Page 49 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 49
I
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UMIŢI-VĂ!
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al.P.C
P U L A R J U D E Ţ E A N
Anul XXXVIII, nr. 8 762 VINERI, 17 IANUARIE 1986 4 pagini - 50 bani
I ■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA'■/
I.P.L. Deva, secţia de mobilă Haţeg. Aici funcţionează cu bune rezultate şi un ate
lier de confecţii metalice, condus cu pricepere de Aurel Nopcea.
Accent major pe diversificare şi calitate La transportul îngrăşămintelor
în eîmp să îie folosite atît
— Cit a influenţat, to unei activităţi susţinute, de schimb, volumul bene
varăşe director, întrerupe temeinic organizate şi con ficiilor fiind eu 20 la sută
rea temporară, în trimes duse, eu accent substanţial mai mare decît cel înre mijloacele mecanice, cît şi atelajele!
trul I 1985 — datorată ier pe asimilare, calitate şi gistrat în 1984.
nii extrem de aspre — a productivitate, pe perfec — Deci, pe global, în bustibil, risipă de timp.
activităţii productive a în ţionarea fluxurilor de pro pofida stagnării aproape o Însufleţiţi de chemări ce vor fi cultivate cu car Faptul se explică prin »-
treprinderii ? ducţie şi promovarea unor jumătate din primul tri le şi îndemnurile adre tofi şi cinci ha ce vor fi ceea că nu era nimeni din
— Atît îneît să nu ne tehnologii de lutru înain- mestru al lui 1985 a între sate de tovarăşul Nicolae semănate cu sfeclă — ară conducerea cooperativei sau
Îndeplinim planul anual, gii activităţi a întreprin Ceauşescu, secretarul gene ta Franeisc Vlădoane, pre a S.M.A. Haţeg la faţa lo
pe total întreprindere, la derii, s-au obţinut rezul ral al partidului, lucrăto şedintele C.A.P. Pui. cului. La C.A.P. Rîu Băr
producţia marfă. Interviu cu tate bune. Cum aţi debu rilor ogoarelor de a obţine — Ce cantitate de îngră bat s-au transportat în
— Totuşi, în următoarele mg . PETRU PRODAN, tat în noul an şi cincinal ? în acest an producţii agri şăminte naturale s-a trans
trimestre, colectivele uni directorul — Mai întîi vreau să cole superioare, cooperato portat pînă acum şi pe ce eîmp circa 250 tone gunoi
tăţii s-au mobilizat puter I.P.I.C.C.F. Deva spun că în 1986 sarcinile rii şi mecanizatorii din uni suprafaţa s-a administrat ? de grajd, dar în incinta
nic, au recuperat în bună sînt sensibil sporite la pro tăţile ce aparţin C.U.A.S.C. zootehnică se mai află cir
parte din restanţe şi au ducţiile marfă şi fizică, Haţeg acordă atenţie spo ca 150 tone.
încheiat anul cu unele re tate, de mare randament, duble la activitatea de ex rită fertilizării ogoarelor. C.U.A.S.C. Haţeg La întrebarea de ce nu
zultate pozitive. cele două secţii de bază port, iar productivitatea Transportul în grăşăm i n te- se lucrează la evacuarea
— Da, subunităţile de au realizat suplimentar muncii va marca salturi lor naturale se face zilnic, îngrăşămintelor organice,
pe raza judeţului Hune planului pe 1985 o produc considerabile. Am început ducindu-se în clmp tot — Am dus în eîmp 810 inginera şefă a unităţii,
doara — respectiv secţia ţie marfă de aproape 3 mi bine anul şi cincinalul, gunoiul de grajd ce se e- tone. Vreau să menţionez
mecanoenergetică .şi secţia lioane lei şi o productivi ne-am pregătit cu atenţie vacuează din adăposturile TRAIAN BONDOR
cariere Deva —, care deţin tate superioară celei pla şi răspundere condiţiile în de animale. Aşa se face că la transport am utilizat
atît mijloace mecanice, cît
ponderea sarcinilor şi rea nificate cu 5 200 lei pe om deplinirii planului şi, du că aici s-au înregistrat pî . şi atelajele. Petru Lungu, (Continuare in pag. a 2-rJ
lizărilor în volumul total al muncii, au produs în pă o jumătate de lună a- nă acum rezultate bune. Ana Bucur, Petru Manea.
