Page 35 - Drumul_socialismului_1986_01

758 @ DUMINICA, 12 IANUARIE 1986 Pag. 3

Analiza-bilant a activităţii formaţiunilor de Călători străini despre « A fost racordată ta
EVIZHJNE 9 9 9 reţeaua comunală existen­
pregătire a populaţiei pentru apărarea patriei tă în Certej noua sursă
meleagurile hunedorene (II)
de alimentare cu apă po­
viinica, tabilă de la lacul Făerag.
VNUARIE Continuînd relatările pe mâni — „Romunos oder S-a soluţionat astfel o
Ieri a avut loc la Deva Ceauşescu, secretar gene­ nelor şi organizaţiilor de care călători străini le-au Romer" în textul german mai veche doleanţă a lo­
i copiilor: şedinţa de analiză-bilanţ a ral al partidului, preşedin­ partid în vederea pregăti­ făcut cu privire la Ulpia — ...după originea lor ei cuitorilor comunei Certej
'.cca de activităţii desfăşurate în tele Republicii, comandan­ rii de luptă, politico-edu- • Colegii de la ziarul
lan: „Expediţie anul de instrucţie şi edu­ tul suprem al forţelor ar­ cative şi pentru acţiune a Traiana Sarmizegetusa, as­ sînt renumiţii grăniceri ai „Steagul roşu" Petroşani
raleLa 37“. Epi- tăzi ne vom referi la cele •nobilului popor roman şi
11 (color) caţie 1985 şi în întreaga mate, la recenta convoca- tuturor formaţiunilor în consemnate de oaspeţi mi­ sînt astfel după germani au publicat „topul" pri­
lunirna eînte- perioadă 1981—1985 de că­ re-bilanţ a activului de ba­ perioada 1981—1985. milor 10 sportivi ai anu­
româncsc — tre gărzile patriotice, for­ ză de comandă şi de partid în telegrama adresată cu litari. Căpitanul italian (greşeşte considerîndu-i pe lui 1985 din Valea Jiului.
ă populară maţiunile de apărare civi­ al armatei, analiza a con­ acest prilej tovarăşului Giovan Andrea Gromo, ca­ geţi la fel cu goţii, deci Ei sînt, în ordine : Petru
1 re a slujit în Transilvania
i duminical lă, de pregătire a tinere­ stituit un minunat prilej Nicolae Ceauşescu, secreta­ germani) cei mai vechi lo­ Drăgoescu (atletism), A-
il color) tului pentru apărarea pa­ de exprimare a adeziunii rul general al partidului, pe parcursul a doi ani, cuitori ai ţării pe care i-a ron Cîndea (lupte libere),
fierbinte a o- preşedintele Republicii, co­ 1564—1565, menţionează sa­ adus aici împăratul Traian Petre -Abraham, Cristina
i — reportaj triei şi cele de Cruce ro­ depline a tuturor oameni­ tul cu numele de Gradista,
it in munici- şie. lor muncii cuprinşi în for­ mandantul suprem al for­ desigur o formă adaptată în anul 100 e.n., cînd a Ciortan, Leontin Ciortan,
limntcu Vîlcea La analiză a participat maţiunile de pregătire a ţelor armate, participanţii bătut pe regele german De- Ilie Gaşpar (navomode-
i tovarăşul Radu Bălan, populaţiei pentru apărarea la analiza-bilanţ şi-au ex­ limbii sale materne după cebal (aceeaşi greşeală) şi lism), Gheorghe Mulţes-
erea progra­ românescul Grădişte, care
prim-secretar al Comitetu­ patriei faţă de îndeplini­ primat angajamentul ferm a cucerit reşedinţa acestuia cu (fotbal), Emil Drumea
mai lui judeţean de partid Hu­ rea obiectivelor stabilite de a acţiona cu abnegaţie „face parte" — spune Gro- Sarmizegetusa — care este (rugbi), Viorel Hăbian 1
rind de-a lun- nedoara, comandantul găr­ de forumul comuniştilor şi şi dăruire, în spiritul înal­ mo, — din „satele cu râuri un sătuleţ mic înlăuntrul (tir cu arcul), Romulus ţ
unării Albas- prea frumoase". Este pri­ Săpînţan (lupte libere). I
■olor). zilor patriotico din judeţul a sarcinilor prevăzute în telor imperative cuprinse Porţii do Fier — a ocu­
>ca Ceauşescu nostru. Directiva comandantului în documentele Congresu­ mul care ne relatează că pat-o cu coloni romani şi Le dorim noi succese în J
ea Romănici Desfăşurîndu-so într-un suprem — garanţie sigură lui al XlII-lea al partidu­ „locuitorii din împrejurimi i-a dat numele dc Ulpia 1986 ! • Un bilanţ sem- ţ
