Page 46 - Drumul_socialismului_1986_01

f
Pag. DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 8 ;

CINCINALUL DEZVOLTARE INTENSIVA TJ

20.00 T(
20.20 Ai
nc
9 20,35 Al
(c
R<
tă
21.00 Ui
21.20 In
Contribuţie tot moi însemnata a cercetării Neliniştea căutării creatoare ril
ni
A
ştiinţifice la creşterea producţiei de cereale - i .... 21,50 T<
fo
(Urmare din pag. 1) nevoie de maşini de cusut 22.00 In
Lucrările primului Con­ Pui, Pricaz, Aurel Vlaicu, lor, în raport de cerinţele favorabili de climă. In pentru mănuşi mai bune m
gres al ştiinţei şi învăţă- unităţi situate în condiţii lor. Prin această măsură boli şi dăunători, capabile ţară, - al cărui autor este decit cele existente, cu o
mîntului, desfăşurate sul) ecologice diferite. Rezulta­ se vor asigura condiţiile să asigure în orice condi­ ing. loan Probsdorler. Ma­ productivitate sporită. In
semnul înaltelor exigenţe tele cercetărilor şi obser­ cele mai bune pentru rea­ ţii recolte bogate. Totoda­ şinile de ştoluit piei au mai puţin de un an, a rea­
formulate de secretarul ge­ vaţiile au stat la baza re­ lizarea unor producţii eît tă, pe baza rezultatelor fost executate in colabora­ lizat-o.
neral al partidului, tovară­ comandărilor pentru pro­ mai apropiate de potenţia­ obţinute pînă în prezent re cu alto unităţi. Maistrul - Conducerea fabricii BUCI
şul Nicolae Ceauşescu, au movarea in producţie a ce­ lul lor biologic. in cîmpurile experimenta­ Nicolae Pindaru (transferat n-ci ştiut pină cind maşina di oprog
0,30 La
constituit şi pentru colec­ lor mai bune soiuri din Pentru îndeplinirea o- le şi în loturile demon­ la I.M. Orăştie) şi lăcătu­ a lost gata — spune auto­ a gri cui*
tivul care lucrează la strative, se vor dezvolta şul specialist Augustin Mu- rul ei. Am fost sprijinit de jurnal;
S.C.P.P. Geoagiu, în sec­ IDEILE ŞI ORIENTĂRILE tovarăşului cercetările care privesc reşan, împreună cu alţi lu­ frezorul Eugen Moisi, strun­ La înec
cinai; :
torul cereale, un punct de perfecţionarea unor verigi crători, au confecţionat 24 garul Eugen Grigorescu, 8,10 Cl-
referinţă pentru activitatea NICOLAE CEAUŞESCU — ÎNSUFLEŢITOR tehnologice şi folosirea mai de maşini. Şi acest tip de sudorul Gheorghe Bokoş. 9,00 Bu
ce o desfăşurăm, de ana­ PROGRAM DE MUNCA ŞI ACŢIUNE eficientă a solului în ve­ maşină a lost preluat de in 'întreprindere funcţionea­ Uăspun
liză temeinică a rezultate­ REVOLUŢIONARA derea elaborării de tehno­ întreprinderi djn ţară. De ză 20 de maşini şi mai pu­ lor; 10,'
10,05 M
lor obţinute şi de puterni­ logii moderne, adaptate asemenea, pentru moderni­ tem lace dacă este cazul. 10,30 Al
că mobilizare a tuturor for­ sortimentul studiat, fiind biectivelor stabilite de Con­ condiţiilor naturale din zo­ zarea iluxurilor tehnologice, Pe „rol" sini maşinile de Buletin
ţelor pentru dezvoltarea introduse şi extinse în ju­ gresul al XŢII-lea ăl parti­ na de deservire a staţiunii, reducerea consumurilor’ de cusut blănărie, din care 38 Sintcm
La sân
cercetărilor, elaborarea u- deţ în ultimii ani soiurile dului în domeniul agricul­ tematica cuprinzând pro­ combustibil, creşterea pro­ au lost terminate. Dar, co­ 11,35 I
nor tehnologii moderne şi intensive de grîu Transil­ turii şi pentru a spori con­ bleme privind rotaţia cul­ ductivităţii muncii şi a ca­ lectivul condus de maistrul Buletin
asigurarea progresului teh­ vania, Fundulea 133, Fun- tribuţia cercetării la reali­ turilor, epoca şi densităţile lităţii pieilor prelucrate s-au Maxim Ciulă, care s-a ocu­ comoar
nic în agricultură. dulea 262, Turda 81, Fla­ zarea noii revoluţii agrare, la semănat, combaterea executat 30 de dulapuri us- pat de asimilarea acestei Magazii
