Page 54 - Drumul_socialismului_1986_01

>«. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 763>

PATRiA-N IUBIRE Care în geana gliei germinează. T ELEW
Urcînd cu paşii îndrăznelii tale,
Cobor cu marile poveşti în mine, în gîndul frunzei, mugurul deschis 13,00Telex
aici la cuibul puilor de jar, Mă vrea părtaş al fiecărui vis 13.05La sf iri­
tam în ă
coroanele furnalelor ard pline Şi făurar de flori în cincinale. * Guln
şi demiurgul năduşeşte oţelar. AUREL D. CÂMPEANU nit. h *
Lumina-i mai înaltă-n fiecare clia să
şi patria-i de doruri mai deplină, primă s
cînd ridicăm cu mina altă zare T I E nivers
„Pe Val.
prin pacea caselor-hermină. Pămînt prefăcut în femeie Reporta,
Aici e patria-n iubire Tu care mi-ai rodit mama moment
cu-o eră altfel înfrunzind pe creste, năseîndu-mă ca fiu al tău lui : „R
licta“ c
e mai altminteri orişice menire Tu care mi-ai legănat somnul (partea
de toate, poate surprinde şi Hunedoara intră în poveste. Şi m-ai copt ca pe bobul de grîu „Spre a
C ă l ă t o r ( V I ) un spirit mai şi meridional AUGUSTIN JUSTIN Tu care m-ai învăţat * Atlas
uita“. IVI
Palmele tale ţinîndu-mă
Oameni
ordinea
curăţenia
este
care guvernează viaţa stră­ Că între nour şi vînt portaj <
Autogra
zii. N-am văzut un bilet az- FĂURAR DE FLORI Sufletul meu arde în ochiul brazilor 14,45Săptămi
(color)
A doua zi după sosirea circulaţii ameţitoare. Din vîrlit la intirnplare, un chi­ Ţie trupul meu ţi-1 închin 15,00închidei
la Moscova, a început să Arbatul Vechi, un fel de brit sau vreun muc de ţi­ Sînt un oştean al patriei iubite Neodilina şi somnul mului
ningă cu fulgi mari şi Lipscani al Moscovei, pină gară. In troleibuze sau me­ Şi port stindardul comunistei vremi Facerii de lume din mine 19,00Tclejuri
spornici. In cîteva ceasuri in poetica Piaţă Noghina, trouri, n-am văzut femei Răspund „Prezent 1" cînd liotărît mă Izbînda ochilor mei 19,20Teleenc
lor)
s-a aşternut o iarnă ca-n pe unde trecea odinioară sau bătrîni stind in picioa­ chemi Privind orizontul 19.45Ninge.*.
poveşti, cu o zăpadă sti­ aşa-zisul „zid chinezesc", re. Am văzut in schimb ti­ Partidule, spre culmi mai însorite. Zbaterea mea ca valul (color)
cloasă şi pură. Au apărut exterior, de apărare a Krem­ neri şi vîrstnici, femei şi In pîinea zării inima-i o rază Lovind în lumina de ţărmuri 20.45Film ai
creţul
utilajele de deszăpezire, in- linului. De la prezenţa cla­ bărbaţi, citind. Citesc chiar De vreme bună, cîritecele-mi sînt Ţie, Patrie, îţi închin nemurirea. (color)
cărcind neistovit nămeţii în sică, echilibrată a Teatru­ şi dacă nu pot sta jos, ţi- Brazde de rouă, ninse pe pămînt, DAVID DIACONESCU 22,20 Telejurj
camioane. Intr-o astfel de lui Mare din Piaţa-parc nîndu-se cu o mină de 22,30închide
zi am urcat la Colinele lui bară, citesc pină şi pe lun­ mului.
