Page 37 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 37
Jli
BSh
S C R I S O A R E A
@ TOVARĂŞEI ELENA CEAUSESCU
t
•
adresată celor care i-au trimis mesaje, scrisori şi telegrame
de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere
Tovarăşei al Elena Ceauşescu, prin care un mare număr nătate şi fericire, şi viaţă în
S 0 C I A L I S M I L litic Executiv Partidului Comitetului artă şi ingineri, ţărani coope mari desfăşoară, în conducerea
tot
mai
de oameni ai muncii — mun
delungată,
noi
Po
Comitetului
membru
activitatea
succese
în
citori,
al
de
ştiinţă,
de înaltă răspundere pe care
ratori,
oameni
al
Central
Comu
o
Român,
de
viceprim-
cultură,
nist
prim
activişti
şi.
Repu
al
Guvernului
ministru
naţiuni,
binele
pen
ai
blicii Socialiste România, partid şi de stat, vechi mi partidului întregii statului, pentru
mişcării
litanţi
revoluţio
ORCAN AL COMITETULUI JUDETEAIM HUNEDOARA AL P.C preşedintele Consiliului Na nare şi muncitoreşti din ţara tru progresul şi prosperita
ţional al Ştiinţei şi învăţă- noastră — au dat glas sen tea României socialiste.
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N mîntului, i-au fost adresate, timentelor de înaltă stimă şi Tovarăşa Elena Ceauşescu
cu prilejul aniversării zilei aleasă preţuire pe care i le a adresat tuturor celor care
de naştere, mesaje, scrisori poartă întregul nostru po i-au trimis mesaje de feli
şi telegrame de felicitare por şi i-au urat multă să citare următoarea scrisoare:
Anul XXXVIII, nr. 8 759 MARŢI, 14 IANUARIE 1986 4 pagini — 50 bani
„Exprim cele mai calde mulţumiri or ţate de partid şi popor, pentru înfăptui
ganizaţiilor de partid, ministerelor, insti rea politicii de dezvoltare economică şi
tuţiilor centrale, organizaţiilor de masă socială a ţării, înflorirea continuă a ştiin
şi obşteşti, oamenilor muncii din între ţei, învăţămîntului şi culturii, ridicarea
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA prinderi şi unităţi agricole, colectivelor de nivelului general de viaţă şi civilizaţie al
muncă din institute de cercetare, învăţă- întregului popor, pentru triumful nobile
mînt, artă şi cultură, tuturor acelora care lor idealuri ale socialismului şi comu-
mi-au trimis mesaje, scrisori şi telegrame nisirîUIui pe pămîntul patriei.
de felicitare cu ocazia aniversării zilei O dată cu mulţumirile mele cordiale,
Faptele energeticienilor — mele de naştere. doresc să adresez tuturor celor"ce mi-au
Apreciez toate aceste manifestări ca o trimis felicitări, cele mai bune urări de
expresie a sentimentelor de profundă în sănătate şi fericire, de noi şi tot mai mari
„în paralel" cu Viitorul! credere şi ataşament pe care întregul împliniri şi satisfacţii în muncă şi în v iaţa
popor le nutreşte faţă de eroicul şi glo
personală. Fiind Ia început de an nou. Ie
riosul nostru partid comunist — forţa po doresc tuturor noi şi tot mai mari suc
litică conducătoare a întregii naţiuni — cese în activitatea consacrată înfăptuirii
Scade vertiginos numărul poporului nostru". Atinge plimentare de energie elec în rîndurile căruia ra-am format ca mili planului pe acest an şi pe întregul cin
activităţilor industriale — rea acestor luminoase cote trică. De pildă, la C.T.E. tant revoluţionar şi pe care îl slujesc şi-I cinal, a hotărîrilor istorice adoptate de
al ocupaţiilor umane, în presupune, fără îndoială şi Mintia, putem raporta ob voi sluji întotdeauna cu întreaga mea Congresul al XlII-lea pentru progresul şi
general — care se mai pot dezvoltarea accelerată o ţinerea — de la începutul fiinţă, acţionînd neabătut, în funcţiile de înflorirea patriei socialiste, pentru bună
desfăşura fără ajutorul e- producţiei de energie elec anului 1984» — a unui plus înaltă răspundere ce mi-au fost încredin starea şi fericirea întregului popor”.
