Page 55 - Drumul_socialismului_1986_01

Pag. 3
© SÎMBÂTA, 18 IANUARIE 198G

te manifestare viguroasă

ZlUJiE
a
t (le săp- a Mirîrit colectivelor hunedorene
•olor)
cse.mUui ;t-
Jalr* Mclo-
ămînii în de a înfăptui neabătut sarcinile
cliţic * U-
româncse : Conlucrarea permanentă, efectivă, Productivităţi sporite
Şiretului**. economico-sociale ale noului
* Marile
ale baletu-
îieo si Ju- cu masele largi de cetăţeni, (Urmare din pag. 1) prelucrat şi peste 2 200 to­
Prokoficv ne de minereu cuprifer cincinal
t IV-a) * prelucrat, ne-am îndeplinit
nu te mai asigură succesul întregii activităţi
nent poetic sarcinile la toate sorti­
muzical * de urmărire a materializă­ mentele, iar la unele me­ (Urmare din pag. 1) le acestora pentru îndepli­
e azi. Rc- îndeplinirea in bune şi membrii biroului exe­ rii măsurilor adoptate în tale avem sensibile depă­ nirea sarcinilor ce le revin
relcsport * cutiv care prezintă situaţia aceste direcţii. Şi nu în şiri de plan. Estimăm să
muzical condiţii a atribuţiilor ce în exercitarea controlului
i politica revin consiliilor populare realizărilor la nivelul co­ ultimul rînd avem în aten­ încheiem prima lună a a- muncitoresc asupra aplicării
în actuala etapă de edifi­ munei a prevederilor pla­ ţie îmbunătăţirea activită­ nului cu sporuri Ia toţi sindicatele în înfăptuirea mi­
progra- indicatorii fizici şi de efi­ legislaţiei privind protecţia
care a societăţii socialiste nului economic în profil ţii de revizii şi reparaţii siunii lor de organizaţie de muncii şi asigurările sociale,
multilateral dezvoltate im­ teritorial, deciziile adop­ în sensul realizării lor la cienţă, urmînd să ne am­ masă a proprietarilor, pro­
>pedia- (co- pune adoptarea unui stil tate, hotărîri şi acte nor­ termenele planificate şi de plificăm strădaniile şi dă­ ducătorilor şi beneficiarilor funcţionarea cantinelor, gru­
de muncă dinamic. efi­ mative adoptate la nivel calitate cît mai bună. ruirea în muncă, îneît să părţii de avuţie naţională a- purilor sociale, căminelor
a varietăţi
cient de ţară şi judeţ, contribu­ — în încheiere, tovarăşe nc putem realiza ritmurile f lata pe teritoriul judeţului muncitoreşti, a unităţilor de
tic. ,,Se- Un asemenea stil de ţia pe care sînt chemaţi { director, să consemnăm şi Hunedoara, să sporească aprovizionare a populaţiei şi
goului“ ridicate ale productivităţii
muncă caracterizează .şi ac­ să şi-o aducă în continua­ debutul în acest an şi cin­ participarea lor nemijlocită prestatoare de servicii, ac­
tivitatea consiliului popu­ re toţi cetăţenii pentru în­ cinal. muncii (o creştere de 10 la întărirea autoconducerii ţiunile iniţiate pentru îmbu­
progra- lar al comunei Certej. Atît deplinirea întocmai a pre­ — Primele semne sînt Ia sută faţă de anul 1985), muncitoreşti, la unirea efor­ nătăţirea stării de sănătate,
în sesiunile consiliului popu­ vederilor de plan pe pe­ bune. De la începutul anu­ să contribuim în tot mai turilor tuturor oamenilor organizarea trimiterii oameni­
lar, cît şi în şedinţele birou­ rioada următoare. lui şi pînă la zi am dat mare măsură la dezvolta­ muncii pentru realizarea in­
lui executiv sînt analizate şi „Toate programele de rea bazei de materii pri­ tegrală a sarcinilor econo­ lor muncii Ia odihnă şi tra­
dezbătute cu răspundere dezvoltare economico-so- în plus mai mult de 1G0 mico-sociale ale judeţului, tament balneoclimateric.