Lenin. Aveam in spate si­ gile scări rulante care urcă
lueta masivă, binecunoscu­ şi coboară spre metrou.
tă a „Lomonosovului", ma­ Iar pretutindeni, pe trotua­ „Ceea ce vrem în viaţă, vrem şi pe 1SADK
rea cetate universitară ^PRIVELIŞTIre, in vastele staţii subte­
(20 000 de Încăperi !), iar rane, in nenumăratele pa­ a
in dreapta, pe pantă, tram­ Sverdlovsk, pină la cea ul­ saje sau in marile maga­ scenă: adevăr, curaj, demnitate’ bucureş:
dioprogranu
bulina de ski. In faţă, jos, tramodernă a Palatului de zine, păstrează cu toţii, 6.30 La ord
riul Moscova, îngheţat a- Halterolilie, sală olimpică, printr-o convenţie nescrisă — Se spune că cel mai fapt o dialectică obligato­ agricultură ^
cum, alb, şi pe malul ce­ din Îndepărtatul Parc Iz- dar bine statornicită, ca fericit om este acela care Convorbire cu rie în existenţa oricărui jurnal; 7,30
lălalt stadionul olimpic mail. Peste tot, strada cu minerii sub pămint, acelaşi face cît mai mulţi oameni EMIL HOSSU personaj pentru a deveni La început c
cinai; 8,00 H
„V. I. Lenin". Iar dincolo lumea care o animă şi cu fericiţi. om. Noi, actorii, încercăm 8,10 Curierii
de toate acestea, imensita­ diversitatea-i tipologică mi sens de mers pe dreapta. — Sînt convins că este să redăm oameni, şi dacă 9.00 Buletin
tea oraşului, cu atit mai s-a părut unul dintre, cele Există în pasul acestei mul­ aşa, dar nu cred că noi — Cred că adevăr, cu­ am reuşit înseamnă că Audienţa ra
ne-am apropiat de idealul
Ictin de şt
grandioasă cu cit, din cau­ mai captivante spectacole ţimi fluviale un aer de calm actorii facem parte din ca­ raj, demnitate. Cred că actoricesc. vista literar
pe care mi le-a dăruit Mos­ şi siguranţă de sine, poate tegoria celor care-şi fac se­ Muzică pop
za piclelor iernatice, era, spectacole de valoare şi — Sînteţi receptiv la cri­ Buletin de
cova. Am coborit o dată chiar un anumit orgoliu, menii fericiţi. Deocamdată
de la un anumit punct, mai mai cred, sper, că specta­ tică ? L n * ' crs
la intirnplare din metrou şi în orice caz o conştiinţă cred că putem doar să-i dan II, 35
mult sugerată. II cunoş­ bucurăm printr-un specta­ cole în care să se regă­ — încerc să nu ţin cont 12.00 Buleti
am ieşit la zi undeva in mereu trează a bunei rîn- sească fărîme de viaţă.
team insă de acum, ora­ col sau altul, dar dacă de critică pentru a-mi pu­ 12.05 Atlas
nordul oraşului, pe Pros- duieli, care pot explica pi­ Aşteaptă ca actorul să-l tea vedea de meserie. Din comoar
şul, ii percepeam pină prin meseria de actor am 12.45 Avan
pektul Păcii. Din loc in nă la un punct aparenta facă să se bucure, să se — Dar Ia critica publi­
aici vuietul Îndepărtat şi ajunge la această stare a dio-lv. ; 13,i
loc, pe trotuare, se vindeau ciudăţenie că, deşi peste fericirii, atunci am realiza descopere, să se supere pe cului sînteţi receptiv? 3 ; 15,00 BU
puternic şi mi-l puteam ceea ce nu-i convine în — Pentru public lucrez. 15.05 Meri di
imagina foarte bine, căci rodii şi portocale, iar cu­ tot e aglomeraţie, nicăieri ceva extraordinar ' propria-i persoană şi să Fără el, teatrul n-ar exis­ Radiojurnal
lorile lor patetice şi calde nu e Înghesuială. Printre — Aveţi faima unui ac­ doscop soc
