Page 38 - Drumul_socialismului_1986_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. >

Activităţi politico-educative

desfăşurate de sindicate Ti

20.00 Tc
• „Constituţia — legea organizat masa rotundă eu 20,20 Al
no
fundamentală a Republicii tema: „Disciplina muncii Mi S«
Socialiste România. Sarcini — factor Iiotăritor îi) rea­ 1 tri
ale organizaţiilor de masă lizarea sarcinilor de plan ve
(c
Faptele energeticienilor— Dublarea capacităţii de producţie şi obşteşti privind educa­ şi de creştere a eficienţei 20,45 FI
economice". Au fost pre­
rea oamenilor muncii pen­
tu
tru cunoaşterea şi respec­ zenţi organizatori de gru­ (o
pe sindicale, şefi de schimb
St'
„în paralel'* cu Viitorul! (Urmate din pag 1) exploatare cu subetaje. Este tarea prevederilor constitu­ şi de formaţii de lucru, oa­ 21,50 T<
ţionale". Aceasta a fost te­
0 tehnologie de mare efi­
plan. 29 tone zineT 7 tone cienţă, prin care se scon­ matica unei utile şi educa­ meni ai muncii din între­ 22.00 til
m
tive dezbateri iniţiate de
(Urmate din pag. 1J narea punctelor slabe din plumb, 1 000 kg cupru peste tează dublarea productivi­ comitetul sindicatului de prindere.
instalaţii: punerea în func­ prevederi". tăţii muncii pe post. redu­ la întreprinderea minieră • Lucrători de Iu Sec­
ţiune a agregatului de si­ Din discuţiile cu autorii cerea consumului de lemn
trec kilowaţii in sistemul guranţă Diesel nr. 3, afe­ acestor succese am reţi­ şi eliminarea rambleerii. Uricani. ţia de utilaj si transport
din cadrul Trustului antre­
energetic naţional. însă rent blocurilor 5 şi 6, în­ nut în ce anume s-au Pe parcursul acestui an se • Comitetul sindicatului priză generală de construc­
BUCI
cea mai importantă lucra­ locuirea grupurilor de an­ concretizat preocupările va generaliza în abataje de la Întreprinderea minie­ ţii şi montaj Munedoara- dioproj
re, ce concentrează in a- trenare de la benzile 16 şi minerilor şi preparatorilor tubarea rostogoalelor de ră Pelrila a organizat o Deva, specialişti au luat 0,30 U;
ceste zile atenţia tuturor 16 A, montarea arzătoare- de la Boiţa pentru con­ minereu cu tuburi meta­ nouă consfătuire eu tenia: parte la o masă rotundă ugricul
lice, obţjnîndu-se impor­
specialiştilor noştri, este lor^pilot la cazanele 6 A şi tinua creştere a producti­ tante economii de lemn „Aplicarea şi generalizarea cu tema: „întrebări şi răs­ ju rnal:
lodiiloi
revizia tehnică a grupului 6 B, punerea în funcţiune vităţii muncii. Astfel, anul (2,5 mc lemn economisit la iniţiativelor muncitoreşti — punsuri despre noul me­ ştiri; *
nr. 3. Are un termen pla­ a fluxului al II-lea de ali­ trecut au fost introduse în 1 000 tone minereu ex­ factor important in obţi­ Cultă to
nificat de 14 zile, însă an­ mentare cu cărbune a bun- abatajele cu filoane groase nerea unor producţii spo­ canism economieo-fi nnn- de ştii
gajamentul colectivului cărelor, terminarea lucră­ maşini de încărcat cu si­ tras), creşterea cu încă... rite". A participat activul oiar". Acţiunea a fost or­ ralc ;