al producţiei întreprinde plus 97 tone de confecţii vem depăşiri'la toţi indi La complexul Bărăşti au
rii, şi-au făcut pe deplin metalice şi 94 tone de ma catorii. fost administrate peste Romulus Laban şi alţi coo
datoria, obţinînd depăşiri se plastice, au obţinut un 4 500 tone gunoi de grajd, peratori se evidenţiază în
anuale de plan la majori spor de producţie de 7 mi Convorbire consemnată de această activitate. Pînă în (accente
tatea indicatorilor. lioane lei la utilajele hi DUMITRU GHEONEA iar la complexul din Pui prezent am fertilizat toată ■WtaAwfcafeA
— Se poate concretiza ? droenergetice şi C.F. şi de peşte 1 100 tone. Dintre suprafaţa ce se va semăna
— Desigur. Ca urmare a. 1,7 milioane lei la piese (Continuare in pag. a 2-a) cooperativele agricole de cu sfeclă şi zece ha din Plecările ■
producţie, cele mai bune .cele ce se vor cultiva cu
rezultate s-au înregistrat la cartofi.
C.A.P. Haţeg, unde au fost Sute de copii se adu '
-La C.A.P. Livadia am
, 2 000 TONE DE CĂRBUNE PESTE PLAN , IN ZIARUL DE AZI : aduse in eîmp peste 3 000 întîlnit, luni, 13 ianuarie naseră in ziua aceea ir. j
tone îngrăşăminte organi loja Şcolii generale nr. 4 %
Minerii de la Lonea continuă la cote superioare | Reviziile şi reparaţiile ce, C.A.P, Sînpetru — cir a.c., o formaţie de meca din Deva pentru a plece |
bunele rezultate obţinute în 1985. Mobilizîndu-se ' ca 1000 tone, C.A.P. Silvaş nizare a S.M.A. Haţeg. in tabăra de matematică *
• exemplar în abataje, folosind raţional, la parametri • la tractoarele şi maşi Mecanizatorii munceau ce organizată la Geoagiu }
1 optimi utilajele, instalaţiile şi echipamentele din do- i nile agricole - efec — 500 tone ş.a. munceau, dar mai mult Băi. Există o anumită le *
• tare, colectivul I. M. Lonea şi-a îndeplinit şi depăşit • — In această iarnă vom stăteau, cu motoarele în bră a plecării, o neliniş J
l ritmic prevederile de plan din primele zile ale anu- , tuate Ia timp, de ca fertiliza organic 40 de ha funcţiune. Risipă de com te, pentru unii că ies |
• lui. După prima jumătate dirr ianuarie, aici s-a ob- litate ! dintr-un cadru cunoscut '
0
I ţinut un spor de producţie de peste 2 000 tone de căr- T pentru alţii ca totul se. I
|
„ bune. Contribuţii au îndeosebi sectoarele I, III, IV I Condiţiile sociale la lie bine, să nu lipsească >
\ CANTITĂŢI SUPLIMENTARE DE MINEREU \
locul de muncă I) DE FIER ŞI TALC ^ să nu se uite nimic. So jj
seau mereu bagaje in J
cărcate pe sănii, pe că «
| Dialog cu cititorii | Colectivele de oameni ai muncii de la Uzina de 1
Învăţămîntul politico-ideologie ţ preparare Teliuc şi Secţia nemetalifere Zlaşti sînt, > rucioare dind impresia u I
I La intervenţia ziarului nei adevărate expedifi' '
( după prima jumătate a lunii ianuarie a.c., fruntaşe \ cu destinaţia... Polul Nord \
Desfăşurare, prezenţă, dezbateri I Săptămîna viitoare la / în întrecerea socialistă ce se desfăşoară la nivelul în- l Se părea că nici o garni- •«
1 treprinderii miniere Hunedoara. în dreptul realiză- )
tren
3
de
tură
intreagă
televiziune \ rilor „la zi", semnul plus faţă de prevederi este în- 1 n-ar li in stare, să încar- ,
i scris la minereu de fier — 150 tone, fier în minereu i
C- li sprijinul unui grup frecvenţa, prezenţa la dez I Sport 1 concentrat — 200 tone, talc brut extras — 110 tone şi ! ce atîta puhoi de Iu »
de propagandişti, secţia de bateri. precum şi unele ţ talc măcinat — 45 tone. j me, geamantane, genţi, *
propagandă a Comitetului concluzii ce se desprind din pungi de plastic. Sfaturile ?
