Page 47 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 47
Pag. 3
> JOI, 16 IANUARIE 1986
La Deva sc află în stadiu
I avansat dc finisare La învăţămintul agrozootehnic -
Prietenie
jZIUNE i UN NOU LOCAL
de-o viată • •FAMILIAL PENTRU dezbateri fructuoase, aprofundate • „Am crescut o dată
li. 0 T | COPII ŞI TINERET cu tine, ţară" a fost ge
tea în cco- ŞI CANTINA —
, Cei ce trec des pe la Bi — De ce ? • La C.A.P. Brănişca func tare privind îngrăşămin- nericul sul) care artiştii
blioteca municipală Deva — — Fiindcă ele sînt cei mai . RESTAURANT
rul artelor ţionează trei cercuri ale tele ce se folosesc la cul amatori de la Căminul
• din ce în ce mai mulţi, lu- fideli şi mai buni prieteni
. cru îmbucurător — nu avut, ai omului. Cind eşti supărat, • La parterul modernului Învăţământului agrozooteh tura de vinete, Neli Duca cultural Nădăştia de Jos
Tv. a Cin- 1 credem, ocazia să întilncas- cartea te mingile, cind ai . nic: unul pentru lucrătorii a vrut să ştie dacă dejec au susţinut un specta
nâniei • că un om nu prea înalt de necazuri ea tc încurajează. bloc M de pe bulevardul
1 familiei statură, dar robust, cu pă- Eu citesc mult şi după o • „Decebal" din Deva se va din sectorul vegetal, altul ţiile lichide din zootehnie col care s-a bucurat de
în studio ii- 1 rul alb ca neaua proaspătă. viaţă de lectură — am acum . deschide, îu scurt timp, un pentru cei din zootehnie, au aceeaşi influenţă asupra aprecierea unanimă a
diotclcviziu- • Bibliotecarele de la sala de 74 de ani — zic că în orice ' nou local familial pentru iar al treilea pentru legu producţiei ca şi gunoiul de localnicilor. Constituit
r). împrumut 11 primesc întot- carte găseşti ceva: o expe-• grajd, iar Elena Câinanţ
Similea şi I deauna cu bucurie şi discu- rienţă, un sfat, o încurajare. copii şi tineret. Dotat cu micultori. Joi, 9 ianuarie din montaj literar-muzi-
„Savoy“ linie de autoservire pentru a.e., la cercul cu profil despre ce influenţă are cal, brigada artistică,
tă cu el cu plăcere, omul
ii. • nu stă mult, predă cărţile — Şi acum citiţi mult ? mâncăruri calde şi un front legumicol — unde au par potasiul aplicat la» cultura formaţie de teatru (cu
— Da. îmi plac romanele,*
•a progra- 1 aduse, ia altele, apoi pleacă în special. Dar mă doare . de vînzare pentru produsele ticipat 19 din cei 20 coo de legume. în intervenţia piesa „La o piatră de
• duclnd cu deosebită grijă inima cind iau dc la biblio sa, Sabin Lucaci a subli hotar" de 1. D. Sîrbu),
. servieta burduşită. „Cine tecă o carte ruptă, cu co- * de cofetărie, patiserie şi peratori înscrişi — s-a dez
I e ■>“ — am întrebat într-o perţi şi file sfîşiate. Eu cred zaharoase, noul local va bătut Cea de-a Vl-a temă niat că, .în 1986 la recital de poezie patrio
• zi. „E tovarăşul Gheorghc că grija faţă de carte, cu asigura condiţii optime de din programă intitulată Brănişca se impune fer tică, grup folk, specta
Tuluc, un om apropiat bl- atît mai mult cu cit este * masă pentru un număr „Fertilizarea raţională a te tilizarea naturală a între colul a relevat potenţia
' bliotecii, prieten foarte bun împrumutată, face parte din .