radio;
este de a-1 scurta cu cel rilor de montaj la maşina loz, care au dus la me­ două vieţi a duratei de sindicatului, eon ducători ganizată de comitetul sin­ folclor
puţin o zi. „T 3447", de depozitat căr­ canizarea operaţiilor de funcţionare a rostogoalelor, de formaţii de lucru, mi­ dicatului şi s-a dovedit premii
— Ştim că grupul nr. 3 bune etc. Alte măsuri vi­ evacuare a minereului şi evitarea agăţărilor şi aglo­ neri. De la
lin de
a mers pînă mai zilele tre­ zează încadrarea în consu­ rambleere ; s-au constituit merărilor de minereu etc. deosebit de educativă. curios
cute, deci, funcţiona. Cum murile specifice planifica­ echipe specializate pentru Deşi au trecut puţine • La întreprinderea mi­ Rubrică realizată cu sprijinul nai;
trebuie să înţeleagă citito­ te de combustibil şi de e- aprovizionarea ritmică a zile de la începutul acestui nieră Aninoasa. comitetul Consiliului judeţean Ceauşi
cinteci
rii scopul acestei lucrări ? nergie electrică, precum şi locurilor de muncă din prim an al cincinalului al sindicalelor CCOIIOI
— Intr-adevăr, grupul la creşterea productivităţii abataje cu materialele ne­ 1986—1990, colectivul de sindicatului din unitate a scrii ;
respectiv a fost în stare muncii. Doresc să subliniez cesare ; prin respectarea oameni ni muncii din Sec­ dv. ; 2
23.55—
de funcţionare, însă reali­ faptul că toţi oamenii strictă a tehnologiilor de ţia minieră Boiţa se arată sllri.
za o putere de numai 150, muncii din unitatea noas­ exploatare, durata de func­ hotărît să îndeplinească
MW. Prin lucrările ce se tră, în frunte cu comu­ ţionare a utilajelor (per­ exemplar sarcina deosebit Ktr-S
e a’’!
execută acum va fi elimi­ niştii, au înţeles pe deplin foratoare, coloane telesco­ de mobilizatoare ce le re­
nată indisponibilitatea de şi aprobă întru totul măsu­ pice ş.a.) a crescut cu 50 vine. La decadă, ei au
putere şi, implicit, pro­ rile luate de Comitetul Po­ la sulă. depăşit prevederile de pro­ • La criticile formulate si rea energici electrice’ şi DRV
ducţia de energie electrică litic Executiv, în octombrie Creşterii productivităţii ducţie planificate cu 198 în articolul „Orice consum înlăturarea oricărei forme rando
va creşte cu cel puţin 50 1985, pentru creşterea pro­ muncii i se acordă mare tone concentrat de mine­ fără rost e mare şi păgu­ di' risipă. nsigurindu- ne pentn
MWh. ducţiei de energie electri­ atenţie şi în 1986. Lăcătu­ reu, depăşire concretizată bitor", apărut în nr. 8737 că pe viitor asemenea as­ M EDC
— în final, să enumerăm că. Ne-am angajat, alături şul Iosif Baie şi alţi lu­ în 3 tone zinc, 1 tonă al ziarului, ne răspunde pecte nu vor mai fi sem­ V w»
cîteva din măsurile tehnico- de toţi energeticienii ţării, crători de la întreţinere au plumb, 25 tone sulf ş.a. întreprinderea de reţele nalate. (Mod*
cconomicc prevăzute pen­ să transpunem în fapte trecut in brigăzile de pro­ Pe drept cuvînt, aceştia, energetice Deva : ..Cele se­ 18 (F.