diferite aspecte ale muncii cială în profil teritorial — tone de minereu complex me a ţării. creşterea continuă a eficien­ Do asemenea, adunările
privind îndeplinirea pla­ ne spunea tovarăşul Ioan ţei economice şi a rentabi­ trebuie să ducă la intensifi­
: f,,UG Ra- nului economic în profil Moise, vicepreşedinte al lităţii. carea activităţii de cunoaşte­
(limincţii ; teritorial, a programului biroului executiv ai consi-
fc zilei în Adunările şi conferinţele re şi însuşire de către fie­
,00 Radio- Recolte suoerioor© sînt chemate să analizeze care membru de sindicat a
i în ţară. STILUL DE MUNCĂ într-un spirit de înaltă răs­ documentelor Congresului al
n, de cin-
îta presei; AL CONSILIULUI POPULAR pundere muncitorească mo­ XIII - lea al partidului, a te­
iclodiilor ; sfecla de zahăr dul în care sindicatele au zelor, orientărilor şi indica­
ştiri; 9,05
Bu- de autogospodărire, auto- liuiui popular Certej — acţionat pentru realizarea in­ ţiilor date de secretarul ge­
.10,05 Re- aprovizionare şi autofinan­ le dezbatem şi le adoptăm (Urmare din pag. 1) cîte două praşile mecanice tegrală a programelor prio­ neral al partidului, tovarăşul
idio; 10,40 împreună cu întreaga ob­
•ă; 11,00 ţare, realizarea lucrărilor şi două manuale pe toată ritare privind dezvoltarea mai Nicolae Ceauşescu, a legilor
•’i; 11,05 de gospodărire şi înfru­ şte. în acest fei fiecare suprafaţa, că semănătoarea susţinută a bazei de materii ţării, dezvoltarea creaţiei teh­
•un f museţare prin muncă pa­ simte direct răspunderea ■SPC (3 a fost reglată pe
:lîUr • triotică. contribuţia în bani pentru realizarea a tot prime şi energetice — do­ nice şi cultural-artistice de
e ş,.ri ; bordat în spirit critic şi 9 rînd uri, ceea ce a uşurat meniu definitoriu pentru e- masă din cadrul Festivalu-
iral; 12,35 şi în muncă a locuitorilor, ceea ce s-a stabilit îm­ autocritic modul cum ca­ mult mecanizarea lucrări­
>Iclorului; îndeplinirea prevederilor preună de către noi toţi. drele tehnice, cooperatorii lor la recoltat, în acelaşi conomia judeţului —, creşte­ lului naţional „Cîntarea
vi eră ra- bugetare atît la capitolul Avînd un stil de muncă rea mai accentuată a pro­ României", perfecţionarea
c la 1 la şi mecanizatorii s-au pre­ timp făcîndu-se şi o com­
de ştiri; venituri, cît şi la capitolul prin care sîntem perma­ ocupat de respectarea teh­ batere eficientă a buruie­ ductivităţii muncii, ridicarea activităţii politice şi cultu-
tlub; 1G,00 cheltuieli, realizarea sar­ nent în contact cu cetăţe­ nologiilor stabilite. nilor cu erbicide. nivelului tehnic şi calitativ al ral-educative, subordonarea
,15 Calci- cinilor de contractări şi a- nii, îi mobilizăm şi îi sti­
etăţenesc; — Dacă unitatea noas­ Apreciind că există con­ producţiei, reducerea consu­ acestora realizării sarcinilor
joară ro- chiziţii, de recuperare şi mulăm în activitatea lor de tră a obţinut în medie pe­ diţii ca în acest an să spo­ murilor şr a cheltuielilor ma­ de producţie, întăririi ordi­
0 Buletin valorificare a materiilor zi cu zi, dăm dinamism şi ste 89 000 kg sfeclă de za­ rească substanţial produc­
rluzică Ae prime refolosibile şi altele eficienţă muncii noastre. hăr la hectar pe cele 80 teriale, în condiţiile manifes­ nii, disciplinei şi răspunde­
mastriV ţia la hectar în toate uni­ tării unei griji permanente rii în muncă, dezvoltării con­
rerca as- în sesiuni şi şedinţe se Astfel, numai în anul tre­ de hectare cultivate — a- tăţile cultivatoare de sfe­
3,00 Orele prezintă dări de seamă, cut, prin muncă patriotică, precia ing. Maria Căluşe- clă de zahăr, alţi partici­ pentru perfecţionarea pregă­ ştiinţei socialiste, spiritului
de ştiri; rapoarte şi informări din contribuţia în bani şi în ru, şef de fermă la C.A.P. tirii profesionale a tuturor revoluţionar, respectării prin­
politică muncă s-au realizat lucrări panţi la dezbateri, între
rnaţională partea conducătorilor de Deva —, acest rezultat se care Nicolae Leonida, di­ oamenilor muncii şi asigura­ cipiilor eticii şi echităţii so­
formaţii ; unităţi economice şi insti­ edilitar-gospodăreşti şi de datoreşte atenţiei sporite rectorul ■ S.M.A. Simerin, rea folosirii cu maximum de cialiste.