nergiei electrice. „Acest trică, domeniu ce cuprin de peste 2 milioane kWh.
aspect — ne-a declarat de şi eforturile noastre, Am realizat încă din pri ELENA CEAUŞESCU
ing. Ieronim Rusan, direc ale energeticienilor hune- ma zi a actualului cinci
torul I.E. Deva — expri doreni". nal producţie suplimenta
mă, în fapt, un alt ade — Aşadar, tovarăşe di ră de energie. Atît de la
văr : dezvoltarea fără pre rector, în programul cute Mintia, cît şi de la Paro-
cedent a ramurilor econo zător şi de mare perspec şeni vrem să pulsăm în Livezile judeţului pot şi trebuie
miei noastre naţionale, tivă al anului 1986 — pri sistemul energetic naţional
creşterea gradului tehnic mul an al celui de-al 8-lea tot mai mulţi kilowaţi, să
al întregii activităţi pro cincinal — problema ener contribuim într-un procent să producă mai multe fructe
ductive, modernizarea şi giei electrice se află, în cît mai mare la realizarea
automatizarea proceselor continuare, la loc de frun producţiei naţionale de în judeţul nostru pomi racterizat de un puternic' agricole, a tuturor pomi-
industriale, a majorităţii te. Ce fac producătorii de 77,5 miliarde kWh energie cultura ocupă un loc im spirit analitic — ca şi par cultorilor. Consiliile de
operaţiilor de pe fluxuri. electricitate din cadrul I.E. electrică stabilită pentru portant între celelalte sec ticipanţii la dezbateri au conducere ale cooperati
Chiar şi în acest moment Deva pentru a-.şi onora cu 1986. După sarcinile de toare agricole, avînd un arătat că rezultatele obţi velor agricole n-au acor
la începutul celui de-al promptitudine sarcinile ce plan pe care le avem pen nute în anul recent în dat atenţia cuvenită pomi-
8-lea cincinal, putem afir Ie revin ? tru 1986, numai la C.T.E. mare rol în înfăptuirea cheiat nu sînt pe măsura culturii. Aşa şe explică de
ma că nu există produs — Toţi oamenii muncii Mintia trebuie să obţinem autoconducerii şi autoapro-
în care să nu fie îngloba din întreprinderea noastră cam a 12-a parte din a- vizionării teritoriale. An bazei materiale existente, ce acestui sector nu i s-au
se situează mult sub nive
tă şi o cantitate mai mare sînt conştienţi că şi de ac ceastă cantitate, însă noi de an şi cincinal de cinci lul sarcinilor de plan. repartizat îngrăşăminte or
sau mai mică de energie tivitatea lor depinde înfăp avem încrederea că vom nal, în această ramură de ganice — în 1985 s-a fer
electrică. Şi, din acest tuirea obiectivului fixat produce mai mult. producţie au fost investite tilizat o mică suprafaţă de
punct de vedere viitorul de secretarul general al — Să ne referim, în con sume tot mai mari, spo livezi şi grădini — maşini
se arată optimist. Aşa cum p a r t i d u l u i , tovarăşul tinuare, numai la Termo rind continuu suprafeţele Din dezbaterile ş.a. Mulţi vorbitori — Ma
sublinia secretarul general Nicolae Ceauşescu, pentru centrala Mintia, unde ne ocupate cu pomi fructiferi consfătuirii fia Roman, şefa fermei po
şi arbuşti. Subliniind acest
al partidului, tovarăşul actuala etapă de construc aflăm. Ce ar arăta o „ra micole a C.A.P. Geoagiu.