al pu
tru 1986, pentru realizarea indicaţiile şi sarcinile ce ducţie, lucrind împreună pot fi numiţi primii paşi sizate sint fapte care din • 'Liceul industria! nr. 3 TROŞ
şi depăşirea producţiei de ni s-au trasat de către se­ cu minerii din abatajul nr. spre atingerea obiectivu­ păcate se mai petrec în din Hunedoara, in urmii (Parii:
energic electrică în acest cretarul general al parti­ 56, din brigada condusă de lui major al oamenilor din multe unităţi, fapte ce sint seriile
Noinv
prim an al celui de-al 8-lca dului, tovarăşul Nicolae Vaier Mihăeasă, care vor adîncurile Boiţci — du­ sesizate şi de personalul intervenţiei ziarului prin PENI
cincinal. Ceauşescu, de a produce experimenta, în cursul a- blarea capacităţii de pro­ nostru de control. Faţă de publicarea arllc-'lului ..Ne­ seriile
— Avem un program cît mai multă energie e- cestui trimestru metoda de ducţie. asemenea neglijenţe se iau glijenţa in două ipostaze", VIJLC
complex de măsuri, a că­ lectrică, de a menţine con­ ne comunică : .. s-au luat I< rong
rul) ;
rui materializare va con­ stantă puterea sporită a măsuri severe prin aplica­ toate măsurile pentru în­ inspec
duce în mod cert la spo­ termocentralelor, în scopul rea de amenzi sau chiar lăturarea aspectelor nega­ NI NO
Iru o
rirea producţiei de energie înfăptuirii cît mai rapid a deconectarea de la reţea a tive constatate. Au fost toresc
electrică. O parte dintre independenţei energetice a unităţii respective. Consi
ele se referă, în primul ţării — obiectiv de maxi­ derăm că pe viitor lărgi­ puse la dispoziţia elevilor m * Y i
beai:
rînd, la asigurarea func­ rea acţiunilor noastre de toate materialele necesare i-i i
ţionării agregatelor ener­ mă importanţă şi respon­ acest gen. cu sprijinul e- întreţinerii or linii şi cu­ RAST
iria);
getice în condiţii de sigu­ sabilitate în actuala etapă răţeniei în ateliere, grupu­ I-II
ranţă, precum şi la elimi­ de construcţie socialistă. chipelor de control al oa­ rile sanitare etc., organi- ruu-i
menilor muncii, va condu­ zîndu-se mai nt’-nt contro­ (Casa
ce la reducerea cazurilor TEC,:
lul de către maiştri a aces­ Paris
de risipă din cadrul tutu­ tei activităţi". S > precizea­ Pe ur
1 .AN:
Livezile judeţului pot şi trebuie accISraşi critici. Oficiul ju­ ză. de asemenea, in răs­ MERI
ror unităţilor". Răspunzind
(Casa
deţean de turism Iluncdoa- puns cu profilul complex nianrţ
să producă mai multe fructe! ra-Deva ne informează că al lucrărilor ele construcţii C.UET.
Frai i
a fost atenţionată condu­ impune ea maiştrii instruc­ *-* î m î
tori să aibă o pregătire
cerea Filialei de turism
Camera Uc comandă a Uzinei hidroelectrice Ostrovu Mic.
(Urmare dirt pag. 1) acţioneze cu cea mai mare Maistrul şef de centrală Dionisie Iordan, Împreună eu Hunedoara, a fost reinstruit complexă. poiiealifieată
răspundere pentru a face subtnglncrul Ioan Cojocarii, de la ,,Energomontaj“ Bucureşti, ceea ce le permite instrui­
pregătesc începerea probelor in vederea conectării grupului 1
livezile şi grădinile jude­ la sistemul energetic naţional. întregul personal al unită­ rea unor grupe diferite de
O I
ocupat cu cea mai mare ţului să rodească mai bo­ ţii cu privire la economi- elevi. tură,
răspundere de' organizarea gat, pentru a înfăptui în irul ,
şi coordonarea muncii din mod exemplar sarcinile de ..Cum
pomicultură, de mobiliza­ plan. In acest sens este în sprijinul omului, pentru om mas
mV‘ -
rea cooperatorilor la acti­ necesar să se acorde o a- nescu.