e ştiri ★ tuţii. deputaţi, preşedinţi înfrumuseţare în valoare acordate tuturor verigilor
a’ nou- de peste 2,4 milioane lei, Nicolae Nicula, inginer şef randament a tehnicii moder­ Totodată, adunările şi con­
30 Pentru de comisii permanente şi din tehnologie, începînd la C.U.A.S.C. Ilia, Ioan ne din dotarea unităţilor ferinţele au datoria să exa­
eteo. Cir- se adoptă, pe baza dezba­ fără a mai greva bu­ de la amplasare, fertiliza­ Ilerţ, inginer şef la C.A.P.
1’o jurnal; terilor şi propunerilor ce getul local cu asemenea rea terenului, asigurarea miniere, siderurgice, din in­ mineze exigent modul în ca­
•ulturolă ; au loc, măsuri adecvate, sume. S-au colectat şi va­ Şoimuş şi Miliai Gută, in­ dustria materialelor de con­ re organele sindicale, mem­
ştia dv. ; densităţii, combaterea efi­ spector şef al Inspectora­
al; 22,10 eu termene de realizare şi lorificat, cu sprijinul or­ cientă a bolilor şi dăună­ tului judeţean pentru pro­ strucţii, ramurilor industriei brii acestora şi-au îndeplinit
ans non- răspunderi personale, care ganizaţiilor de tineret şi torilor şi recoltării fără uşoare etc. mandatul încredinţat, cum
) Buletin să conducă la îmbunătăţi­ femei. 9,5 tone hîrtie, 51 pierderi. tecţia plantelor, s-au refe­ Adunările de dări de sea­ se aplică principiile şi nor­
rea muncii şi la realizarea tone textile, 210 tone fier rit la măsurile ce trebuie mă şi alegeri trebuie să pri-
în bune condiţii şi la timp vechi, 5 000 sticle şi bor­ — Şi cooperativa agri­ întreprinse încă de pe a- lejuiască afirmarea puterni­ mele statutare, să stabileas­
a sarcinilor economico-so- cane. depăşindu-se planul colă din Tîmpa — spunea cum în vederea asigurării că a răspunderii fiecărui că măsuri pentru întărirea
ciale. Un realizarea sar­ Ia toţi indicatorii. Planul inginerul şef Ioan Igna — celor mai bune condiţii vieţii de organizaţie, dezvol­
cinilor sînt antrenaţi şi de achiziţii, prestări ser­ putea depăşi producţia de pentru valorificarea efi­ colectiv în înfăptuirea mă­ tarea democraţiei muncito­
ă nc ..iai participă deputaţii, comi­ 34 400 kg Ia ha, dar s-a cientă a potenţialului de surilor stabilite de partid în reşti, pentru înfăptuirea ro­
; Vulca- vicii şi industrie mică al pierdut o însemnată can­ care dispune judeţul nos­ administrarea şi dezvoltarea
JNEDOA- tetele de cetăţeni, pe cir­ C.P.A.D.M. a fost depăşit titate de sfeclă din cauza tru. în acest context, ei lului grupelor sindicale ca
curate cumscripţii electorale, or­ proprietăţii socialiste, folosi­ for de dezbatere, decizie şi
Campio- ganizaţiile de masă şi ob- cu 14, ii, cu 4 şi, respectiv, diminuării densităţii la e- au insistat asupra necesi­ rea timpului de lucru, creş­
