Page 40 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 759 • MARŢI, 14 IANUARIE 1986
RJE«*TOB1 DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
© MOSCOVA. - Un nou pentru, bagajele de mînă.
avion de pasageri, „Tu-204", Noul avion de linie va
„MESAJUL DE LA CARABALLEDA destinat liniilor aeriene de înlocui aparatul „Tu-154",
PENTRU PACE, SECURITATE Din toată lumea s pînă la 3 500 kilometri, se aflat în prezent în exploa
află în curs de proiectare tare, atît pe liniile sovie
ŞI DEMOCRAŢIE ÎN AMERICA CENTRALA" -f- Peste 35 000 de kilo- decimînd şeptelul, s-a a- j la Biroul de construcţii tice interne, cît şi pe ru
metri o parcurs studentul nunţat oficial la Lima. 1 „Andrei Tupolev" din Mos tele internaţionale.
CARACAS 13 (Agerpres). luţii latino-americane,. echi polonez Petr Linewski în Ruperea unui dig artifi- ^ cova, informează agenţia © BELGRAD. — Şantie
— Miniştrii relaţiilor ex librate şi juste, care să tentativa sa de a face cial, care zăgăzuia apele t TASS. O atenţie deosebită rele navale iugoslave par
terne din ţările membre asigure dreptul popoarelor ocolul lumii cu bicicleta, fluviului El Mânu, a cauzat 1 a fost acordată asigurării ticipă într-o manieră im
ale „Grupului ' de la Coh- de a-şi alege liber pro relatează agenţia PAP. El moartea a trei muncitori ţ unei exploatări economi portantă la exporturile ţă
tadora" şi „Grupului de pria formă de organizare a pornit în această cursă din San Francisco, în vre-1 coase a viitorului aparat rii. Astfel, după cum in
sprijin", reuniţi în locali politică şi socială, fără in la 21 iulie 1983 din Cra- me ce alţi 30 au fost daţi } de zbor, consumul de car formează agenţia Taniug,
tatea venezueleană Cara- gerinţe în treburile inter covia şi, trecind prin R.D.G., dispăruţi. La aceştia din ) burant fiind mult inferior, constructorii de nave de
balleda, au apreciat că ne ale altor state, pe R.F.G., Belgia, Franţa, Spa- urmă se adaugă alte zeci \ comparativ cu precedente pe ţărmul Adriaticii au pri
faţă de ameninţările cres baza respectării integrităţii nia, Maroc, S.U.A., Argen- de persoane din satele si- l le avioane cu reacţie so mit deja comenzi pentru
cânde la adresa păcii în teritoriale şi stabilirii de tina, Uruguay, Brazilia, Ve- tuate pe malurile fluviului} vietice, a declarat Alexei 60 de nave, cu un depla
America Centrală este ur mocraţiei. Mesajul sub nezuela, Columbia, Mexic, . ) Tupolev, constructorul gene sament de peste un milion
gent şi necesar să se dea liniază necesitatea de a se Numaj - n d/sfrfc ral. „Tu-204" va dispune tdw. Printre acestea se
Japonia.
in
un nou impuls procesului pune capăt acţiunilor mi o aiuns călătoriei, el In a tul Chincheros din provin- de 214 locuri, în fotolii numără petroliere, cargouri
bmpul
de negocieri în vederea litare ale ţărilor din zonă, schimbat opt biciclete ş, a - da Urubambai căde ? ile de comode, de un nou sistem de diferite tipuri, inclusiv
semnării Tratatului de pace prezenţei trupelor şi con invaţat sa vorbească patru , • grindină au distrU5 , l de iluminare, .precum şi de pentru transportul contai
şi cooperare în America silierilor militari străini, i; mb j. recolte şi au lasat fara a- > un compartiment închis nerelor.