• cu cărţile" — ni s-a răspuns. nivelul de cultură şi civili- 1 marc de copii şi tineri. renului cultivat cu legu gii suprafeţe, utilizîndu-se lul artistic al căminului
I: 6,00 Ita- Folosind o ocazie, am in- zaţlc al omului. A distruge * Alături, la parterul a- me". In prezentarea temei, în special atelajele. Tonte cultural ca şi mesajul
dimineţii ; 1 trat In vorbă cu omul cu o carte c un fapt de nein-
ea zilei în ţelcs, a o îngriji e un gest I celuiaşi Imobil, se află în lectorul Doina Vrăbiescu, problemele ridicate au fost educativ al repertoriului
7.00 Itadio- • timplclc albite. stadiu avansat de fini şefa de fermă, a utilizat lămurite, modul cum s-a abordat. Cu acest reuşit
— Is pensionar do vreo 10 de nobleţe sufletească... *
wzi in ţară. I ani — ni s-a destăinuit in- — Din păcate, nu-s pu- un bogat material docu derulat dezbaterea puţind spectacol, artiştii ama
an, de cin- 0 tcrlocutorul. Vreme de 49 de ţiul cel ce... 1 sare cantina—restaurant a
dsta presei; ani — adică de la vîrsta de I.C.S.A.P. Deva, cu 250 lo mentar. Expunerea a fost fi un exemplu asupra fe tori de aici au între
melodiilor ; 1 — De aceea, cum primesc • curi la mese. Unul dintre interesantă, cu multe e- lului cum trebuie să se prins deplasări la că
doisprezece ani şi jumătate o carte ruptă, o desfac, îi .
e ştiri; 9,05 ţ piuă Ia pensie — am fost cele trei saloane ale can xemple concrete, ceea ce a desfăşoare învăţămintul a- minele culturale din Nă
ase uitat ori- aranjez şi-i cos foile şl-ţ
tin de ştiri; legător-tipograf. Am legat pun coperţi legate — căci * tinei este destinat în ex determinat şi dezbateri grozootehnie. dăştia de Sus, Boşorod,
I zeci de mii de cărţi, iar
populara ; 0 pentru felul cum am mun am acasă scule şi materiale. clusivitate familiştilor. Şi, fructuoase. Letiţia Bedea ADELA JOSAN, Silvaşu de Sus, Oinciş
rorale; 11,00 cit am fost distins cu „Or- Am legat pină acum zeci * tot ca noutate, aici va a cerut lămuriri suplimen instructor la U.J.C.A.P. şi Batiz.
tiri; 11,05 1 de cărţi ale bibliotecii din .
dinul Muncii" clasa a IlI-a. Deva. Si o să mai leg.
Soarelui, 0 Am iubit şi iubesc foarte funcţiona o secţie de vîn • tntîlnire omagială.
•e portativ; mult cărţile. B. TURDEANU • zare a mîncărurilor pentru Membri ai cenaclului
ite ; 12,00 acasă.
i; 12,05 Din literar ..Ritmuri" Deva
irului; 12,15 au dedicat şedinţa de
nico-ştiinţi- lucru de la sfirşitul săp-
anpremieră
i0 De la 1 Calitatea - cu vînt de ordine tăminii trecute operei şi
Buletin de personalităţii Luceafă
ub univers rului poeziei româneşti,
ladio.jurnal; (Urmare din pag 1} zibil, nu promite prea mul festivalului „C î n t a r e a
pioniereşti ; te, dar am înţeles de la României", şi cînd s-au Mihai Eminescu. Eseul
eta econo- omagial a aparţinut lui
i'atul medi- lăcaşului cinematografic unii dintre membrii for înmînat titlurile de laureat Constantin DebeleanU,
Bulctin de întîlnindu-se firesc, spre maţiilor artistice, ca şi de şi diplomele pentru succe
litiea noas- la cei ce le coordonează sele din întrecerile ante iar creaţia poetică Lui-
apftr. şi te lauda celor ce şi-au asu zei Lnndt şi lui Dinu
pro- mat şi îşi îndeplinesc cu activitatea (Traian Iuga, rioare ale formaţiilor ar
Jre- răspundere munca de edu directorul căminului cultu tistice din Boiu de Sus şi Mureşan. Un moment
15 u iu un de ral) intenţiile bune. Le aş din satul de centru, şi du emoţionant din lirica
vist a inter- care prin cea de-a şaptea teptăm materializate ! minica trecută cînd, la în- marelui poet a fost sus
>; 19,00 Bu* artă. ţinut de Alina Groza.