II (Mo- 6 la sută. Totodată s-au fectuarea praşilei manuale. tăţii ca programul de mă­ angajare în autoconducerea
langar 10 şeşti. în întîlnirile depu­ Am tras învăţămintele cu­ suri telmico-organizatorice terea indicilor de utilizare muncitorească. Ele trebuie
imăşagul taţilor cu alegătorii pe cir­ desfăcut către populaţie venite şi în acest an vom aprobat de consfătuire Să a maşinilor, utilajelor, agre­ să aleagă în organele de
UMl: Pro- cumscripţii, în adunări să­ mărfuri industriale şi ali­
; Cam- pune accentul pe asigura­ fie aplicat cu rigurozitate gatelor şi instalaţiilor, gos­ conducere ale sindicatelor
Î r-II (7 teşti se prezintă informări mentare în valoare de pe­ rea densităţii de cel puţin în fiecare C.A.P., să creas­ podărirea cu maximum de cele mai valoroase cadre
2u Jianu privind modul cum îşi o- ste 28 milioane lei. Pro- 100 000 plante la hectar. In că răspunderea cooperato­
); LU- eficienţă a tuturor resurse­ din rîndurile muncitorilor,
1 răzbu- norează mandatul, cum se inovînd în continuare ace­ acelaşi timp, pe întreaga rilor şi mecanizatorilor fa­ lor materiale. în acelaşi timp, maiştrilor, tehnicienilor, in­
VUL- îndeplinesc sarcinile econo­ laşi stil de muncă dina­ suprafaţă vom aplica cel ţă de aplicarea tehnologii­
zăpadă mic, eficient, care presu­ lor înaintate, faţă de ge­ adunările şi conferinţele tre­ ginerilor şi altor categorii
LONEA : mice la nivelul circumscrip­ puţin 40 de tone gunoi de buie să analizeze modul cum de oameni ai muncii cu te­
multe ţiei şi al satului, precum pune o conlucrare perma­ grajd la hectar. neralizarea în producţie a
le I-II experienţei unităţilor frun­ organele şi organizaţiile sin­ meinică pregătire politică şi
MOAŞA : şi lucrările de gospodărire nentă cu masele largi de Relevînd din experienţa taşe, ceea ce va determina dicale participă la înfăptui­ profesională, care se situea­
tratereş- şi înfrumuseţare ' stabilite cetăţeni, consiliul popular dobîndită în cultura sfe­
i; URI- pe baza propunerilor făcu­ va înscrie noi succese în clei de zahăr, inginerul şef obţinerea în acest an a u- rea obiectivelor şi măsurilor ză în primele rînduri ale
ii în va- nor producţii sporite de adoptate de partid pentru luptei pentru înfăptuirea po­
BRAD : te de cetăţenii localităţii întreaga sa activitate". al C.A.P. Sîntandrei, Mi-
ă (Stca- respective. Ua aceste în- hai Popescu, spunea că ia sfeclă de zahăr pe întrea­ ridicarea nivelului de trai, liticii interne şi externe a
riE: Va- tîiniri şi adunări participă -N. BADIU această unitate s-au făcut ga suprafaţă cultivată. a calităţii vieţii, preocupări­ partidului.