1 puternic climat de exigen­ a propăşirii multilaterale lui, să depună toate efor­ săpînd pămîntul găsesc nificativ al cocsarilor de I
artistic: „Din Traiana". Exceptînd confu­
ochelarilor..." ţă şi responsabilitate comu­ a patriei, a întăririi forţei turile pentru ca în anul zilnic felurite obiecte fru­ zia geţi-goţi, poate chiar la Călan, în primele 10 )
mal nistă pentru înfăptuirea sale economice şi de apă­ 1986 să înfăptuiască inte­ moase din antichitate". zile trecute din acest an : ţ
erea progra- voită, ca să justifice o e- schimbul C, condus de ţ
hotărârilor Congresului al rare, a suveranităţii şi in­ gral şi în condiţii calitativ Compatriotul lui Gromo, ventuală stăpînire germa­
XlII-lea al partidului şi a dependenţei naţionale. superioare prevederile Di­ Antonio Posserino, prelat,
3 IANUARIE tezelor şi ideilor de excep­ Participanţii au analizat rectivei comandantului su­ confirmă cu aproximativ nă asupra Transilvaniei,
ţională însemnătate cuprin­ cu răspundere şi exigenţă prem privind perfecţiona­ douăzeci de ani mai tîrziu trebuie să recunoaştem că E C R A N !
rnal
it tchnico- se în magistrala cuvîntare întreaga activitate desfăşu­ rea pregătirii politico-edu- afirmaţiile sale „...dar în afirmaţiile pastorului Ilil-
tic a tovarăşului Nicolae rată sub conducerea orga­ cative şi de luptă . partea de sud (a Ţării Ha­ debrandt sînt foarte exac­
r folcloric te şi la obiect. maistrul Teodor Crişan,
i ţegului — n.n.) se mai văd
t-foileton: şi astăzi ruinele unui ma­ Grădiştea medievală a care a produs cele dintîi
cr“ (color) cunoscut şi invazia tur­ tone de cocs în 1986, a
rnal rc oraş pe care locuitorii realizot cu 68 şi, respec­
erea progra- Rinofaringita acută îl numesc Varhely, ceea cească probabil prin 1657
ce înseamnă „locul cetăţii", sau 1658, satul fiind in­ tiv, 58 de piloţi mai mult
Rinofaringita acută, gu­ lui se văd secreţii seroase, întrerupe, nu va fi forţat şi aici românii se duc şi cendiat dc otomani. In pe­ • decît schimburile A şi B.
Pentru minerii de la Cer­
turaiul sau răceala comu­ mucoase sau purulente. să mănîncc şi nu se vor caută printre acele ruine tej a fost datdecurînd în
nă este o inflamaţie a mu­ în majoritatea cazurilor, introduce în această peri­ monede de -aur şi argint rioada aceea călătorul turc folosinţă un bloc cu 36
coasei nasului şi faringe- boala este uşoară şi în 3—4 oadă alimente noi. şi alte rămăşiţe* antice". Evlia Celebi trece prin de apartamente • La I.M.
langar 18 (Pa- lui. Ea este cea mai frec­ zile, pînă la o săptămînă, Dacă sugarul prezintă Grădişte. Urmele incendiu­
cana (Arta) ; vărsături şi diaree, se sus­ Cea mai frumoasă şi Valea de Brazi s-a pus
IA: Zorro — ventă infecţie acută a căi­ copilul se vindecă. Dacă totodată completă descrie­ lui mai stăruiau pentru că în funcţiune o centrală
<Mod--n, sala lor respiratorii la sugar. nu se aplică tratamentul pendă alimentaţia obişnui­ termică, care asigură a-
i circ De cele mai multe ori, ea corespunzător şi imediat, tă şi i se dă apă fiartă şi re o face pastorul german el denumeşte satul „Kuru
ua B, foam- răcită sau ceai (de tei) cu Kilise" adică Biserica Sea­ gentul necesar pentru un
jr (Flacăra) ; este produsă de microbii febra se prelungeşte, res­ Conrad Ilildebrandt care grup social, unele maga­
de dragoste luaţi de la un alt copil sau piraţia devine mai grea şi puţin zahăr. a străbătut ţările române că. De altfel el precizează zii şi anexe gospodăreşti
PETROŞANI: de la un adult şi este fa­ rinofaringita poate provoca Pînă la consultul medi­ că biserica satului a fost • Că nu mai merge de
nală (Parîng); vorizată de anotimpul re­ în intervalul 1656—1658.