Centrală. într-un docu ca şi a încetării ajutoru dăpost aproape 2 000 de \
ment în cinci capitole, in lui politic, logistic sau + In cursul anului tre- P ersoane ■ ^
titulat „Mesajul de la militar acordat grupurilor cut, poliţia niponă a con- i
Caraballeda pentru pace, destabilizatoare, îngheţării fiscal 1 760 arme de foc, + ?°P persoane, dintre ) C. P. A. D. M. D O B R A
fe
securitate şi democraţie în achiziţionării de arma ceea ce reprezintă un re- c ° re ,. ° familiilor l
America Centrală" cei opt mente şi suspendării mane cord pentru Japonia. Nu- Mafie, napolitane au fost , Încadrează urgent
miniştri 'se pronunţă în vrelor militare ■ interna mai în cursul anului tre- 'nculpate in atentatul cu 1 • gestionai Ia produse electrice şi electro
1
favoarea adoptării unei so ţionale. cut, în această tară au b ? mb f. împotriva trenului \
fost înregistrate peste 2 T pol, ~ d f ' a 23 l nice din localitatea Dobra
milioane de infracţiuni, decembrie 1984, soldat cu ) • gestionar mobilă şi materiale de con
REALITĂŢI social-economice
e
dintre care multe au'fost moa '!? a L,P «°ono şi.) strucţii din localitatea Dobra
DIN ŢĂRILE IN GURS DE DEZVOLTARE comise cu ajutorul unor cu 230 răniţi. Decizia a fost l
astfel de arme. anunţata la Florenţa de J • cizmar
APDIS ABEBA. — Auto studiază în prezent posi unul dintre magistraţii in- }
ritatea etiopiană pentru bilităţile de construire a + Trei persoane şi-au tronaţi cu anchetarea a- 1 • lucrător la secţia radio-tv.
energie şi lumină electrică unui al doilea baraj pe pierdut viaţa si numeroase cestui c az $ ase dintre . Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute
, •
(E.E.L.P.A.) a anunţat că, fluviul Indus. Este vorba altele sint date dispărute Persoanele acuzate - no- I în Legea nr. 22/1969, H.C.M. 1230/1969 şi Legea
în ultimii, doi ani, au fost de proiectul barajului de in Peru, ca urmare a ploi- teaza agenţia France Presse \
electrificate peste 40 de lo la Kalabagh, care ar per lor puternice care s-au a- ~ au , ost deja întemniţate ţ nr. 57/1974.
...
,
„
calităţi din Etiopia socia mite stocarea unei can bătut ,n ultimele zile asu- respectiv _ . din alte motive. Atentatul,
\
listă. Un comunicat de s a consfo(af
presă al E.E.L.P.A. a pre tităţi de 9 000 milioane pra regiunilor, sudice ale în cursul procesului — fu- l
ses
cizat că dintre acestea 20 metri cubi de apă şi folo acestei ţări, provocind, tot- e pas la cale la Roma j
au beneficiat de lumină sirea altor 79 milioane odată, distrugerea a mii de ?n cadrul une '' reuniuni
electrică pentru prima dată. metri cubi pentru irigaţii , . , . . comune a şefilor mafiei, \
★ hectare de terenuri culţi- cam0 rrei (mafia napolita-i
ISLAMABAD. — Experţi — relatează ziarul „China vate, distrugind locuinţe şi nă) şi a neofasciştilor. )
ai guvernului pakistanez Daily".
Egiptul şi soluţionarea di tatea persoanelor şi a or 65 de milioane de ame
ferendului dintre cele două ganizaţiilor", să retragă ricani au fost victimele u-
ţâri asupra enclavei Taba, trupele sale din oraşele- nor acţiuni criminale, a
prin acceptarea unei pro ghettou rezervate populaţiei anunţat ziarul „The New
ceduri de arbitraj interna de culoare şi să ridice sta York Times", citat de agen
B MADRID. - Partidul ţional, cerută de partea rea de urgenţă impusă din
Comunist din Spania se egipteană. (Zona Taba, te luna iulie a anului trecut ţia TASS, Referindu-se la
de
publicate
pronunţă cu hotărîre pen ritoriu de la frontiera co în o serie de regiuni ale datele Justiţiei, ziarul Minis COOPERATIVA „PROGRESUL" DEVA
terul
sub
tru ieşirea ţării din N.A.T.O.
mună din apropierea Gol ţării. liniază că peste 30 la sută RECRUTEAZĂ
şi consideră acest pas ca fului Aqaba, nu a fost
11
„posibil şi necesar se evacuată de Israel Ia retra B NAŢIUNILE UNITE. - din infracţiunile din pe ® 15 femei tricoteze pentru lucru manual
relevă în documentul adop gerea sa din Sinai, în Sectorul militar absoarbe rioada respectivă au fost pe bază de contract (convenţie civilă) conform
tat de plenara C. C. al 1982). aproximativ 6 la sută din comise cu mînă armată.
