Page 41 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 41
&££&£& %£% biv?iv-5 îg#
Wfi UCty^
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HUNEDOARA Al P.C.
S l ^ A L C O N S I I I U L U I P O P U L A R J U
I.M.C. Deva. Procesul de formare a blocurilor clin polistircn este automatizat şl poa
Anul XXXVIII, nr. 8 760 MIERCURI, 15 IANUARIE 1986 4 pagini — 50 bani te fi controlat de o singură persoană. In imagine, operatoarea de serviciu Elena Spi-
ridon, pregătind o nouă „şarjă» de polistircn.
IDEILE ŞI ORIENTĂRILE TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU — ÎNSUFLEŢITOK
PROGRAM DE MUNCA ŞI ACŢIUNE
REVOLUŢIONARĂ
e.m. coranDA-cERTEi gtă^ j| conjugate pentru
r an LA U.P.S.R.U.M. DEVA
atingerea parametrilor ia noile capacităţi
S-au elaborat
primele şapte tone
— Păşim, peste puţin
Prin intrarea în exploa acest an şi cincinal, deri de greutăţi cu care ne-am de oţel timp, în trimestrul doi al complexele zootehnice din
Bărăşti şi Peşteana. Pen
tare, nu de mult, a zăcă- vate din documentele Con confruntat, îndeosebi pri O premieră industria anului şcolar cu dorinţa tru activitatea de micro-
mîntului de la Coranda şi gresului al XlII-lea al vind transportul minereu lă în cadrul Uzinei de de a materializa prevede producţie, elevii dispun de
a noii uzine de prepa partidului, minerii şi pre rilor din carieră la conca- piese de schimb şi repa rile programului de măsuri un lot didactic agrozooteh
rare, activitatea E. M. Co paratorii de la Coranda— sor, să ne recuperăm din raţii utilaj minier Deva: întocmit pe baza orientă nic — o suprafaţă de 6 ha
randa—Certej a căpătat un Certej au debutat promiţă restanţe şi să pi-egătim la secţia turnătorie a rilor Congresului ştiinţei şi
grad superior de dezvolta tor în 1986, avînd, la zi, temeinic condiţiile înde intrat în probe, tehnolo învăţămîntului, a ideilor şi un adăpost pentru co
lecţia dş animale de care
re şi complexitate. Sarci planul realizat la toţi in plinirii planului pe acest gice cuptorul cu arc nr. desprinse din cuvântarea
nile sînt mai mari şi mai dicatorii, chiar plusuri la an, releva inginerul Doru 1, cu o capacitate de secretarului general al şcoala beneficiază din a-
cest an de învăţămînt. Fu
importante, de aici urmînd unele metale. „în acest an, Badiu, şeful secţiei carie trei tone. în legătură partidului la acest înalt
a fi exploatate şi valori producţia marfă este cu ră. Ne vom preocupa mai cu acest eveniment, in forum. în prim-plan am rajele au fost asigurate
ficate anual însemnate can cinci la sută mai mare insistent de buna dirijare ginerul Ioan Avram, di situat integrarea activită nu numai pentru cei 60 de
tităţi de minereuri cupri rectorul uzinei, ne-a ţii didactice cu producţia porci şi cele 100 de păsări,
fere şi complexe. spus : şi cu cercetarea metodico- ci şi pentru bovinele şi o-
— Deşi anul trecut a — Pînă în prezent s-au ştiinţifică, la realizarea că vinele cu care adăpostul
va fi populat în acest an
debutat anevoios şi pentru elaborat trei şarje. Totul reia este mobilizat între şi unde elevii se vor in
colectivele de la Coranda— a decurs conform pro gul nostru colectiv — a- strui.