Tic; 1
Cunoscînd aportul soiu­ mura 80, soiul de orz Pro­ în perioada care urmează chimică şi integrată a bu­ cătoore cu radiaţii inlraro■ maşini, are sarcina de a radio-U
rilor şi hibrizilor la reali­ ductiv, hibrizii de porumb vom intensifica cercetările ruienilor şi folosirea raţio­ şii, şase tuneluri uscoioare executa 300 de asemenea la 3;
zarea producţiilor ridicate Turda 100, Irla, precum şi privind comportarea noilor nală a îngrăşămintelor. in contracurent, sute de maşini, din care o bună ştiri; 1
20;
11
şi stabile, în cercetările e- triticale, cereală care rea­ creaţii de soiuri şi hibrizi cărucioare de transport, parte in acest an. Secre­ 10,15 C
feetuate in cincinalul tre­ lizează producţii mai mari de cereale, pentru a fi pro­ Dr. ing. IOAN POP, containere pentru înmuiat tarul organizaţiei de bază 10,25 R
cut s-a acordat multă a- decît alte păioasre pe te­ movate rapid în cultură cercetător la Staţiunea piei, transportoare, uscăloo- „mecanic", tovarăşul Sabin mica;
oului;
tenţie verificării comportă­ renurile cu fertilitate na­ cele care prezintă o rezis­ de cercetare şi producţie re de piei in aer liber, Magda, activ şi receptiv la ştiri; l
rii în culturi comparative turală scăzută. tenţă sporită la factorii ne­ pomicolă Geoagiu 1 450 mp de barăci pentru ideile noi ale muncitorilor tră; 17
a noilor creaţii din ţară şi în vederea valorificării materiale, altele. din atelier, ne-a vorbit sim­
străinătate, cu scopul de superioare a condiţiilor pe­ Numai simpla înşiruire a plu, la obiect : le ‘seri
a identifica pe cele mai doclimatice din cadrul ju­ reuşitelor tehnice aşează - Se lucrează cu multă ştiri; I
valoroase, mai productive deţului, ne-am preocupat in lumina potrivită elortu- tragere de inimă in atelie­ na tio na
şi mai adaptate condiţiilor de zonarea griului şi po­ rile colectivului de la „Vi­ rul nostru. Am lăcul ma­ lctin (1
fi teatre
naturale din zonă. Pentru rumbului, pentru fiecare dra'' pentru autodotare. A- şini, dar să nu ne între­ zică tu
acestea, în cîmpurile expe­ cultură stabilindu-se patru ceste tipuri de maşini, mai baţi de proiecte pentru jurnal;
rimentale s-au studiat a- subzone de favornbilitate, simple sau mai complexe, ele. N-avem ! Le-am lăcut a^cu’tăi
susfos? i;
nUal peste 160 soiuri, hi­ delimitările fiind executa­ de mare lolos producţiei, şi gata. Merg şi sînt toar­ intr-o
brizi şi linii de porumb, te pe baza studiilor privind au prins viaţă intr-un mic te bune. nă mi
grîu, secară, triticale, orz fertilitatea naturală a so­ atelier mecanic, dotat mo­ Fără să spunem vorbe Buletin
şi orzoaică de toamnă, iar lului exprimată prin nota dest cu două strunguri, o mari, in legătură cu aces­
pentru a obţine rezultate de bonitare, precum şi a Ireză, două maşini de rec te maşini şi autorii tor, am - E
cit mai concludente şi pen­ celor privind modul de a- tilicat şi, „o mină" de o a intilnit la „Vidra" Orăştie,
tru generalizarea cit mai sigurare a temperaturilor meni harnici şi pricepuţi specialişti care merită fe­
rapidă în producţie o par­ necesare creşterii şi dez­ pasionaţi de ceea ce lac licitări pentru ideile îndrăz­ DEV/
te din sortimentul studiat voltării normale a plante­ încă două exemple: l.ăcă neţe pe care le materiali­ vedem
nul (A
a fost verificat şi în loturi tuşul loan Pasc, în virstă zează, in folosul producţiei, RA: C
lor. Aceste lucrări vor
(lYIoder
demonstrative, care s-au servi Ia o mai bună re­ de 30 ani, a aliat de la al tuturor. în reportajul de nul -•
organizat în ultimii ani la partizare şi amplasare în soţia sa - Luciana, care lată nu am putut insă tre­ tlern -