nebunilor (7 cului este necesar să com­ „în general ei sînt numiţi arsă şi distrusă dc Seidi- mai bine de două luni,
ţ Provocarea ce, mai ales de trecerile batem febra cu piramidon ne pare rău. Că nu mai
(Unirea); Lu­ bruşte de la cald la frig. Sfatul medicului sau supozitoare de Amino- valahi, în Transilvania în­ paşa. cîntă de mult mai multă
pi de zăpadă Boala începe brusc, cu să li se spune şi Bloch. în
VULCAN : fenazonă L. Se dau ceaiuri limba lor ci îşi spun ro" Prof. GHEORGHE FIRCZAK vreme ne pare şi mai
ăzbunării (Lu- febră 38—39 grade, cu sta­ călduţe, iar în nasul in­ rău. Bine ar fi dacă cea­
LONEA : Un re de nelinişte, somn agi­ sul din centrul Devei ar
uză (Minerul); complicaţii ca: otita, sinu- flamat se pun de 2—3 oi’i
Pantof, 'e se tat şi lipsa poftei de mîn- zita, inflamaţia ganglioni­ pe zi picături de ser fizio­ „inunda" din nou urbea
(Muncitoresc) ; care. A doua zi respiraţia lor gîtului (adenita). Infec­ logic cu efedrină. Nu se noastră, oră de oră, cu
: Pruncul, pe- este mai zgomotoasă, mai C i t i ţ i Marşul lancului. Aşa cum
•delenil (Mun- ţia poate coborât spre tra­ vor da antibiotice sugaru­ • * ’. . ••• r- . . ■ ■
IRICANI: Vul- greoaie şi mai frecventă, hee şi bronhii, provocînd lui numai dacă indică mo­ ne-am obişnuit. Este prea
:zat); BRAD: făcîhdu-se mai ales pe gu­ laringiţa, traheobronşita şi dicul. Medicul va urmări mult ? • Anul 1985 a
teaua roşie) : ră pentru că nasul este în­ chiar bronhopneumonia. ALMANAHUL „SCiNTEIA" 1986 ! fost bogat în evenimente
2A: Acordaţi starea sugarului, va pre­ " y pentru familia lăcătuşului
0 atenuante fundat din cauza inflama- Care sînt. îngrijirile şi scrie tratamentul şi va ho­
ORAŞT1E : ţiei mucoasei. Sugarul suge care este tratamentul apli­ Stanciu Corcodel, de la
— seriile I-II tărî scoaterea lui la aer @ 400 de pagini, bogat ilustrate. A.C.M.R.U.E. Mintia. Ast­
irorile medica- dificil şi întrerupe des cat pînă la consultul me­ după vindecarea bolii. fel, în 22 ianuarie 1985,
) ; GEOAGIU- suptul ca să respire pe dicului ? Sugarul va fi ţi­ .. A ® O lectură pasionantă şi atractivă, o carte pen­
■ărţilc pe faţă gură (în mod normal el nut în casă timp de cîteva soţia sa, Cornelia, a năs­
cultură); HA- Dr. LUCIA BÂLÂŞESCU, tru toţi. cut două gemene : Zam-
stine roman- poate să respire pe nas în zile, mai ales în anotimpul medic principal pediatru fira-Mihaela şi Maria-An-
) ; BRAZI : timp ce suge). Sugarul pre­ rece şi umed ; încăperea Procuraţi-vă chiar astăzi cartea de nelipsit din bi­
CALAN: Jan- cuţa. Alte două gemene
1 extratereştrli zintă tuse uscată şi stră­ va fi bine aerisită, cu tem­ blioteca dumneavoastră : — Florina şi Dorina — au
cultură); SI- nut frecvent. Uneori sînt peratură constantă şi mo­ venit pe lume, recent, în
ăptămina ne- prezente semne digestive, derată. Pe calorifer sau Rîsul e sănătos ALMANAHUL „SCÎNTFIA" 1986! 31 decembrie 1985. „La
ureşr' • ILIA:
argi Lumi- vărsături, scaune diareice, pe sobă se vor pune vase mulţi ani !" pentru toată