P. C. din Spania, relatează Planul face referiri, de produsul naţional global al B BRASILIA. - Ministerul Decretului UCECOM 232/26.10.1981.
agenţia TASS. asemenea, la îmbunătă tuturor statelor; de produc Minelor şi Energiei al Bra Solicitanţii se vor adresa în ziua de 16.01.
Participarea Spaniei la ţirea schimburilor comer ţia de arme sînt legate ziliei a anunţat că începînd
1
N.A.T.O., se subliniază în ciale, turistice şi culturale într-un mod direct sau in din această sâptâmînâ se 1986, orele 12,00 la Cooperativa „Progresul'
document, va duce la in dintre cele două ţări. direct 50 de milioane de va trece la o raţionali Deva, str. Dr. P. Groza nr. 8, pentru consulta
tegrarea ţării în structura zare a aprovizionării cu
militară a alianţei res B PRETORIA. - Peste 50 oameni, dintre care şi 20 la energie electrică, datorită ţii şi perfectarea formelor.
inginerii
din
sută
mun
pective şi la amplasarea de muzicieni sud-africani gravei secete ce afectează
calificaţi
de arme nucleare pe teri dintre cei mai renumiţi au citorii lume, se din în în statele din sudul ţării -
treaga
arată
toriul naţional spaniol. lansat o campanie împo informează agenţia EFE. 0 CONDUCEREA Di
Drept alternativă, P. C. din triva politicii de apartheid Buletinul „Perspective" edi Lipsa precipitaţiilor, cea recţiei judeţene de poştă
Spania se pronunţă pentru promovată de autorităţile tat de O.N.U. mai acută din ultimii 50 de şi telecomunicaţii Hune
o politică activă de neu rasiste de la Pretoria. Comentînd aceste cifre, ani, a provocat mari pa doara—Deva işi exprimă
şi
compasiune
tralitate şi pentru apăra într-o declaraţie publi buletinul subliniază că in gube în agricultură şi întreaga distinsului coleg
durere
rea suveranităţii naţionale. cată de principalele ziare dustria militară şi chel zootehnie, îndeosebi în iUiliai Cimbru, director
din ţară, grupul „Muzi tuielile militare neproduc statele Parana, Santa Ca- ÎNCHIRIERE adjunct, prin pierderea
H TEL AVIV. - Agenţiile cienii sud-africani împotri tive constituie cea mai tarina si Rio Grande do • CAUT cameră sau garso scumpei lui soţii
ELENA CIMBRU.
internaţionale de presă a- va apartheidului" cere gu mare piedică în calea pro Sul. nieră de închiriat, pentru o Sincere condoleanţe
nunţă că guvernul israelian vernului minoritar sud- gresului social, a dezvol persoană. Deva, telefon 14055, (6430)
a aprobat, luni, un plan african „să pună în liber tării. - orele 8—13. (5000)
prezentat de primul mi tate pe toţi deţinuţii poli ANIVERSARE
nistru Shimon Perez privind tici", „să abroge interdic B WASHINGTON. - In • COLECTIVUL Oficiu
îmbunătăţirea relaţiilor cu ţiile care afectează liber- perioada 1973-1982, peste MIRCEA şi Cristina Crişan lui judeţean de difuzarea
urează dragilor lor părinţi presei este alături de to
Viorica şi Arsenic, cu ocazia varăşul director adjunct
• - o aniversării zilei de naştere, Mihai Cimbru şi familia
multă sănătate, fericire şi un sa, in durerea pricinuită
Nu există latură a vie tinească ritmul creşterii călduros ,,La mulţi ani de trecerea în nefiinţă a
J I
ţii oamenilor care să nu Consecinţe insuportabile economice, să-şi reducă (5010) soţiei ELENA CIMBRU.