il străbătusem in lung şi-n tor mereu tînăr. Cum vă participe, cu încă un dram ta. Critica publicului se 16.45 Muzic
lat cu maşina, cu metroul, pe fondul imaculat al ză­ multele aspecte in care ţi împăcaţi cu această eterni­ de luciditate, la ceea ce simte. Mă doare cînd simt mân cască;
dar mai ales cu pasul. De pezii dădeau un efect pic­ se înfăţişează — de la pi­ zare a tinereţii ? este el însuşi după cei şapte o sală rece, mă bucură sau de ***iri; 17
au„ f a durr
la tihnitele, tainicele străzi tural cu totul insolit. Ca şi toresc pină la solemn sau — Faima de actor tînăr ani de acasă. mă extaziază o sală pe emisiune h
ale Moscovei vechi, mai cornetele de inghefată in grandios - viaţa străzii este complexul meu. M-am — Deci, actorul modelea­ care o simt alături de mine. cultătorilor;
serii : * Bi
traversate uneori şi de cite culori pastelate, cu care moscovite iţi oferă intii de săturat să tot fiu tînăr. ză spectatorul. — Un gînd, dincolo de 18.30 Săptăr
se delectează moscoviţii in toate priveliştea tonică a Sper ca experienţa, ori — Dacă Shakespeare a convenţii, pentru oamenii internă şi
o pisică, pină la impună­ spus, în „Hamlet", că ros­ de aici. ★ Muzică,
toarele „prospekte" Marx, timp ce-şi văd de drum, maturităţii spiritului ei ci­ poate inevitabilele riduri, tul teatrului „a fost şi este — Nu e nevoie de con­ 19.00 Bulcti
Kalinin sau Gorki, pline de fără să le pese de ninsoa­ vic. să-mi aducă şi dorita „ma­ să-i ţină lumii oglinda în venţii pentru a spune oa­ 1986. Primii
turizare".
animaţia şi tumultul unei re. Dar ceea ce, Înainte RADU CIOBANU faţă", atunci înseamnă că menilor de aici că am pen­ lui cincinal
agenda dv.
— Ce aşteaptă, de fapt, actorul trebuie să modeleze tru ei mai mult decît dra­ culaţie; 20,0
publicul de la un actor ? 20.20 Sear
spectatorul. goste. Am venit azi noapte
— Există în literatura şi voi pleca, pentru un 21.00 La
22.00 Rădic
trokîica literară noastră personaje care v-ar spectacol, la noapte. Vreau Sport; 22,2i
putea exprima, mai bine, să spun că n-am făcut-o stop; 23,55-
Aarm_ loniţă „Capul lui Decebal idealul actoricesc ? doar pentru a sta cîteva de s<iri.
u
— Literatura ne-a ofe­ ore cu oamenii de aici, deci
rit, nouă actorilor, în spe­ dintr-un fel de demagogie,
Apărută in colecţia „Cu­ gini plăcute, îi reuşesc au­ ci pentru că-i iubesc, îi :$;ine
sătorii" a Editurii Alba- torului cele referitoare la cial în film, şansa de-a
preţuiesc şi trebuie să le
.ros, cartea lui Marin Io- Alexandru Macedon, cel lucra pe nişte partituri fiu recunoscător pentru D L . a : ;
care se apropie de idealul
riiţă se adresează în pri­ care-şi motivează expedi­ actoricesc. Ele sînt perso­ primirea foarte caldă pe vedem (P
mul rînd unui cititor tînăr. ţia în Dacia prin nevoia naje care presupun o com­ care mi-au făcut-o. nul (Arta)
căruia îi oferă cîteva epi­ de a înţelege nemurirea în plexitate de trăiri, un a- Convorbire consemnată de: RA: Cu i
(Modern -
soade legate de incursiuni care credeau dacii. Frag­ nul — sei
in Dacia în perioade istm mentul are sevă, e plin de mestec de lumini şi um­ DOINA FLOREA-NEI.EGA, dern — I
■ice diferite, amintind fap­ sugestii de profunzime, bre, de frumos şi urît, de GHEORGHE POGAN (Flacăra) :