Nicolae Ceauşescu, în Me ţie, privind trecerea Româ diografie" a „Stelei de pe fapt, consfătuirea de lucru lucrătorilor Speranţa Crăciunel, şefa
sajul de Anul Nou — „Pe niei de la stadiul de ţară Mureş", făcută chiar în a- ce a avut loc recent, în din pomicultură fermei pomicole a C.A.P.
baza hotărîrilor Congresu în curs de dezvoltare, la ceastă clipă, în ziua de 8 organizarea Direcţiei gene Peşteana, Octavian Zepu,
lui al XlII-lea al partidu cel de ţară mediu dezvol ianuarie 1986, ora 12 şi 48 rale pentru agricultură, a şeful fermei horticole a
lui, în cincinalul 1986— tată. Prin urmare, putem de minute ? întreprins o amănunţită a- Astfel, planul producţiei C.A.P. Haţeg şi Georgina
1990, industria, agricultu afirma că, după încheierea — Bineînţeles, totul de naliză a activităţii desfăşu totale de fructe n-a fost Cazacu, şefa fermei pomi
ra, construcţiile, ştiinţa şi anului 1985 cu un plus de curge normal, începînd de rate în 1985 de cei ce mun cole a C.A.P. Densus —
cultura vor cunoaşte o nouă 291 milioane kWh, am de la fluxurile de alimentare cesc în producţia de fruc îndeplinit, iar în ce pri
dezvoltare, un puternic a- marat în cel de-al 8-lea cu cărbune pînă la gene te şi a trasat direcţiile de veşte predările la fondul au afirmat în cadrul con
vînt, în centrul atenţiei va cincinal cu intenţia — a- ratoare şi staţiile prin care acţiune pentru 1986 — pri de stat judeţul nostru a sfătuirii că numai după
sta dezvoltarea intensivă firmată prin programele mul an al cincinalului rămas dator cu cantităţi îndelungate insistenţe la
a întregii activităţi, reali proprii — de a realiza în MARIN NEGOIŢĂ 1986—1990. conducerile unităţilor ob
zarea unei calităţi noi, su mod constant, fără nici o Materialul prezentat în însemnate. Nerealizările se ţin îngrăşăminte organice
perioare, a muncii şi vieţii întrerupere, producţii su (Continuare în pag. a 2-a) cadrul consfătuirii — ca datorează şi condiţiilor cli şi chimice, maşini etc.
materice necorespunzătoa- Nu-i mai puţin adevărat
re ale anului trecut, dar că nici şefii de ferme, cei
- - T - Obiectivul major
s M BOI A şi unor cauze ce-şi au ge lalţi specialişti nu s-au
neza în activitatea şefilor TRAIAN BONDOR
al oamenilor din adîncuri — de ferme, a specialiştilor,
a conducătorilor unităţilor (Continuare în pag. a 2-a)
dublarea capacităţii de producţie *
I
Departe de definiţia geo săparea unui puţ care va * Brad—ia ceasul zorilor!
grafică a orizontului, pen deschide noile orizonturi
tru fiecare dintre minerii — 200 şi — 240 m), con I
şi preparatorii din Secţia struirea şi punerea în func ' Orele 6,05. Este încă in- social uritul cuvint „Defect' „
minieră Boiţa, din cadrul ţiune a unei noi instalaţii | tuneric, dar oraşul s-a tre- nu vrea să dispară nici in «
