Page 53 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 53
tiijaad
1 •
ADUNĂRILE PENTRU DĂ III DE SEAMĂ ŞI ALEGERI
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
IN ORGANIZAŢIILE SINDICALE
Prilej de manifestare viguroasă a democraţiei
muncitoreşti, a - hotărîrii colectivelor
lUCtTUl XUNEOOARA
j 7
hunedorene de a infăatui neabătut sarcinile
economico sociale aie cincinal
ORGAN ftL COMITETULUI JUDETtflIV HUMEDOflRfl Al P C.R
lao-
care
Pe baza aprobării Comite
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U l f l R J U P E I I A N tului Politic Executiv al C.C. GRAŢIAN FAUR, producţie sporite, nivelul cali
ridice
să
ialtă
al P.C.R., a hotărîrii Plena preşedintele tativ al întregii munci sin
rei Consiliului Central al Consiliului judeţean dicale — pîrghie importantă
Anul XXXVIII, nr. 8 763 SIMBÂTĂ, 18 IANUARIE 1986 4 pagini - 50 bani U.G.S.R. din 19—20 noiem al sindicatelor in creşterea capacităţii de
brie 1985, în perioada 6 ia organizare şi mobilizare a
nuarie - 15 martie a.c., tuturor sindicatelor.
în pregătirea Congresului deţului Hunedoara în cel Din desfăşurarea adunări
U.G.S.R., au loc adunările de-al 8-lea plan cincinal lor de pină acum se des
CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA’ abia început. prinde concluzia de la ulti in
pen
generale şi
conferinţele
că
atit
tru dări de seamă şi alegeri
perioada
trecută
•TnctJucMitate taaM in organizaţiile sindicale din gul judeţ au avut loc adu mele alegeri cit şi în acest
Pină în prezent, în între
întreprinderi şi instituţii, cit început de an şi cincinal, sin
şi la nivelul consiliilor jude nări în aproape 1000 de gru dicatele au acţionat şi ac
pe sindicale, reprezentind ţionează mai bine pentru
Productivităţi sporite în abataje, şi comunale — eveniment de aproape un sfert din numă organizarea şi desfăşurarea
municipale,
ţean,
orăşeneşti
seamă în viaţa sindicatelor. rul total al acestora, în care întrecerii socialiste, care in
au luat cuvîntul 6 892 mem
obiective
Comite
Sub
conducerea
planul îndeplinit ritmic tului judeţean de partid, bi bri de sindicat, prilej cu ca prezent şi are mobilizatoare, mai
precise
sti
roul executiv al Consiliului re au fost făcute aproape mularea şi aplicarea iniţia
3 000 de propuneri menite
sindicatelor
— Prin realizările con variaţiile conţinutului de judeţean şi al dezbătut cu în a să ducă la îmbunătăţirea or tivelor muncitoreşti, pentru
elaborat
stant bune din ultimii ani. Convorbire cu metale sînt tot mai mari. ganizării producţiei şi a mun aşezarea în centrul activită
Exploatarea minieră Deva ing. IOAN STANCULESCU, Ca urmare, va trebui să tregul activ un bogat pro cii, a stilului şi metodelor de ţii sindicatelor a sarcinilor
gram de măsuri care să de
se situează în rîndul uni directorul E. M. Deva ne organizăm cit mai te lucru ale organelor nou ale economico-sociale majore ce
termine
atit
pregătire
tăţilor fruntaşe clin indus meinic lucrul in subteran, şi desfăşurare buna adunărilor se, perfecţionarea activităţii se desprind din documente
a
tria extracţiei minereurilor. să sporim vitezele de avan şi conferinţelor, cit şi creşte sociale şi politico-educative. le celui de al Xlll-lea Con
Care-i bilanţul activităţii nirea lor ritmică, integrală, sare la nivelul fiecărei fe gres al partidului.