ăARl. Raliul refuzul alimentaţiei. Febra cu apă sau prosoape ude Din camera copiilor se aude familia dumneavoastră
un strigăt. Disperată, mama
poate să dureze una, două pentru umezirea aerului. aleargă: VERTICAL; 1) îngheţată; 2) frumoasă ! o în 8 ianua­
sau trei zile. La examina­ Aerul proaspăt nu dăunea­ — Ce s-a Intimplat ? PRETEXTE DE IARNĂ Iarna se îmbracă in alb — rie a.c., ora 16,15, pose­
FACOLEÎ rea cavităţii bucale, mu­ ză copilului şi baia de cu­ — Nimic, mamă, spune bă­ ORIZONTAL : 1) Pătrunşi Dezgheţat; 3) Fram lipsit de sorul „Daciei 1310", ver­
de, cu numărul de înma­
răţenie nu va fi suspen­
coasa faringiană şi amig- dată. Sugarul nu va fi în­ ieţelul. Sora mea şi-a prins de ger; 2) „îngheţat" stil) ză­ soare ! — Luate iarna; 4) Vre­ triculare 3—HD—2909, n-a
doar mina.
IZI padă — Minunat trofeu din me de iarnă... — ...pe alunc- găsit alt loc de remedie­
i dalele sînt congestionate fofolit. Deşi sugarul suge — Unde ? cuş ! — Calapod; 5) La ace­
. Casa de cul- (roşii), iar în fundul gîlu- cu greutate, suptul nu se — Numai între dinţii mei... ţinuturile zăpezilor veşnice ; laşi nivel cu schiorii, obiş­ re a unei defecţiuni la \
i 18. Teatrul 3) Puse Ia punct ! — Cu zur­ maşina sa decît pe zona
niişoara: „Tur- — Ascultă acest cîntec mi­ gălăi Ia sanie — Preot musul­ nuite cu frigul... — ...pe pis­ verde din strada K. Marx,
deş“, de Vik- nunat de privighetoare', îşi în­ tă !... — ...scoase din zăpezi !; Deva. Respectul pentru
deamnă soţia soţul. man; 4) îmbujorat iarna de G) Angltină (reg.) — Ieşite din
i ia safe — Şi de ce n-ar clnta ? ! Nu frig — o nimica toată dege­ sloiuri ! — Dat pe gheaţă, Ut curat şi frumos trebuie să
.UNI e căsătorită, nu are datorii, rată; 3) Perioada Iui gerar ! ne caracterizeze pe toţi...
nici griji la serviciu şi nici hochei; 7) Doici, de demult 1 • în primele zile ale lui
Casa de cul- Ion Stegărescu. Manifesta­ dureri do dinţi. — Colindător nordic... — ...în — îngheţată; 8) Monedă japo­
17 şi 19,30. Sîntămuria-Orlea. „Sar­ plină iarnă ! ; C) Autorul poe­ ianuarie 1986, colectivul
iţional Timi- cinile ce revin agriculturii rea, care s-a constituit în­ Discuţia seculară asupra în­ ziei „Flori de gheaţă" — în­ neză — Timp de iarnă; 9) Te brigăzii nr. 64 a I.A.C.R.S.
mplieaţii con- judeţului din documentele tr-un emoţionant omagiu trebării „cine s-a născut intii, lasă rece — îngheţată pe ma­ Hunedoara a predat „la
ncurcă lume"), oul sau găina ?“ n încetat să gheţat bocnă (fig.) — Abre- luri ! — Chestie de moment;
e A. de Herz. Congresului al XlII-lea al adus patriei la cea de-a fie scolastică, atunci cînd oa­ viaţic pentru inamic (mii.) ; cheie" 32 de apartamen­
DOARA. Cinc- partidului pentru sporirea 38-a aniversare a republi­ menii şi-au adus aminte de 7) Piui stavilă frigtUui — 10) îngheţat — Cultivator de te în blocul nr. 49 A, mi-
„Flacăra", o- producţiei cerealiere şi a- cii, a fost inspirat între­ cocoş. floare albastră; 11) îngheţaţi. croraionul V o Ultimul
DEVA, cinc- gită de filmul „Omul care ■ 4 ■ Vechi poliţist; 8) Se dezghea- DICŢIONAR: IMAM, GIL.