Certej, iar noile capacităţi gramării. Cuptorul s-a preciază ing. Stelian Bar
de producţie au pus unele comportat bine. Au re bu, directorul Liceului a- La profilul industrie ali
probleme tehnice — arăta faţă de cea din 1985, pro a lucrărilor, ineît să ali zultat şapte tone de oţel groindustrial Haţeg. mentară (cu meseria pre
tovarăşul Adrian Gligor, ducţiile de cupru şi zinc mentăm ritmic cu mine corespunzător din punct parator produse din carne
secretarul comitetului de vor fi duble, toate creşte reu uzina de preparare, de vedere calitativ, uti Aici, unde se pregătesc lapte, legume şi fructe) in
partid al exploatării — rile de plan urmînd a fi de perfecţionarea tehnolo lizat la contragreutăţi peste 1000 de elevi — în- struirea din laboratoarele
minerii şi preparatorii noş realizate pe seama pro giilor de derocare în ca pentru poduri rulante văţămînt de zi şi seral — de microbiologie şi biochi
tri, în frunte cu comuniş ductivităţii muncii — arăta rieră, de stabilizai'ea şi şi automacarale. în profil industrial-agricol. mie şi din cabinetul de
tii, s-au mobilizat exem Nicolae Mogoş, şeful birou pregătirea forţei de mun — Cine sînt autorii industrie alimentară şi e- tehnologia meseriei este
plar în trimestrele II, III lui producţie. Ca urmare, că şi de utilizarea raţio primelor şarje de oţel lectrotehnică, profesori şi eficient completată cu cea
şi IV, au recuperat o mare în toate sectoarele de ac nală a utilajelor de mare şi ce comenzi trebuie să elevi au asigurate condiţii asigurată de I.P.I.L.F. şi
parte din restanţe, reu tivitate, de la suprafaţă productivitate din dotarea onoraţi în continuare ? optime pentru un proces Secţia de industrializare a
şind să încheiem anul cu şi din subteran, în uzina secţiei, asigurînd — pe — începutul a fost instructiv-educativ modern, cărnii Ilaţeg. adevărate
însemnate depăşiri de plan de preparare, se depun e- aceste căi — producţii spo greu, cu emoţii pentru de calitate, care să răs baze de practică producti
— 24,7 milioane lei la pro forturi susţinute, conjugate, rite de minereuri de cali întregul nostru colectiv. pundă cerinţelor de pre vă. Profilul electrotehnic
ducţia marfă, 206 tone zinc în vederea realizării rit tate superioară". Cele mai puternice e- gătire puse în faţa şcolii — despre care elevii aflaţi
şi 86 tone cupru —, să ne mice a planului la toţi in Consemnînd rezultatele moţii le-au încercat însă româneşti de recentul fo în clubul de vacanţă al
realizăm sarcinile la plumb dicatorii, la toate sorti pozitive obţinute în 1985 oamenii care au condus rum al ştiinţei şi învăţă liceului ne-au vorbit cu
şi sulf, la alte metale co mentele". — între care şi deschide în mod direct funcţio mîntului. Sălilor de clasă mîndrie pentru că meseria
nexe minereurilor extrase, Despre demarajul din rea zăcămîntului în adîn- narea cuptorului. Este ale liceului, transformate de electromecanic pentru
să înregistrăm unele eco anul întîi al celui de al cime de la Qrizontul 200, vorba despre inginerul în laboratoare şi cabinete producerea energiei elec
nomii la cheltuielile de optulea cincinal, despre prin terminarea cu o lună Nicuşor Beceanu, şeful de specialitate, li se adau trice îi atrage în mod deo
producţie. Rezultate deo acţiunile şi măsurile ce se avans a puţului Starna secţiei turnătorie, pro gă atelierele, unităţile de sebit — dă mari satisfac
sebite au înregistrat sec întreprind pentru realiza Nou —, ing. Roman Bo- iectantul Eugen Barbu, producţie, loturile didacti ţii colectivului şcolii. Le
torul minier Certej şi uzi rea planului şi atingerea drean, şeful minei Certej, maistrul oţelar Iosif ce unde se deprinde viitoa
na de preparare —, care parametrilor proiectaţi la sublinia că în acest an vor Laza, oţelarii Daniel rea profesiune. La profilul confirmă opţiunile nume
a obţinut un plus de 650 zăcămîntul de la Coranda pune un accent mai mare Vascan şi Aron Bobora, industrial-agricol (cu me roase şi concurenţa mare
tone concentrate colective. şi la uzina de preparare pe organizarea producţiei turnătorii-formatori Vic seriile veterinar şi horti- la această meserie, ca şi
Stimulaţi de realizările am discutat cu mai multe tor Cotofenci şi Nicolae cultor-mecanizator), activi
bune din 1085, hotărîţi să cadre de răspundere. „Spre DUMITRU GHEONEA Curuţiu. tatea practică se desfăşoa LUCIA LICIU
înfăptuiască neabătut sar sfîrşitul anului trecut am ră la I.A.S. Haţeg, unita
cinile mobilizatoare din reuşit să depăşim o serie (Continuare în pag. a 2-a) tea patronatoare şi la (Continuare în pag. a 3-a)
- e - e - ® - 9 — • - o - o — o - • • — • —
răspundere în muncă fn e fermele zootehnice
Secţia pentru problemele din agricultură a Co nieze tovarăşul Ion Du mă, se află de dimineaţa montarea tăbliţelor tehno de dorit, în incinta uni
mitetului judeţean de partid a organizat, luni, 13 ia mitru, p r e ş e d i n t e l e pînă seara în Unitate, cei logice în toate adăposturile, tăţii multe piese de uti
nuarie a.c., un nou control asupra activităţii din zoo C.U.A.S.C. Haţeg. Dacă lalţi factori de conducere hrănirea mai bună a vi laje, sîrmă ş.a. lăsate la
tehnie. Controlul a cuprins, de data aceasta, unităţi de la unităţile consiliului ai cooperativei luînd şi ei ţeilor la brigada din Li- voia întîmplării, în ziua
din cadrul Consiliului unic agroindustrial Haţeg, ur- nostru ^predăm zilnic la parte activă — conform vadia ş.a. Producţia de raidului nostru, două vaci
fondul de stat cu 500 litri graficului întocmit — la lapte marfă este în invo au fătat în grajd şi viţeii
mărindu-se cum se realizează furajarea şi îngrijirea lapte mai mult ca în a- activitatea cotidiană. Se luţie, ceea ce impune mă au fost duşi cu roaba în
animalelor, evoluţia producţiei de lapte, ordinea şi ceeaşi perioadă a anului impune să se acţioneze mai suri urgente pentru redre maternitate (!). Producţia
disciplina muncii, implicarea factorilor de condu trecut, meritul revine ce hotărît pentru creşterea sarea situaţiei ; curăţenia de lapte scade, fapt ce tre
cere în activitatea cotidiană şi alte aspecte ale corporală a animalelor lasă buie să determine măsuri
actualei stabulaţii. Redăm, în continuare, ce s-a de dorit. Factorii din urgente. Ioan Olaru, direc
constatat cu acest prilej. conducerea C.A.P. şi de la torul unităţii, Vaier Mujat.