colectivului pe care-1 con încă din prima lună a a- lii, să organizăm mai bine rea rolului organizaţiilor sin Aşa cum s-a stabilit, în Dincolo de această con
duceţi în anul 1985, tova n ului ? activitatea de transport al dicale în mobilizarea colec întreaga perioadă de desfă cluzie insă, apreciem că
răşe director ? — Condiţiile de bază le minereului pe verticală şi tivelor de oameni ai muncii şurare a adunărilor şi con pregătirea şi desfăşurarea a-
— Am realizat supli avem, pe altele le vom pe orizontală, să realizăm din toate domeniile pentru ferinţelor, sindicatele organi dunărilor şi conferinţelor tre
mentar prevederilor de pregăti în continuare, prin o aprovizionare ritmică a îndeplinirea cu succes a o- zează o gamă largă de ac buie să angajeze mai ferm
fronturilor de lucru cu ma biectivelor şi sarcinilor eco- ţiuni politico-organizatorice,
terialele necesare. Aceste nomico-socigle ce revin ju- zile, sâptâmini şi decade de (Continuare in pag. a 3-a)
preocupări sînt susţinute
de altele şi anume reor
ganizarea secţiilor . miniere
şi asigurarea unei asisten
ţe tehnice competente pe
fiecare schimb, urmărirea
plan o producţie marfă de noile măsuri şi acţiuni pe respectării riguroase a teh
17 milioane lei şi o pro care le vom iniţia, atîţ în nologiilor de exploatare, a
ducţie netă de 5,(i milioa subteran — la cele două ordinii şi disciplinei în pro
ne lei, ani înregistrat eco secţii miniere, cit şi la su ducţie, menţinerea unui
nomii de peste 2,5 milioa prafaţă — la uzina de pre microclimat optim în sub
ne lei la cheltuielile de parare şi la ateliere. teran. De eurînd, la uzi
producţie, am obţinut de — Să nominalizăm cîte- nă am terminat reparaţia
păşiri la toate sortimen va din aceste preocupări, liniei de celule pentru mi
tele, respectiv la metalele măsuri şi acţiuni. nereu complex, ceea ce va
conţinute în minereurile — Cum spuneam, accen determina creşterea randa
extrase. tul principal îl vom pune mentului de extracţie al
— Ce sarcini au minerii in continuare pe producti metalelor. Alte strădanii
si preparatorii de la Deva vitate, pe menţinerea rit vizează reducerea continuă
şi Munrel in acest prim murilor înalte de peste 18 a consumurilor de materii
an al celui de-al optulea tone de minereu cuprifer prime, materiale, combus
cincinal, fundamentat de şi complex pe post — a- tibil şi energie, recupera
Congresul al XlII-lca al tinse în 1985 în abatajele rea, recondiţionarea şi re-
partidului ? minei Deva —, pe calita folosirea unor materiale şi
—- Mobilizatoare şi im tea sortimentelor, pe efi piese de schimb, scop în
portante, îndeosebi sub ra cienţa întregii activităţi. care au fost constituite co
portul productivităţii şi ca Detaliind puţin, vreau să lective speciale la nivelul
lităţii, deci al laturilor de spun că, pe măsură ce ne celor două secţii miniere
bază ale dezvoltării inten adîncim cu exploatarea, şi al uzinei de preparare.
sive a întregii activităţi e- atît la mina Deva, cît şi
întreprinderea de materiale pentru construcţii Deva. Un
conomico-sociale în acest la mina Muncel, suprafaţa Convorbire realizată de clavixat este evacuat din auloelave, prin comenzile dale nou lot de beton celular auto-
dc la pupitru de către Con-
nou cincinal. feliilor (subetajclor) scade DUMITRU GHEONEA stantin Matanie.
— Aveţi asigurate toate sensibil, grosimile zonelor Foto NICOLAE GHEORGHIU
condiţiile pentru îndepli- mineralizate descrc. iar (Continuare în pag. a 3-a)
La cultura sfeclei de zahăr Toţi factorii să se implice deplin in sporirea producţiei
se pot şi trebuie să se obţină de lapte, în buna desfăşurare a activităţii din zootehnie!
recolte superioare! In organizarea Direcţiei agricole judeţene, joi, 16 tot atîta hrană cât şi una programul de grajd se
ianuarie a.c., a avut loc lin control asupra activi stearpă. Programul de grajd desfăşoară in bune condi
In lumina cerinţelor for vederile planului de livra tăţii zootehnice în unităţile din Consiliul unic agro a fost coordonat dc Sebas- ţiuni. Conducerea unităţii
mulate de secretarul gene re la fondul de stat. Că industrial Ilia. Cu această ocazie s-a urmărit cum se tian Domnaru, şeful fer trebuie să se preocupe de
ral al partidului, tovară ror factori s-au datorat desfăşoară programul de grajd, evoluţia producţiei mei zootehnice şi Elena respectarea normelor dc
şul Nicolae Ceauşescu, pri oscilaţiile mari de produc de lapte, pregătirea saivanelor în vederea fătărilor Bucoviccanu, vicepreşe p.s.i., de refacerea împrej
vind sporirea producţiei la ţie de la o unitate la alta ? Ia oi, implicarea factoriloi de conducere din unităţi dinte al biroului executiv muirii bazei furajere şi de
toate culturile, consfătui în primul rînd s-a sub şi a consiliilor populare în buna desfăşurare a sta- al consiliului popular co curăţenia corporală a ani
rea de lucru ce s-a desfă liniat că la C.A.P. Bîrcea, bulaţici animalelor. Redăm în continuare principalele munal. malelor.