„Fatria", orc- nimaliere" a fost tema dez­ Din păcate, femela nu poate ţă la frig — Decor pentru o articol' la gazeta de pe­
niera dc gală baterii organizate aici, dez­ ne trebuie”. rămînc de o virstă incertă de- „Iarnă pe uliţă" (pi.) — Pe VASILE MOLODEŢ rete „Energeticianul", a
romănesc „Va- batere susţinută cu secven­ cît pînă la o virstă certă. uzinei nr. 6 de la C.S.
uitală". Parti- ţe din filme documentare pirtlc ! ; 9) Pasăre cu ciocul Hunedoara, datează din
up de rcaliza- Birtin. Filmul „Mult mai La vamă, control de rutină. lung şi penaj alb — îşi fac Mat în 3 mutări
unte cu regl­ adecvate. La înţelegerea de preţ e iubirea" a inspi­ — Coniac, whisky, ţigări ? iarna car şi vara sanie; 10) august 1985. Să nu fi fost
ase Munteanu. şi aprofundarea importan­ rat o apreciată dezbatere îngheţaţi la pol ! — Face nimic demn de semnalat
mulţumesc.
Poate
—
Nu,
tei teme au colaborat Ma­ organizată de Ediţii Filip doar un pahar cu lapte... răs­ gheaţă dar şi zăpadă — Pre­ Controlul poziţiei : de atunci şi pînă
rin Mălăiescu, ing. Ilie şi Gheorghe Ciur la cine­ punde un bătrîncl distrat. cipitaţie hibernală; 11) Ghe­ Alb : Rh4, Db4, Ca4, Cg4. astăzi ? ® Colectivul u-
Ştefănie şi prof. Paul Ti­ matograful sătesc din Bir­ ţuşuri. Negru : Re4, Cd4. nităţii de blănărie de
miş. pe strada Lenin, din Deva
tin. Participanţii au asistat
astfel la o frumoasă şi cal­ - condus de maistrul O-
ti: Vremea va Bulzcştii de Sus. Un in­ dă pledoarie în favoarea limpiu Teodor — şi-a cîş-
’eneral umedă teresant şi educativ cine- tigat un bun renume,
calzi. Cerul va dialog a fost găzduit dc ci­ dragostei — ca bază etică prin calitatea lucrărilor şi
t acoperit. Vor nematograful sătesc din a familiei.
cipitaţli sub Buceş. Festivalul filmului produselor executate. Ca
ninsoare, care Bulzcştii de Sus. La baza urmare, comenzile abun­
or transforma lui a stat filmul „Concurs", la sate se bucură de suc­ dă. in anul recent în­
şi ploaie, mai ces şi în aşezările comunei
»rima parte a care a relevat valorile Buceş. La centru de co­ cheiat, planul unităţii a
, apoi preci- competiţionale în cunoaş­ fost depăşit cu peste 30
vor restrîngo terea caracterului uman. mună, Anuţa Ioan şi Ilea­ la sută ® Echipa de for-
i vor fi mai Diana Manaţe şi Cornel na Bisearu au fost autoa­
>rmă de lapo- rele unei apreciate evocări mare-turnare, condusă de
ale. Vîntul va Creţe au avut un aport de maistrul Nicolae Pînzaru,
rat, cu unele seamă la reuşita cinedia- cinematografice, pe margi­ de la atelierul de cilin­
I locale de logului. nea filmului „Miezul fier­ dri din cadrul turnătoriei
î din sectorul
iperaturile mi- binte al plinii", cele două nr. 2 a C.S. „Victoria"
1 cuprinse în- Pui. Simpozionul cu te­ cadre didactice au realizat Călan, şi-a depăşit sar­
5 la zero gra- ma „Proclamarea Republi­ cinile de plan, pe prima
e maxime în- o educativă manifestare ca­
2 şl plus 3 cii — expresie .a voinţei re a relevat impresionant decadă din ianuarie, cu
it vor fi con­ întregului popor" a fost 6 la sută
dei. organizat aici cu sprijinul prefacerile revoluţionare a-
competent al tovarăşului le satului românesc.