consiliul popular comunal medicul epizotolog, şi Cor
C.A.P. SILVAŞ : Ţi-e amiază — care începe la trebuie să ia parte mai nel Groza, şeful fermei
mai mare dragul să pri orele 15 — erau prezenţi lor două unităţi, lucrăto producţiei de lapte, să se activă la activitatea din vegetale, trebuie să coordo
veşti animalele cooperati încă de la orele 14 şeful rilor de la sectoarele lor pună urgent în funcţiune zootehnie. neze mai bine activitatea
vei de aici. Bine îngrijite fermei zootehnice, ing. Li- zootehnice. . pompa de apă, în prezent din complex.
şi hrănite, curate, de unde, viu Moraru, inginera şefă defectă. A.E.I. PUI. Unitatea are
firesc, vine şi o producţie a cooperativei, Eufrosina C.A.P. RÎU ALB. Fer o puternică bază tehnică, C.A.P. PUI. Dacă cineva
de lapte în creştere. De Bufnea, îngrijitorii Tranda ma zootehnică de aici se C.A.P. LIVADIA. fn dar aceasta nu este pusă vrea să afle cum se des
la 173 de vaci în lactaţie fir Viţionescu, de peste 22 află în plin reviriment. în reviriment se află şi ferma în valoare, Hacleţii func făşoară munca la C.A.P,
se predau zilnic la fondul de ani în zootehnie. Ionel sprijinul acestei afirmaţii zootehnică a C.A.P. Liva- ţionează cu multe întreru Pui, n-are rost să-l în
de stat, în medie, 880 li Ştefoni, Ioan Lăzăroni, stau numeroase argumen dia, printre împlinirile de peri, instalaţia de muls trebe pe inginerul şef, pe
tri de lapte. La acest re Lucreţia Grozoni, Ioan te : unitatea dispune de aici putînd fi menţionate nu se foloseşte, instalaţia contabilul şef sau pe to
zultat o contribuţie deo Păsconi şi alţii. Printr-o furaje suficiente şi de ca starea fiziologică bună a de adăpat din maternitate varăşii de la primărie, căci
sebită îşi aduc harnicii în bună îngrijire şi furajare litate. Animalele sînt bine animalelor, procentul ridi nu este terminată, cîntarul dînşii nu ştiu ce se în
grijitori Maria şi Gheor- se asigură obţinerea a peste hrănite şi întreţinute, a- cat al vacilor şi junincilor este defect, fosele penti-u tâmplă în ferma zootehnică,
ghe Nendrean, Zamfira şi 5 litri lapte pe zi şi cap vînd o stare fiziologică gestante, grija ce se acor dejecţiile lichide nu se în aceste condiţii, nu e de
Alexandru Mureşan, Silvi de vacă mulsă. bună. Viţeii sînt hrăniţi dă tineretului ş.a. Mai sînt evacuează la timp, staţio mirare că producţia de lap
ca Muntean, Aurora şi la discreţie cu fîn de tri însă multe lucruri de pus narul veterinar este în te sc află în scădere, deoa
Leontina Tănăsoni, Olimpia — C.A.P. Silvaş şi C.A.P foi. în adăposturi există la punct: asigurarea unor chis. La acestea se a- rece — cu toate că furaje
şi Maria Stingă. Haţeg sînt două unităţi un microclimat corespun îngrijitori permanenţi la daugă şi alte aspecte. Fu sînt — vacile în lactaţie
Unde sectoarelor zootehni zător, îngrijitorii muncesc brigada din Petros, rezol rajarea hu se face con sînt hrănite cu zgîrcenie.
C.A.P. HAŢEG : La pro ce li se acordă toată a- cu responsabilitate. Cor varea alimentării cu apă form raţiilor stabilite, cu
gramul de grajd de după- tenţia — ţinea să subli- nel Btoicuţa, şeful de fer- la adăpostul din Bărişor, răţenia în adăposturi lasă (Continuare in pag. a 2-a)