19,05 Am- Căminul cultural Ilia. 130 Căminul cultural Gura- tîlnirea cu brigada ştiinţi
'iii — ^U- de artişti amatori şi-au sada impresionează prin fică de la căminul cultural • Dezbatere. La Că
10.00 Rad io- minul cultural din Cu-
Raspundem dat mîna în etapa de ma propaganda vizuală deose din Cîmpuri de Sus, n-a
21,00 La să a celei de-a Vl-a ediţii bit de atrăgătoare. Aici fost chip să mai afli un rechiu a avut loc o ma
22,00 O zi chiar şi „Festivalul filmu loc în sală. Acolo unde e- nifestare organizată de
,00 Noctur- a Festivalului naţional xistă oameni inimoşi — Consiliul comunal de
23,55—24,00 „Cintarea României". Spec lui la sate" este în aten
iri. tacolul inaugural a dat pro ţia localnicilor — cum ar cum sînt Adrian Haida, educaţie politică şi cul
misiuni pentru viitoarele trebui să fie şi la alte că directorul coordonator al tură socialistă Bucureşci.
întreceri — atît prin for mine culturale ! Excep- căminului cultural, prof. Dezbaterea cu tema
'A IEI maţia de muzică uşoară, tînd programul săptămînal Iulian Haiduc la Gurasa- „Munca politică de ma
solişti, taraf mic, dansuri de activitate (valabil pen da — în organizarea actu să în sprijinul mobili
să ne mai populare mixte, care s-au tru oricare perioadă a anu lui de cultură se ţine sea zării oamenilor muncii
i); Vulca- afirmat şi în ediţia prece lui !) viaţa spirituală a aşe ma, în primul ririd, de la realizarea sarcinilor
IIUNEDOA- zării se desfăşoară sub aus conţinutul acestuia, de ceea economice ce revin co
ile curate dentă la f a z e l e pe ce se dă celui care-1 re munei" a fost inspirat
) ; Campio- C.U.A.S.C. şi judeţene, cit piciile calităţii, pentru că
I-II (Mo- şi prin cele nou create. cei ce o organizează cunosc ceptează. Şi cînd el se des concretizată cu „cerinţe
Hangar 18 Pregătirea lor permanentă atributele acesteia şi ţin făşoară în spaţiul generos la zi" de Constantin Ma-
Rămăşagul al valorilor, repercutîn- crodin, secretar cu pro
iŞANl: Pro- presupune însă şi apariţie seama de ele. De aceea,
>K); cam- periodică în faţa specta „vine tot satul" la cămin, du-se educativ în sufletul bleme de propagandă
iile I-II O torilor. Să nu lăsăm, deci, cum s-a întîmplat mereu oamenilor, el întruneşte cu al Comitetului comunal
ancu Jianu adevărat atributele calită de partid Bucureşci, şi
:ea); LU- să treacă monoton zilele în această iarnă — şi cînd
inul răzbu- iernii, ci să dăm viaţă lă a fost vorba de concursul ţii — deziderat care tre dc prof. Aurel Badiu,
il) ; VUL- caşului de cultură ! Pro „Oameni ai zilelor noastre buie să devină cuvîntul -de Aşa se nasc pasiunile. Aspect surprins in această va directorul coordonator
lc zăpadă canţă la activitatea de electrotehnică de la Casa pionierilor al şcolii generale.
I.ONEA : gramul do acţiuni, afişat şi realizările lor", şi cîud ordine în munca fiecărui şi şoimilor patriei Hunedoara. Foto ION VLAD
'IVI in c- intr-un ioc mai puţin vi s-a deschis noua ediţie a aşezămînt de cultură.
\. ,ze pe
iloresc); U-
icc pe rouă
IAD: Case-
(Steaua ro- Trei tablouri v i i , de a- Ce primam de 1 la societate ? Ce restituim socie staţii ? na trecută. Ţine minte nu
•\RZA: Ini- leasă frumuseţe omenească mai de... 6, dar ne asigură
inerul); O- pot fi admirate de trei ori că va munci bine, se va
i scurtă
nă la e- pe zi la Călan, mai pre Bucuria de a i spune „mi-am i făcuit clat oria“ califica, nu va mai absen
GEOA- cis, Ia porţile marelui său ta, mai cu seamă că are
şul spe- combinat siderurgic „Vic şi doi copii.
• ^Vultură);
tul sălbatic toria". Dimineaţa între o- faţă în faţă cu povara traiului fără muncă! — Cîţi ani aveţi ?