C.A.P. Gurasada, Deva, teren a soiurilor şi hibrizi- lucra la mănuşi, că este ce numele tuturor. (Fiacăr
(Ana);
misiu ni
pionul
Măsuri eficiente No ieml>
zapciul
PENI:
Cooperatorii meşteşugari acţionează nării (
(Utmaie din pag 1) preocupări se poate înscrie CAN: i
şi conducta — constituită, (Li'*'oa f
pentru continua dezvoltare zile transportoare din i i- in IIIK5. de către echipa de F<’
drul atelierelor vată şi întreţinere şi reparaţii a ri» P
dialit. malaxorul biax si secţiei prefabricate, condu­ gheaţă
şi perfecţionare a activităţii cufăţitorul din atelierul să de maistrul Petru Oui- (Retezat
KICAN1
teracotă ş.a. ..în fiecare .loc dă - prin care căldura de ta din (
şic); G
din întreprindere — ne-a la recuperatorul instalat
(Urmare din pag. 1) derea cooperării cu indus­ declarat sing. Andrei Fa- mă rec
izola­
tria republicană. Volumul zekaş -- sini posibilităţi la secţia materiale pentru HA ŞTP
(Paf­
toare
este
folosită
de activitate în cooperare certe pentru economisirea tratarea termică a prefabri­ ta j’
va trebui să ajungă la Gla-.mi
primul rînd la investiţii circa 200 milioane lei în energiei electrice şi este catelor. ranţei (
HAŢEG
!n cincinalul trecut siste­ 1990. Avem oarecare ex­ bine că se' acţionează con­ Măsuri de toate felurile, Ryn (i
mul cooperaţiei meşteşugă­ perienţă în această direc­ cret în acest spirit. La materializate în toate sec­ Gheţuri
reşti din judeţ a benefi­ ţie la cooperativele din staţia de compresoare, de toarele productive. Şi o LAN: F
(Casa <
ciat de un volum mare de Deva, Hunedoara şi Petro­ care răspund, mecanicii su­ destinaţie comună: econo­ MERI A :
investiţii, peste 120 mili­ şani. Vom extinde coope­ praveghează permanent mia de energie electrica, toi — F
oane lei, din care am rea­ rarea şi la alte coopera­ Uzina hidroelectrică Ostrovu Mic. O dată eu deeofrarea funcţionarea utilajelor pen­ în zilele ce au urmat pri­ şui); I
lizat peste 15 000 mp spaţii tive din judeţ. ultimelor componente ale podului peste baraj, echipa de tru evitarea eşapărîi ae­ mei decade s-au mai adău­ Egipt (l
pentru producţie şi pres­ Munca la domiciliu, care dulgheri condusă de Gheorghc Compot a inchciat de fapt rului în atmosferă prin gat la economii: în 11 ia­
tări, precum şi dotări cu în anul trecut cuprindea penultima etapă Înaintea finaUzării acestui pod. supapele de siguranţă". nuarie — 8 MWh, in 12
utilaje. Numai în anul 384 de persoane, va cu­ Tn acelaşi complex de ianuarie — 16 MWh...
trecut am realizat o treime prinde în viitor circa 1 000
din aceste spaţii şi e firesc de persoane.
ea investiţiile să dea re­
zultate în acest an şi cin­ Şi în continuare vom a- Se pun baze temeinice viitoarei recolte
cinal. Preocuparea pentru corda atenţie achiziţionării
extindere şi modernizare de la populaţie în vederea Pornind de la ceea ce pentru cartofi, unde am
legume — cum ne-a spus
prin investiţii continuă. In recondiţionăm şi revalori­ au dobîndit bun în anul rezervat o suprafaţă de 20 şefa de echipă Florica O- şi de formare a coroanei,
acest cincinal, investiţiile ficării unor bunuri refo- trecut (depăşirea substan­ de ha pe care o vom fer­ în continuare, ei au in
din primii doi ani vor viza losibile. Dacă în anul tre­ ţială a producţiei de ce­ tiliza cu cîte 60 de tone răşean —, s-a trecut la preocupare fertilizările şi
tot crearea de spaţii noi, cut am realizat achiziţii în reale păioase şi de legu­ îngrăşăminte organice la pregătirea bazei materiale aplicarea celei de-a doua
iar în ultimii trei, dotarea valoare de 6,4 milioane lei, me, dar şi de la neîmpli- ha — ne-a spus preşedin­ în vederea producerii ră­ stropiri de iarnă.