te care se leagă de Ale­ conturînd situaţii care, dez­ (Arta); PE
misiuni (1
xandru Macedon. Cezar voltate cu atenţie, i-ar fi Abordînd munca de o pionul —
Crassus, Domiţian ori Tra- permis :cărţii să dobîndeas- Scena si oamenii ei Noiembrie
ian Pretextul, care vrea că indiscutabil un nivel viaţă a unui om, trăieşti zapciul Ci (
nu o dată un sentiment
PENI:
,ă asigure unitatea acestor de literaturitate. O posibi­ de nostalgie. Sentiment nării (Cui
episoade, care se simt to­ litate deosebită în acest CAN: Ari
tuşi ca fragmente, este me- sens întrezărim' şi în ideea care sporeşte în intensi­ montată, în exclusivitate laborau Mihai Maximi- (Luceafări
tate pe măsura adîncirii
litaţia împăratului Troian dialogului dintre Traian rememorării, acumulării cu interpreţi amatori,' o- lian, Nicolae Kirculescu, I u feţe b i r e — a
ie ruinele Sarmizegetuseî împăratul şi omul Traian, faptelor, care dau indi­ pereta „Crai nou" de Ci- Radu Şerban, George (Minerul);
■ucerite, meditaţie asupra dacă acest dialog ar fi reu­ prian Porumbescu. A fost, Grigoriu, Vasile Veselov- Jandarmul
tunsului victoriei obţinute. şit să depăşească simpla vidualitate celui care re­ probabil unicul aşezămînt schi, iar pe scenă evoluau tril (Munc
CÂNI: Mu
prezintă un domeniu de
‘Iste o victorie totuşi ? convenţie sub semnul că­ creaţie artistică, într-un de cultură din judeţ ca­ Lucian Radulian, Marga­ canţă (Ile
•iste el un învingător sau reia apare în volum. ; fel restrîns. Ştefan Ră- re a pus în scenă opere­ reta Ileş, Doina Badea, Cu cărţile
le fapt un învins ? împă- Un simbol devine capul duţ este în acest sens tă (după „Crai nou" a Trio Caban, Iloria Mo- ua roşie);
ră scurtă
-atul invocă personalităţi lui Decebal, semnul indis­ prea bine cunoscut pen­ urmat „Ana Lugojana" culescu ş.a. mină la <
'egate de dorinţa de a cu- cutabil al victoriei lui Tra­ tru activitatea de îndru­ de Filaret Barbu — n.n.). Din anul 1970, Ştefan re", rodul muncii a peste căra) ; C
■eri Dacia pentru a-i des- ian. Găsindu-1. Traian ar Au urmat ani de diri- Răduţ debutează cu crea­ Darclee (<
ăinui motivele pentru ca- avea certitudinea că este mare la nivelul formaţii­ jorat la corul C.S. Hu­ ţie muzicală pentru copii. 30 de ani, şi „învăţaţi ră); HAT'
călăreţului
■e au încercat să supună învingătorul. Cum acest lu­ lor artistice ale pionieri­ nedoara, iar din 1958 A compus mult şi cu fo­ muzica fără profesor" şi (Daeia); B
>cest pămînt. cru nu e posibil, Traian lor şi şcolarilor, dar şi cînd ansamblul profesio­ los. Mişcarea artistică un al patrulea volum de CALAN: F
„Capul lui Decebal" se acceptă un cap oarecare ale maturilor, alcătuite nist de muzică populară pionierească hunedorea- cîntece pentru copii. sa de culţi
Destine ro
•iteşte ca o istorie litera­ ca aparţinîndu-i marelui din oameni ai muncii din şi uşoară din Deva obţi­ nă a obţinut aproape 100 Cu sprijinul său a fost roşu). IL1
turizată, autorul este fidel rege, conştient însă că în Deva şi din întregul ju­ ne statutul de teatru de de premii în concursuri introdus un gen inter­ Egip{ (Lui
idevărului istoric cunoscut felul acesta el îşi confec­ deţ. Este însă mai puţin stat de revistă, pe Ştefan naţionale interpretînd cîn- pretativ nou în judeţ — LARI: Hoi