); O lu-
X (Fla- WBmwn am» tm*-**<^ BSBCB* KSS&B UL3HUU
[U-BAl :
î cultu-
Legenda
îgu raţie Toţi factorii să se implice deplin In sporirea producţiei de lapte
Raliul;
loi (Ca-
MERIA: (Urmare din pag. 1) oilor nu se face diferen­ re a producţiei. în toate ce variază între 74 şi 110 C.A.P. Sîrbi. La produc­ Producţia de lapte este to­
; (Ma­
done Si ţiat, starea de întreţinere cele trei brigăzi: Gothatea, litri pe zi. Nu se acordă ţia de lapte unitatea are tal necorespunzătoare. Deşi
;
GliE- şi în cea de la C.A.P. Lă­ a tineretului este necores­ Gurasada şi Cîmpuri Sur- atenţia necesară îngrijirii rezultate cu mult sub po­ s-a făcut o lotizare pe
nerul). sau. punzătoare. Saivanele sînt due nu s-a făcut lotizarea viţeilor de pînă la 6 luni, sibilităţi. Nu este făcută grupe de animale, nu se
curăţate, în general fiind corespunzătoare a anima­ furajării diferenţiate a a- lotizarea vacilor gestante. acordă atenţia necesară
C.A.P. Rădule.şti. Şi aici pregătite pentru fătarea oi­ lelor şi în foarte puţine ca- nimalelor, reproducţiei şi Raţiile zilnice de furajare vacilor de lapte. Semnalăm
producţia pe cap de vacă lor. ■ zuri s-au putut vedea tă­ gospodăririi judicioase a nu sînt întocmite şi core­ — de asemenea, în cele
mulsă este mică deoarece bliţe tehnologice. Una din­ stocului dc furaje. late cu stocurile şi sorti­ mai multe cazuri lipsa tă­
animalele aflate în lactaţie C.A.P. Gurasada. Pro­ tre cele mai acute proble­ mentele de furaje existen­ bliţelor tehnologice, dezor­
mea va
variabil, nu sînt hrănite suplimen­ gramul s-a desfăşurat, în me care se pune acum aici C.A.P. Dobra. In gene­ te. Lipsesc şi tăbliţele teh­ dinea din depozitul de fu­
ocal va tar. Instalaţia de muls la general, în bune condiţii, este folosirea cît mai judi­ ral, starea de întreţinere a nologice. O situaţie neco­ raje, marile cantităţi de
cursul adăpostul din Răduleşti nu în prezenţa cadrelor de respunzătoare şi în ceea ce
cile mi- cioasă a furajelor existen­ animalelor este bună. La gunoi existente în incinta
nse în- este încă terminată, iar conducere de la nivelul u- te. Utilizarea neraţională a program' au participat toţi priveşte reproducţia. Nu fermei. In anul 1985, indi­
linus 4 boilerul nu este pus în nităţii. Deşi furajarea se acestora a dus la o sub­ îngrijitorii. Furajarea se există o situaţie clară a cele do natalitate a fost
naxime funcţiune. în perioada tre­ face cu fin, paie, coceni de stanţială diminuare a sto­ face cu nutreţuri din toate montelor şi fătărilor din de 66,5 la sută, iar felul
ilus un
^a pro- cută din acest an, au ieşit porumb şi siloz, producţia curilor existente. Mai mul­ sortimentele, respectîndu-se acest an. Dovadă sînt şi cum se acţionează în pre­
îpunere din efective o vacă şi şap­ de lapte este mult sub po­ tă atenţie trebuie acordată şi raţiile stabilite. întrucît cei 5 viţei obţinuţi în 1986, zent nu dă garanţia unei
te oi, ce au fost sacrifi­ sibilităţi. Dacă în decem­ problemelor legate de re­ se înregistrează un deficit dar neînmatriculaţi. creşteri. Unitatea înregis­
ie rece cate. Ovinele — 1 166 ca­ brie 1985 se livrau în me­ de furaje, trebuie să se
noros. producţie şi asigurării u- trează un deficit de 74 to­
il va pete — sînt ţinute într-o dic pe zi 75 litri de lapte, nui indice corespunzător manifeste o mai mare gri­ C.A.P. Bretea Mureşană. ne suculente.
nordic, singură turmă, ceea ce va în primele 16 zile ale a- de natalitate. jă asigurării şi gospodări­
\ 40—60 cestei luni, producţia a rii judicioase a acestora. După efectuarea contr olului, în fiecare comună
nd ză- crea greutăţi în perioada
de ser­ fătărilor. scăzut la jumătate. Nu s-a C.A.P. Ilia. De la înce­ In vederea fătărilor saivs s-a făcut analiza activităţii din zootehnie cu fac­
ii). găsit nici o explicaţie re- putul anului aici s-a obţi­ nul pentru oi se prezintă torii răspunzători, stabilindu-se măsuri pentru înlă-
C.A.P. Zam. Furajarea ’feritoare la fluctuaţia ma­ nut o producţie de lapte corespunzător. I turarea neajunsul-,lor semnalate.