BRAZI : rele 6 şi 7, la prînz de la — 52 — ne răspunde
ălţimi; CA- 14 la 15 şi seara între 22 Sieliari Costache, pregăti
^a Shiniang a ieşit din făgaşul bunei
tură); Si- şi 23. Sînt ceasurile cînd cru, iar atunci cînd vii să Dumitru Dascălu — cu 12, Aş mai sublinia un aspect tor şarje la G.M.P.
icla dragos- oraşul „curge" spre com cuviinţe, al respectului şi nu-ţi faci datoria cum tre Dorel Nanei — cu 7, An- demn de reţinut: absen — De ce lipsiţi nemoti»
I-II (Mure- binat, spre secţiile lui de întrajutorării tovărăşeşti. buie, să aştepţi să treacă gheiuş Varga — cu 6. La tează nemotivat unii care vat zile în şir de la lucru,
Picdone in producţie, cînd oamenii — Eram un copil cînd 8 ore şi să nu laşi nimic gospodăria materiilor pri abia s-au încadrat în com cînd dumneavoastră ar tre
de cele mai diverse me tata m-a adus în uzină. în urma ta, nici azi, nici me Mihai Dioseghi şi Ste- binat, ca urmare a unor au bui să fiţi un exemplu
serii grăbesc spre locurile La turnătorie, unde lucra mîine, ani şi ani de-a ria lian Costache sînt abonaţi dienţe, în cursul cărora s-au bun, mai cu seamă că aţi
XPRES lor de muncă, acolo unde el, unde lucrase şi tatăl dul... la panoul ruşinii cu cîte căit că au greutăţi mate fost ajutat să vă calificaţi,
fire trainice, nevăzute îi lui — îşi aminteşte mais — Din păcate mai avem 8 şi, respectiv, 5 absenţe. riale. Li s-a dat crezare, combinatul v-a asigurat a-
unesc în gînduri şi fapte trul Dionisie Danciu, de în secţiile combinatului — Ne dăm lesne seama, au fost Încadraţi, pentru partament confortabil. Îq
tragerii din de înaltă dăruire munci ani şi ani unul dintre cei nostru asemenea oameni, tovarăşe inginer, că aceş ca după câteva zile să nu loc să răsplătiţi toate aces
•8(i : torească, comunistă. mai neastâmpăraţi căută care îşi înscriu numele la
: 41, 38, 10, tia constituie un adevărat mai vină la lucru. te înlesniri, creaţi numai
Combinatul din Călan îşi tori ai noului în muncă. panoul ruşinii — cum bine balast pentru combinat, o Stăm de vorbă cu cîţiva greutăţi.
, Il-a : 28, 33, are veteranii lui, oameni Veneam desculţ în turnăto dintre aceşti abonaţi la — Am avut nişte neca
care de 3—4 decenii îm rie. Aşa am făcut primul tristul panou al ruşinii. zuri. N-a!» să mai lipsesc
lo ciştiguri: bracă salopeta cu emblema ANCHETĂ SOCIALĂ LA C.S. „VICTORIA"
din care an de ucenicie. Ţin minte — V-aţi încadrat la 5 de la lucru...
jrt la cate- „C.S.V.", la care ţin ca la şi astăzi sfaturile părinte CALAN decembrie 1985 şi aveţi — Ce sînteţi dc meserie ?
lumina ochilor. Cu unii lui meu: „Măi băiatule, să deja 6 absenţe nemotivate. — Topi tor fontă. Califi
dintre ei am stat îndelung ştii că numele Danciu este îl numea meşterul Danciu greutate pentru tovarăşii Cum este cu putinţă ? cat aici, în combinat. Şi
de vorbă. Se ponte discu cunoscut şi respectat în — arăta inginerul Ioan lor de muncă din forma — Eu ştiu numai de 5 casă am primit tot de Ia
ta cu dînşii orice. Numai fabrica asta. Tu să nu mă Cimporescu, şeful serviciu ţiile din care fac parte, — zice Angheluş Varga. combinat. Bună.
despre abateri, indiscipli faci cumva vreodată de lui personal-învăţămînt-re- pentru că, ei nevenind la — Şi cu nemotivatele dc
nă, absenţe nemotivate, ruşine. Să munceşti harnic tribuire. Carmen-Ann La- — Să fie 5. Nu-i cam
vremea se lucru, alţii trebuie să mun ia lucru cum rămâne ?