1 intr-o bibliografie imen- ţionează doar masca unei cunoscut, şi numai de Răduţ îl întîlnim la pu­ tecele sale. Pentru va­ revista pionierească, s-au
un număr restrîns de
■iă, parcursă cu atenţie. în izbînzi, semnul artificial pitrul orchestrei de mu­ loarea, frumuseţea şi ex­ conturat momente pionie­
c elul acesta cartea se con- al victoriei propus celor­ iniţiaţi, pentru munca zică uşoară de aici, unde presivitatea lor, o bună reşti în spectacole tema­ VRErv
stituie ca o înlănţuire de lalţi, Romei în primul rînd. componistică dedicată ce­ parte dintre cîntece au tice dedicate unor eveni­
situaţii în care personali­ în singurătatea lui, Traian lor mici timp de 15 ani. Aici a scris peste o sută fost editate în două vo­ mente deosebite din via­ Pentru az
tăţile nu devin nişte per­ este chinuit de ideea că Căldura, generozitatea, de piese de muzică u- lume, intitulate semnifi­ ţa partidului şi poporului ii rece cu
sonaje deoarece ele con­ victoria nu e posibilă cîtă competenţa cu care s-a şoară pentru solişti vo­ cativ: „Salut voios parti­ nostru şi în participările temporar m
tează şi evoluează pe un vreme nu a fost învinsă apropiat de creaţie s-a cali, pentru balet. Era dului părinte" (50 cînte­ purtătorilor cravatelor ro- ninge mai .
nopţii. Tem
traseu cunoscut. ideea de nemurire. învin­ clădit în alţi numeroşi perioada în care teatrul ce), „Soare pentru toţi s'i cu tricolor hunedoreni nime vor f.
Am aminti că romanul gător prin sabie, Traian ani dăruiţi muncii cultu- de estradă devean cunoş­ copiii lumii" (66 cîntece). .a „Bucuriile Europei". tre minus
debutează destul de greu, înţelege că victoria sa este ral-educative. în 1952 pu­ tea succese pe scenele Ultima culegere — „Zîm- Una dintre dorinţele sale grade, iar
între minus
sînt necesare mai bine de iluzorie, cîtă vreme nu a tea fi întîlnit la catedra din întreaga ţară, juca bet de copil", premiată este înfiinţarea unui ce­ grad. Loca
patru pagini pentru a afla reuşit să domine spiritua­ de muzică a Şcolii chi­ „cu casa închisă" săptă- în ediţia a V-a a Festi- naclu muzical judeţean, duce ceaţa,
din discuţia naivă a unor litatea unui popor. mice din Orăştie de unde mîni întregi în Capitală ,valului naţional „Cînta- pentru stimularea activi­ de chiciură
La munte
soldaţi că ne aflăm în Sar- Fără a fi o carte care în 1955 a trecut ca direc­ ca şi în celelalte mari rea României", urmează tăţii de creaţie muzicală cu cer mai
mizegetusa învinsă şi că să se reţină prin calităţi tor al Casei de cultură oraşe. Se prezentau „Vi­ a fi tipărită la Editura hunedoreană. Ştefan Ră­ Va ninge,
aceşti soldaţi îl păzesc pe literare deosebite „Capul duţ rămîne un nume în sufla din st
împăratul Traian. Prin faţa lui Decebal" ■ este pentru din aceeaşi localitate. Este sul revistei”, „Pe trepte­ muzicală. Tot' pentru ti­ creaţia artistică de pe a- cu viteze
lui Traian trec umbre aie cititorul tînăr o lectură a- perioada în care pe scena le revistei", „Revista re­ par a fost pregătit „Micul ceste meleaguri. ltm/oră, s
pada. (Mete
trecutului, fiecare cu po­ greabilă şi instructivă. acestei instituţii a fost vistelor" ş.a., la care co­ dicţionar al muzicii uşoa­ M1NEL BODEA viciu L. Pr
vestea sa, dintre care pa­ MIRCEA MOŢ