creştere a pro meni, însă, critica se prin economista Maria Dănău Căpiţa
nat cu o mai mare eficien mecanică Orăştie, presupu- ductivităţii muncii cu 10 VALENTIN NEAGU de ea apa de penele gîş- plecase pur şi simplu la cealăr
comisi
ţă pentru cunoaşterea de tei. Pentru că, iată, ce o petrecere la Ohaba de PETRI
s-a constatat, în cursul a sub Piatră. grăbes
către fiecare om al muncii ••• x-x-v'-x AN INC
două controale efectuate Controlul s-a repetat în
a noilor sarcini şi, canali săptămîna trecută în zoo 10 ianuarie. Şeful de fer trolul
citoref
zarea tuturor eforturilor tehnia amintitei C.A.P. mă n-a dat toată ziua pe canul
spre înfăptuirea celor pri în 6 ianuarie, de ser la zootehnie. Economista, Dârele
GURA
oritare, de strictă actuali viciu la sectorul zootehnic care era de data asta de circun
(Mine:
era chiar şeful de fermă, serviciu, plecase de la
tate. Atenţie deosebită a llllllfp *»^ Sebestyen Francisc. S-a fermă înainte de ora 16,30. Campi
fost acordată noilor capa lig ii» »iii§ prezentat la serviciu . la Dcx fapt simpla prezenţă (Patrii
le (FI
cităţi productive. în acest 111- f . * ora 11, a stat pînă la o- la grajduri nu face BAI:
(Casa
sens, o latură importantă ,/ ' - ra 15,15, apoi a plecat. nici cît o ceapă degerată ŢEG :
a muncii organizaţiilor de Zice că înainte de ora 11 dacă neregulile persistă, tice (
Rămăţ
şi după ora 15,15 s-a o- în ziua respectivă preşe
bază de la forjă şi turnă cupat de repararea unui dintele C.A.P., Cornel darmu
(Casa
toria de neferoase, secţiile motor pentru tructarea Mînja, şi inginerul şef, MERI/
cele mai noi ale întreprin *: M lanţului cu racleţi pentru Ştefan Iovănescu, fusese ''mile
osca
derii, a fost şi continuă evacuarea gunoiului din ră chemaţi Ia o şedinţă .a);
grajd. Aş ! La 15,15, eînd la Deva. Şi pentru că ei
să rămînă ridicarea între se presupunea că se află erau plecaţi, nici şeful (Miner
gii activităţi la nivelul e- la S.M.A. pentru aminti de fermă de la cultura
xrgenţelor actuale şi atin ta reparaţie, el se îndrep vegetală, Romică Batizan, s
gerea parametrilor proiec ta liniştit către casă. în n-a găsit de cuviinţă să
mai treacă pe la C.A.P.
acest timp: viţeii aştep
taţi. S-a avut în vedere şi tau să vină seara, să bea Cu asemenea disciplină
s-a acţionat pentru pregă şi ei apă din căldăruşa ce să ne mai mirăm de © c
tură,
tirea forţei de muncă, a- XX'XX- , _xxx,,x-x;x - ■ cu care le aduce, o dată rezultate ? Naţlon
sigurarea asistenţei tehnice pe zi, îngrijitoarea, căci Comitetul comunal de nul d
Sfctix''-:/
necesare şi cu comenzi la adăpători pentru ci nu partid şi Consiliul popu tor R
sînt. E drept, după finul lar Sîntămăria-Orlea au
nivelul planului.
întreprinderea de producţie industrială mică şi prestări servicii Hunedoara. For care li se pusese în... faţă, datoria să ne răspundă
Fără îndoială, necesită maţia de lucrători condusă de Glicorghc Popa, consecutiv ocupanta unor locuri frun total necorespunzător ca cînd se vor pune, totuşi, • I
ţile şi cerinţele unei acti taşe în întrecerea socialistă, execută acum stilpi metalici de susţinere, o comandă a litativ, nici nu prea a- lucrurile la punct în sec tură,
.
I.A.C.R.S. Hunedoara.
Teatri
vităţi tot mai complexe Foto NICOLAE GHEORGHIU veau motive să bea apă ; torul zootehnic al C.A.P. şoara
jugali
desfăşurate aici a impus producţia de lapte de la Sîntămăria-Orlea. come
• 1
mato;
rele
matof
le 19.