fie afectată de povara programele sociale, să su DECES Sincere condoleanţe.
uriaşă a cursei înarmări porte consecinţele infla (6431)
1 sare fonduri, fonduri me ale acelor milioane
lor. Omenirea este vital ţiei. Viaţa infirmă tezele
interesată în revenirea la uriaşe, într-o lume în ca de americani cu venituri — susţinute de apologeţii 0 MIHAI - si Horea
Cimbru, soţ şi fiu, îm
politica de destindei’e nu re cheltuielile militare mai mici decît cele recu acestui flagel — caro în preună cu întreaga fami 0 COLECTIVUL de oa
• numai din cauza amenin anuale au depăşit, la ni noscute oficial drept li cearcă să demonstreze că lie se despart adine în meni ai muncii din sec
ţia de exploatare P.T.T.R.
I ţării cu nimicirea, ca ur velul lui 1985, suma de mită a sărăciei. nesăbuita cursă a înar dureraţi de muli iubita din D.J.P.Tc. Hunedoa
lor
a mare nemijlocită a unui 1 000 miliarde dolari. Dar, povara cheltuieli mărilor ar contribui la ELENA CIMBRU, ra este alături de tova
conflict nuclear, ci şi din într-o ţară industrial- lor militare americane crearea de noi locuri de născută Vonica, răşul director adjunct
t cauza acumulării unor a- plecată din mijlocul nos Mihai cimbru şi familia
• semenea probleme globa dezvoltată, cum sînt Sta este suportată nu numai muncă, stimulînd ieşirea tru în urma unei necru să, în durerea pricinuită
tele Unite ale Americii,
de cetăţenii Statelor Uni
economiei capitaliste din
de moartea soţiei
le, grave, cum sînt exis cheltuielile militare irh- te, ci şi de cei ai ţărilor stagnare şi criză.. Statis ţătoare şi îndelungate ELENA CIMBRU.
suferinţe.
tenţa a 400 milioane de plicînd sume astronomice participante, o dată cu ticile anilor postbelici a- Aşezarea spre veşnica Sincere condoleanţe. (6432)
..II oameni permanent sub se realizează pe fundalul ele, la menţinerea cursei rată că dezvoltarea eco odihnă va avea loc mier
curi, 15 ianuarie 1986, ora
nutriţi, a 100 milioane de unei rate ridicate a şo înarmărilor la ' un nivel nomică a unor ţări este 13 de Ia sala Direcţiei
II copii în pericol să piară majului, a crizei oraşe ridicat. Prin majorarea cu atît mai înceată, cu judeţene de poştă şi tele
din cauza foametei şi a lor, a altor fenomene so taxelor de scont, ■ prin cit cresc cheltuielile ei comunicaţii Deva, la ci O COLECTIVUL de oa
avitaminozei, a creşterii ciale grave care confrun practicarea dobîhzilor militare, iar numărul de mitirul din strada Emi- meni ai muncii din ca
nescu.
(6429)
f i continue a numărului a- tă societatea americană. percepute pe credite, noi locuri de muncă creş drul Oficiului P.T.T.R.
nalfabeţilor şi altor pro Şi aceasta, în vreme ce S.U.A. transferă o parte te direct proporţional cu 1 1 Deva l este alături de
tovarăşul director adjunct
ii bleme grave care con numai o treime din buge a poverii ; nu numai pe suma investiţiilor în do Mihai Cimbru şi familia
0 PIOS omagiu şi a-
fruntă omenirea. tul militar al S.U.A. ar umerii, ţărilor în: curs de menii nelegate de indus • « dinei regrete pentru pier- sa, în durerea pricinuită
Dar, pentru rezolvarea fi suficientă pentru a re dezvoltare, ci şi pe cei tria de război.' derea celei ce a fost de moartea soţiei sale
acestor probleme şi a zolva multe dintre pro ai partenerilor lor mai • * ELENA CIMBRU. ELENA.
Familiile Caragea şi
multor altora sînt nece- blemele amintite, proble slabi, nevoiţi să-şi înce B. P. Florescu. Sincere condoleanţe.
(6433)
• (6428)
f
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe, Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I M0 *>5 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275