vitatea din livezi. Aşa se tenţie deosebită respectării dnelie
explică de ce la C.A.P. To- tehnologiilor din pomicul­ La forumul ştiinţei şi ceastă activitate, aducînd partid, a legilor ţării, nor­ rilor artistice, şi înfiinţa­ clic. I
• I
teşti, Haţeg, Peşteana ş.a. tură, să fie fertilizate cu învăţămîntului şi în înăl­ întotdeauna noul şi vizînd mele de tehnică a secu­ rea de noi formaţii ? graful
nu s-a făcut o întreţinere ţătorul Mesaj de Anul Nou, eficienţa. rităţii muncii şi p.s.i., ală­ — Bineînţeles, in reper­ BRAX
— în ce va consta noul
secretarul general al parti­
turi de competiţiile dintre
corespunzătoare a solului, îngrăşăminte organice, în dului, tovarăşul Nicolae în etapa în care am in­ cele mai bune formaţii ar­ toriul aprobat de Consiliul de ga
nesc ,
de
întregime
suprafeţele
la C.A.P. Unirea, Dobra, trat ? orăşenesc de educaţie po­ Pârlit
livezi, utilizîndu-se in spe­ Ceauşescu, a adresat facto­ tistice. litică şi cultură socialistă li za Io
Simeria nu s-a săpat nici cial atelajele, să se execu­ rilor educativi îndemnul — Ne-am gîndit şi am — Cum va răspunde ce­ Haţeg, pentru ediţia a Vl-a fii zori
măcar în jurul pomilor. La ca, in noua etapă în care trecut ca obiectiv în pro­ rinţelor educative de for­ a „Cîntării României" am nu.
Toteşti, de pildă, buruieni­ te la timp şi cu eficienţă am intrat „să intensifice gramul de activitate pe mare a omului nou mani­
le au crescut, în vara tre­ maximă toate lucrările fi- activitatea politico-educati- 1986, ca începînd cu luna festarea locală „Prag de inclus genuri noi sau am
reluat genuri care au exis­
cută, tot atît de mari ca tosanitare. De asemenea, vă de formare a omului martie să permanentizăm plămădire a istorici româ­ tat în precedenta ediţie,
şi pomii. In multe unităţi trebuie să se ia măsuri ea nou, să asigure lărgirea acţiunea „Casa de cultură neşti", ajunsă în acest an dar nu s-au ridicat la va­
— Romoşel, Unirea ş.a. — tăierile pentru formarea orizontului lor de cunoş­ vă aparţine", unde să rea­ la a Xl-a ediţie ? loarea cerută. Mă refer la Rczi
tinţe, să ridice la un nivel
tratamentele pentru com­ coroanei şi pentru fructi­ superior cultura şi arta". lizăm o îmbinare armonioa­ —- Dorim s-o facem cu­ grup vocal folcloric, dans 12 iar
să între aceasta şi „dialo­
Exti
baterea bolilor şi dăunăto­ ficare să se facă în mod Cum se acţionează pentru gul haţegan". Deci, între noscută mai mult, atît pe tematic, dans de societate. Exti
Ne străduim să menţinem
plan local cît şi interju-
rilor nu s-au efectuat la corespunzător, în care scop a răspunde acestor cerin­ mişcarea artistică şi acti­ deţean, prin organizarea locurile şi titlurile de lau­ 45. Ext]
F o
timp ori s-au executat ne­ oamenii să fie instruiţi pe­ ţe ? întrebarea am adre­ vitatea de cunoaştere şi a- de acţiuni de rezonanţă care reat cucerite în ediţiile an­ 900 981
corespunzător. Tăierile pen­ riodic. în fiecare fermă să sat-o prof. Steluţa Rădoni, plicare în viaţă a docu­ să vină spre sufletul oa­ terioare şi chiar să urcăm
preşedintele Comitetului o- mentelor de partid. noi trepte in etapele su­
tru formarea coroanei, ca se organizeze echipe per­ răşenesc de cultură şi e- — Cum aţi conceput a- menilor, manifestări de perioare. întrînd în noul