Preocupare sporită pentru buna aprovizionare şi servire a cumpărătorilor! a filn
ră si
clpă
tori,
Timp de mai multe zile, produse care există în de tovarăşii Constantin Dîrnu, rea absentă din unitate se şi la cofetăria „Hermes", La cofetăria „Liliacul" zorul
împreună cu echipe de con pozite, cu ambalaje vraişte, Nicolae Simaschievici şi nimeriseră bietele certifi nr. 321, din Petroşani, ges (nr. 135), din Uricani, Ma
trol al oamenilor muncii, neridicate de multă vreme, Maria Presecaru a mai cate. O explicaţie în care tionar Maria Popa. Şi nici, ria Vîlcica vindea bomboa
în municipiul Petroşani, cu igiena şi curăţenia lipsă constatat: mărfuri în vîn- nţa albă se vede de la o la repetatele semnale ale nele praline cu suprapreţ,
s-a desfăşurat o acţiune de la apel. Unele mărfuri se zare fără etichete, preţuri poştă ! Ce părere are con organelor sanitare, la cele chiar şi în prezenţa orga I V
sprijin. îndrumare şi con vindeau preferenţial, alte neafişate, la unele produ- ducerea I.C.S.M.I. Petro- ale controlului oamenilor nelor de control 1 Cinci lei
trol. în unităţi comerciale le erau depreciate, nesor muncii, sau ale consuma rotund, în Ioc de 4,10 lei. Pen
de diferite profiluri. Ast tate, iar la cele patru a- CONTROLUL OAMENILOR MUNCII — torilor, c o n d u c e r e a Ce să mai umble cu atîta dever
fel s-a constatat că în ma vertizări ale echipei de I.C.S.M.A. — A.P. Petro rest... în „munca" ei era şi sc
li ma
joritatea unităţilor supuse control al oamenilor mun CONCRET, EXIGENT, EFICIENT şani n-a aplecat urechea asistată de gestionara Ma cădea
controlului personalul ma cii nici gestionara, dar nici spre a le recepţiona şi re ria Gereb. formi
nifestă grijă pentru o bu conducerea C.L.F. Petro se lipseau denumirea, uni şani ? zolva. Izolat
nă aprovizionare şi servire şani n-au găsit de cuviinţă tatea de măsură, alte ele Continuăm raidul. Unita In toate cazurile consta în lai
ales
3 publicului cumpărător, să răspundă cu măsuri. mente de identificare. De tea de bijuterie-parfume- La magazinul dc confec tate s-au luat măsuri de interv
mărfurile sînt ordonat ex Poate se gîndesc totuşi s-o exemplu: numărul de pie rie nr. 128, din Petroşani, ţii nr. 304, din Uricani, lu rezolvare pe loc a neregu pitaţi:
puse. iar lucrătorii comer facă acum. se ce ar trebui să le con lucrător gestionar Maria crează Elvi.ra Alexandru, lilor, pentru a le preveni terito;
ciali dau dovadă dc co în magazinul nr. 132—e- ţină trusa „Faur", trusele Juncu. Star6a igienico-sa- ca gestionară, iar Aurica şi înlătura în viitor. Au . ales s
vilă !
rectitudine şi solicitudine. lectrice, din Petroşani era de chei etc. Nu se elibe nitară şi de curăţenie — Moigrădean ca vînzătoare. fost aduse însă şi la cu sufla
Au fost însă depistate şi mare aglomeraţie, datora rează nici certificate de sub orice critică. Echipa Şi se pare că „lucrează" noştinţa conducerilor între intens
cazuri care contravin ideii tă, după explicaţiile ges garanţie. De ce ? Gestio de control al oamenilor bine. Unele confecţii — prinderilor comerciale res 40—50
vestic
de' comerţ civilizat. tionarului Dinu Ion Ştefă- narul dă vina pe vînză- muncii a mai sesizat acest soldate acum cîţiva ani nu pective. Aşteptăm... măsu nime
Magazinul de legume şi neanu, faptului că vînză- toarea care lipseşte: aspect de mai multe ori în aveau semnul distinctiv rile acestora. tre na
fructe nr. 4, din Petroşani, toarea Edita Iovan lipsea — Ştiţi, sînt închise în anul trecut, dar fără ecou „S", iar de' pe etichetele de, U
tre n
este condus de Olimpia de la lucru în ziua aceea. sertar la vînzătoarea Io la conducerea I.C.S.M.I. acestor mărfuri lipseau ION DUJĂ, grade,
lordache. Cum ? Aprovi Echipa dc control al oame van... Petroşani. Aceeaşi situaţie preţurile vechi barate, a- inspector comercial, di ţii i
zionat necorespunzător cu nilor muncii, compusă din Deci, tocmai la lucrătoa- privind igiena şi curăţenia şa cum prevede legea. GH. I. NEGREA