şurat recent la C.A.P. De Gurasada, Strei, Pricaz, constatări.
va a analizat rezultatele Vaidei, Ilia şi în alte uni C.A.P. lîurjuc. Producţia C.A.P. Teitl. Aici nu s-a
dobîndite în anul trecut la tăţi sfecla dc zahăr a fost C.A.P. Lăpuşnic. Ferma de Jos. în complex şi în de lapte, se află în creş făcut încă lotizarea anima
sfecla de zahăr. Cu acest amplasată pe terenuri ne zootehnică de aici are o baza furajeră este ordine. tere, în ultima vreme, dat lelor. Tăbliţe tehnologice
prilej s-a relevat faptul corespunzătoare. De aseme activitate bună. Se mun nu există. Nu se face con
că unităţile cultivatoare nea, un factor cu influen ceşte intr-un climat de or trolul procentului de gră
dine. disciplină şi respon
din judeţul nostru pot şi ţă decisivă asupra recoltei RAID IN C.U.A.S.C. ILIA sime a laptelui predat la
trebuie să obţină în acest este fertilizarea terenului, sabilitate. Animalele sînt fondul de stat. Unitatea nu
an recolte superioare. Acest acţiune care nu s-a bucurat bine hrănite şi întreţinute, are apă caldă şi detergenţi
în fermă este ordine şi cu
fapt este dovedit de ex de atenţia cuvenită la o răţenie. Programul de di furajele sînt gospodărite este încă mică — 40—45 J pentru spălarea vaselor în
perienţa C.A.P, Tfărău, De serie de unităţi, cum sînt mineaţă a fost coordonat cu grijă. Climatul de mun pe zi. Faptul se explică care se mulge laptele. O
va, Tîmpa, Sîntandrei, Ban- C.A.P. Bîrcea, Jeledinţi, de Gheorghe Taşcov, in că se caracterizează prin prin aceea că vacilor în buna parte din finul aflai
potoc şi altele, care în a- Dine şi altele, unde nu s-a ginerul şef al cooperati strădania depusă de toţi lactaţie li se asigură doar în baza furajeră este mu
nul 1985 au realizat re aplicat nici un fel de în- vei. Deoarece producţia de lucrătorii unităţii pentru 6,3 unităţi nutritive zilnic, cegăit. Aceste aspecte ne
desfăşurarea unei activităţi
ceea ce e puţin. Este ne
colte medii de cîte-32 000— grăşămînt sau a fost făcu lapte marfă este în scăde de calitate. cesar să se acorde mai cesită intervenţia operati
43 000 kg sfeclă de zahăr tă fertilizarea unilaterală. re în Ultima vreme, se im multă atenţie tineretului vă a consiliului popular
la hectar. Au existat însă In ceea ce priveşte lu pun măsuri urgente pen C.A.P. Ohaba. Unitatea bovin. La brigăzile din comunal Lăpugiu de Jos.
şi cooperative agricole, în crările solului, erbicidarea, tru sporirea acesteia. livrează zilnic la fondul Burjuc şi Glodghilcşti fu
tre care amintim pe cele semănatul, lucrările de în de stat în jur de 35-—40 1 rajele sînt bine gospodă care trebuie să facă ordi
din Leşnic, Bobîlna, Tur- treţinere a culturii, recol A.E.I. Grind. Programul lapte, deoarece este mic rite. la cea din Tisa însă ne în ferma zootehnică a
daş, Pricaz, Bretea Mure- tarea şi transportul la ba de grajd s-a desfăşurat în numărul vacilor aflate în se înregistrează risipă de C.A.P. Teiu. , ea de altfel
şană şi Gurasada, unde re zele de preluare, s-a a- bune condiţiuni, sub în lactaţie, iar hrănirea se fa nutreţuri»
zultatele au fost cu mult drumarea ing. I uliu Moi- ce fără să se ţină seama TRAIAN BONDOR,
sub posibilităţi, ceea ce a N. TIRCOB • se, directorul complexului de producţia ce o dă fie C.A.P. Sălciva. Se află VALENTIN NEAGU
determinat înregistrarea u- şi a lui Ioan Cîmpureanu, care animal. în acest fel. in lactaţie 70 de vaci; Ra
nor restanţe faţă de pre • (Continuare in pag. a 3-a) primarul comunei Lăpugiu o vacă cu lapte primeşte ţiile furajere se respectă, (Continuare în pag. a 3-a)