şi cele pentru producţie manente de pomicultori, ducaţie socialistă Haţeg, ceastă manifestare? conţinut. Numai aşa ve­ an şi noul cincinal, am pă­
dem actul de cultură ca
s-au efectuat la voia întâm­ care să execute la timp şi directorul casei de cultură — Nu ca o trecere în mijloc important şi eficient şit şi în etapa de masă a e-
plării ori nu s-au făcut în conformitate cu tehno­ din localitate. revistă a formaţiilor artis­ al formării omului nou, diţiei a Vl-a a Festivalu­ va Pcn
tice de care dispunem şi
— Sub egida Consiliului
lui
„Cîntarea
naţional
deloc, cum este cazul la logiile toate lucrările, iar orăşenesc de educaţie po­ pe care le vom înfiinţa în capabil să rezolve proble­ României", etapa în care Inchlf
unităţile agricole din Ciula retribuirea acestora să se litică şi cultură socialistă, fiecare unitate economico- mele mari cu care se con­ fiecare unitate economică Local
taţii,
fruntă. Vom îmbina toate
mă d
Mare, Dobra, Răduleşti, facă în acord global. Răs­ noi am acţionat din pri­ şocială, în etapa de masă formele şi mijloacele mun­ şi instituţie din oraş s-a va tr
Roşcani şi altele. S-au în­ punderea şefilor de fermă, mele zile ale noului an, a noii ediţii a Festivalu­ cii politico-educative, in- înscris cu una, două pînă lapov
lui
elaborînd un program care
naţional
„Cîntarea
tul Vi
registrat neajunsuri în ce a celorlalţi lucrători din vizează întreaga problema­ României", ci dorim ca oa­ tegrind permanent cartea la şapte formaţii artistice. uncie
Manifestările acestora se
priveşte întreţinerea live­ pomicultură să se ridice tică ce stă în atenţia uni­ menii muncii, tineretul să şi filmul în realizarea a- vor întîlni fericit cu dez­ scurţi
km/o
zilor tinere la C.A.P. Be- la înălţimea sarcinilor ce tăţilor şi instituţiilor din demonstreze cum şi-au în­ cestora. Faptele vor vorbi, baterile, simpozioanele, co­ vest.
riu, Densuş, Burjuc; nu Ie revin, să se acţioneze oraş în noua etapă. Ne suşit orientările, sarcinile pentru că succesul este a- locviile de istorie, cu alte marct
străduim ca tot ceea ce
Temp
ce ne revin din documen­
tunci cînd constaţi că ceea
s-au îndeplinit sarcinile la cu toată conştiinciozitatea întreprindem să fie în spri­ tele Congresului al XIII- forme pe care le folosim vor f
ce ţi-ai propus şi-a atins
lucrările de investiţii. pentru a oferi populaţiei jinul omului, pentru om, lea al partidului şi cum le scopul, iar oamenii le pri­ cu succes în sprijinul e- nus (
cele :
Trăgînd maximum de judeţului cantităţile solici­ pentru a-1 forma şi educa materializează la locurile vesc cu încredere. ducării omului. In toate a- 1 şi
cestea colaborăm bine cu
ţă lo
învăţăminte din activitatea tate. de fructe şi a înde­ permanent. Deoarece edu­ de producţie. De aceea, — Vizaţi prin acţiunea biblioteca şi filmul. scara
caţia este necesară indife­
vom organiza întreceri gen
anului tregut, se impune plini exemplar sarcinile de rent de vîrstă, noi avem „Cine ştie, câştigă" privind „Casa de cultură vă apar­ polei.
viciu
ea şi în pomicultură să se livrare la fondul de stat. datoria să intensificăm a- însuşirea botărîrilor de ţine" şi diversificarea genu­ LUCIA L1CIU