t. Cerul va chiul, rebuturi să n-aduci şi cinstit, căci numai mun zăr, Dumitra Burdulea, cească şi în locul lor. Este mult într-o lună ? Nu vă — Vă spun drept că îmi
noros. Vor vorba. Din munca lor zil ca îţi dă tăria sa te uiţi Ioan Nanciu, Vanghelie firească deci întrebarea : gîndiţi că în zilele acelea
itaţil locale nică este exclus aşa ceva, alţi muncitori de la aglo este ruşine. Mai ales câ
ploaie, la- drept în ochii oamenilor, Prudean, Frida Pekar — ce măsuri se iau împotriva merator au muncit şi în am peste 40 de ani. Aveţi
oare. Izolat Ar fi cea mai mare jignire să ţii fruntea sus în orice toţi de la secţia a Il-a fur lor ? garanţia mea că n-am să
olei. Vînt să-i întrebi pe Dionisie loc ai fi". nale, au făcut anul trecut — In lumina prevederi locul dumneavoastră ? Am mai lipsesc. Le-am spus şi
ntensificărl Danciu, de la atelierul de L-am întrerupt o clipă pe cîte 25 de absenţe nemo lor legale li se desface înţeles că vi s-au asigurat tovarăşilor de muncă de
locale de prelucrat cilindri pentru meşterul veteran şi l-am tivate de la lucru. Alexan contractul de muncă. condiţii bune de cazare,
din nord- laminor, pe cocsarii Ion întrebat ce gîndeşte dum dru Lăcătuş şi Francisc Gheorghe-Mihai Munteanu, masă, de muncă. Cum răs la secţia t furnale că se
îturile mi- Sechel sau Eugen Gabor, nealui despre cei care lip Kerekeş — de Ia secţia I ca să mai dau un exem plătiţi eforturile pe care pot bizui pe mine — ne ir
uprinse în- pe turnătorii Aurel Mihă- sesc zile în şir nemotivat furnale, au 6 şi, respectiv, plu, s-a încadrat de 3 ori societatea Ie face pentru sigură Alexandru Lăcătuş.
şl plus 2 iescu, loan Sebeşteyn sau de la muncă. 7 nemotivate în luna de în combinat şi tot de atî- dumneavoastră ? ...Ce primim de la so-
■le maxime Ioan Căruceru — să nu — Este ruşinos ca în loc cembrie 1985. La secţia tea ori i s-a desfăcut con — ...vă asigur că n-am (âetate ? Ce restituim so
1 6 grade. mim doar cîţiva dintre ve să fii printre oamenii de chimică, Gheorghe Cojoa tractul de muncă pentru să mai fac nemotivate. cietăţii ? Su ne punem me
reu aceste întrebări. Şi,
vreme în- terani — de cîte ori au vază ai combinatului, prin că nu a venit 5 zile la lu nemotivate. Asemenea e- La 24 dc» ani, Francisc mai cu seamă, să aşezăm
acoperit. întârziat la lucru, cîte ne tre muncitorii dc frunte, cru iar la carbofluid Vio- xemple oferă şi Alexandru Kerekeş poartă barbă, are
■orară. Vînt motivate au făcut, cînd al căror nume se rosteşte rel Muntean şi Mihai Bodu pe talerele balanţei răs*
de 80—100 Spătaru, Vi orei Pirăian. apartament de la stat, con punsurile cuvenite. Va fi
ord, visco- şi-au jignit tovarăşii de cu preţuire şi respect, să au cîte G—7 zile nelucrate. Ioan Muţea, Nicolae Mnn. fortabil, cu două camere numai spre folosul nostru,
Meteorolog muncă, cînd au încălcat porţi povara atît de apă La aglomerator în capul Maria Tona, Dănuţ îîuja. şi depciiiclinţe, loc bun de al întregii societăţi.
Vrasgyak). regulile de ordine şi dis sătoare a ruşinii de a nu listei nemotivaţilor se si Tidia Aehim, Lucia Uilieli, muncă la secţia I furnale,
ciplină sau comportarea lor munci, de a nu veni la lu tuează Ioan Arca — cu 18, Layos Kvok, Tiberiu Murg. dar şi 7 nemotivate în lu- GH. I. NEGREA