E. M. Mintia—Veţel, ori de preparare, la care lu * zit demult. Dinspre Crişul ruptul capului...
zontul capătă o imagine crările vor începe în acest Alb trage un vint nervos, Piaţa. La unitatea de le- ,
cît se poate de concretă. an, precum şi electrifi J in rafale, aducind roşu in gume-fructe nr. 4, lucră• 9
„Este vorba despre orizon carea completă a transpor I obraji. Autobuze încărcate torii llie Diaconu şi Gheor- -
tul deschis muncii noastre tului producţiei din sub cu mineri grăbesc spre ghe Dadiciu pregătesc |
— preciza ing. Iacob Jitea, teran, în acest scop intro- J gurile de mină. Forfotă ma- marfa la vinzare, deşi mai ,
şeful secţiei — şi pe care ducîndu-se sistemul cu mo | re în autogară. Plecat la sînt multe minute pină la j
îl vom atinge cu siguran no rai. * orele 4,10 la Deva, auto ora deschiderii. „Păi sigui J
ţă în anii actualului cin „Noile investiţii destiha- buzul condus de Constan- că ne pregătim din vreme i
cinal, respectiv dublarea te extinderii secţiei nu di *
producţiei de minereuri minuează cu nimic conti
complexe extrase şi pre nuarea preocupărilor noas [ % Î N S E M N Ă R I
parate aici în anul 1985". tre asidue pentru dezvolta
Desigur, dublarea capa rea intensivă a Unităţii, ( tin Vesa s-a şi întors din Pe cind vin oamenii să-i I
cităţii de extracţie şi pre pentru creşterea cantitati J prima cursă şi este gata dăm zor cu servirea - zice ,
parare a minereurilor com vă şi calitativă a pro I să pornească pe alt tra- llie Diaconu. Altfel cum l
plexe, orizont prevăzut a ducţiei — remarca sing. s seu, după cum dirijează depăşeam planul cu pesta •
fi atins încă din anul Ioan Clep, secretarul co | şeiul de coloană Remus 720 000 lei anul trecut, >
1989, deci practic apariţia mitetului de partid al S.M. * Ciocan şi impiegatul de neică ?". \
a încă unei mine şi a unei Boiţa. Calea cea mai sigu I imişcare Felician Florea. începe să se populeze J
preparaţii, implică, în pri ră pentru îndeplinirea a- Dar să mai zăbovim puţin şi hala pieţei. Deocamdată |
mul rînd, dezvoltarea în cestui deziderat a fost şi I " in autogară. Alţi şoieri — a sosit o bătrinicâ. Vinde -
continuare a unităţii. A- va rămîne sporirea pro Candin Cioară, Mikloş lan- vinars. „Cum ii daţi ?". „20 I
ceasta se va concretiza ductivităţii muncii. Pe a- J ko, Mircea Străuţ, Teodor lei sfertul", „li bun „Pru- J
în deschiderea şi darea ceastă bază, de altfel, am I Mencu - au făcut primele nă curată, domnule dra- >
în exploatare a noilor cîm- înregistrat şi în 1985 re * curse cu mineri. Notăm că gă". Dialogul se repetă ‘
puri miniere Boiţa—Est zultate bune, cu care ne pregătirile de iarnă nu s-au mereu şi grăbiţii ţuicari îşi j
(cercetat de I.P.E.G. Deva) mîndrim : 450 tone mine ' încheiat încă aici, aşa cum ni iau porţia cu noaptea in |
şi Boiţa—Vest (unde, încă reu complex extras peste Mina centrala Ghelari. De calitatea controlului zilnic al I se promisese prin octom *
din aceste zile, secţia exe puţului de extracţie nr. 3 depinde transportul minereului şi brie. Caloriferele autogârii GH. I. NEGREA |
1
cută cu forţe proprii lu MIRCEA DIACONU al personalului in deplină securitate. Dulgherii Shnion J sînt jumătate calde, restul " ~ ' » '■ ' ■ *1
1 r
crări de cercetare în adîri- Sclagea şi Aurel Cosma se achită cu conştiinciozitate de | îngheţate, iar la grupul (Continuare în pag. a 3-a) I
cimea zăcămîntului, prin (Continuare în pag. a 2-a) această sarcină. Foto GELU IZBAŞA