judeţean de partid a ini desfăşurarea învăţămîntu- părinţilor ii asaltau real- \
ţiat, în ziua de 14 ianuarie, lui politico-ideologie în mu mente pe cei tineri: „Să '
o reuşită acţiune de control nicipiul Deva. ' ai grijă, să nu răceşti, să |
şi îndrumare în mai multe Una dintre constatări te îmbraci bine, să Iii as- -
cercuri ale învăţămîntului relevă faptul că în toate cultător !". Îndemnurilor '
politico-ideologie din mu cercurile au avut Ioc dez li se răspundea automat*
nicipiul Deva. baterile la toate temele prin înclinarea capului şi jj
In toate cercurile a fost prevăzute în program, iar sub „povara" lor, unii*
dezbătută cea de a V-a acestea au suscitat un larg uitau de tot şi de toate ,
„Uite dragă, urcă in au 1
tobuz lărâ bagaj, „lier■ '
Acţiune de control şi îndrumare bea" un părinte. Eu an: |
transpirat tot să i-l aduc ,
iniţiată de secţia propagandă şi acum pleacă lără el" j
a Comitetului judeţean de partid Există o febră a plecă J
rilor... Pînă in momentu >
in care se urcă în auto *
temă : „Documentele Parti interes din partea tuturor buz. Atunci liniştea revine 2
dului Comunist Român cursanţilor. Ideile centra
despre stadiul actual al le ale temelor dezbătute la ea acasă. Se face a I
pelul celor prezenţi, daco '
edificării • socialismului în pînă acum, ca şi cele ce nu le lipseşte nimic. In j
România şi obiectivele dez vor fi supuse dezbaterii — soţiţi de profesorii lor - ,
voltării economico-sociale parte integrantă a strate
a ţării noastre în cincina giei generale a partidului Elena Guga, Marinela Ne a
lul 1986—1990 şi în per privitoare la lupta popo gruţ, Florica Rotea, I2C J
spectivă pînă în anul 2000". rului nostru pentru elibe de elevi de la. şcolile ge ,
Au fost controlate cer rarea socială şi naţională, nerale nr. 4 şi 1 din De i
curi de la I.M.C. Bîrcea, pentru făurirea societăţii va s-au îndreptat spre '
I.C.S.M.I., Centrala mine socialiste şi comuniste — staţiunea balneoclimate |
reurilor, I.P.I.C.C.F., I.T.A., înglobează organic obiec rică Geoagiu-Băi unde ■.
cooperativele „Mureşul" şi tivele şi sarcinile concrete in ambianţa unor locui j
„Progresul" şi altele. ce stau în faţa colective pline de farmec, vor pe *
Nu vom relata modul în lor de muncă din judeţul trece clipe de recreere, »
care s-a desfăşurat dezba Centrala hidroelectrica >,llelezal“ In sala maşinilor, şeful de brigadă Ioa» Jbanilă, dar şi de adincire a tai- I
terea în fiecare cerc, ci CORNEL ARMEANU Împreuna cu adjunctul de brigadă Alexe Pop şi maistrul Octaviau L^ieş, analizează ul nelor matematicii.
vom releva, cu deosebire, timele detalii de execuţie a lucrărilor de tini.şaj. MINEL BODEA !
cîteva elemente ce privesc (Continuare în pag. a 2-a)