sadurilor pe circa 1 500 mp
cu maşini şi utilaje. In în 1990 vom ajunge aproa­ nirile în activitatea Unită­ tele C.A.P., Avram Ignat. răsadniţe, dorinţa fiind ca Măsurile ce s-au între­
acest an vom realiza în re­ pe. să dublăm această ac­ ţii, mai ales la cultura po­ prins şi se întreprind la
gie proprie complexe meşte­ rumbului), cooperatorii din Apoi, continuăm acţiunea aici să se asigure şi obţi­ C.A.P. Orăştie atestă ho- Pcntri
pe terenul destinat legu­
şugăreşti la Călan şi Sime- tivitate. Vom achiziţiona Orăştie se preocupă, în melor şi sfeclei. întrucît nerea firelor necesare în tărîrea cu care lucrătorii va răci
ria, iar la parterul unor confecţii din piele şi blană, perioada actuală, să asigu­ nu dispunem de cantitatea vederea plantării celor 2 ogoarelor din această uni­ fi mai
blocuri alte spaţii în va­ obiecte de uz gospodăresc, re baze temeinice recoltei necesară de gunoi de grajd, ha solarii. Cooperatoarele tate transpun în viaţă che­ cădea
sub for
loare de 10,6 milioane lei, autoturisme, motociclete, din acest an. Că aşa stau vom completa necesarul cu Ioana Mateescu, Gheorghi- marea din Mesajul adresat poviţă i
ţa Lupşa, Ludovica Perţa
inclusiv dotarea lor cu motorete şi biciclete, ra­ lucrurile, ne-o dovedesc îngrăşămintele ce le vom şi altele sînt cele cărora cu prilejul Anului Nou de condiţii
Nicolae
tovarăşul
către
cele necesare funcţionării. diouri, televizoare, caseto- faptele lor de muncă. O prelua de la complexul le revine răspunderea faţă Ceauşescu, secretar gene­ moderai
Iată deci că sîntem pe foanc şi altele, totul în ve­ formaţie de mecanizatori, I.S.C.I.P. din localitate. de calitatea răsadurilor ce ral al partidului, ca oa­ tempora
40—60 k
cale de a ne crea o bază derea recuperării de piese din care fac parte Vasile Brigadierii Ion David şi vor fi obţinute. menii muncii din agricul­ vest. T
materială solidă, modernă, şi subansamble sau re­ Amăriucăi, Aurel Pitoro- Ion Murg urmăresc ca fer­ In paralel, nici pomicul- tură să asigure cele mai nime vc
tilizarea să fie făcută în
capabilă să facă faţă sar­ condiţionăm. descu, Ion Dănilă, Gheor­ cele mai bunp condiţii, a- torii nu au iarna timp de bune condiţii pentru înfăp­ tre ml
cinilor noastre de dezvol­ Pentru asigurarea unei a- ghe Bura şi Florin Con­ ceasta constituind un fac­ odihnă. Pentru valorifica­ tuirea noii revoluţii agra­ grade,
provizionări tehnico-mate- stantin (ultimii doi veniţi rea superioară a potenţia­ re, care presupune, înain­ între pli
tare în actualul cincinal în riale corespunzătoare inten­ In ajutor de la C.A.P. Căs- tor cu influenţă decisivă lului livezii, care ocupă 78 te de toate, producţii agri­
ritmuri medii de 12 la sută asupra recoltei. Pe măsu­ de ha, din care 17 ha plan­ cole’ mari în toate sectoa­ La mu
ţionăm ca din materiale tău) au rotunjit la peste ră ce vom primi îngrăşă­ chlsă <
pe an, ritm atins deja de refolosibile să realizăm în 700 de tone cantitatea minte chimice, avem in a- taţie tînără, pomicultorii rele, schimbarea revoluţio­ Ninsoaia
noi la sfirşitul anului tre­ viitor peste 30 la sută din de îngrăşăminte organice tenţie aplicarea lor la cul­ conduşi de Ion Dăncescu nară a modului de muncă, tare cu
km/oră
cut. au aplicat primul trata­ de viaţă şi de gîndire al llnd zăp
volumul producţiei noastre transportată în cîmp. turile de cereale păioase. ment fitosnnitar şi au de­ ţărănimii.
O altă dh’peţie este extin­ industriala. — îl ducem în tarlaua In paralel, la grădina de clanşat tăierile de rodire NICOLAE TlRCOB de servi