Page 57 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 57
SALÂ UOUW
invăţămîntul agrozootehnic -
r« să se bucure de atenţie
în toate unităţile agricole! Gesturi umane
I
Drumul spre Lunec
In Consiliul unic agro cooperatori. La C.A.P. O- Cernii nu e uşor de par
industrial Ilia sînt organi haba prezenţa la cursul cu curs. Mai ales iarna, cine
zate 20 de cercuri pentru profil zootehnic este bu zăpada căzută din aburi
lucrătorii din sectorul ve nă, dar la cele Ţouă cer denţă il la ce şi mai ne
getal, 15 pentru cei ce curi cu profil vegetal se sigur, mai anevoios,
muncesc în zootehnie şi înregistrează o prezenţă de Intr-una din zile, ui
două pentru legumicultori. numai 60—70 la sută. La autocamion cu peridoc cc
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.Invăţămîntul agrozooteh cooperativa agricolă de transporta buşteni din ex
nic îşi ţine cursurile în producţie din Sălciva, în-
SI Al C O IU SI LI U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N fiecare joi, prezenţa la dez văţămîntul agrozootehnic ploatarea forestieră a su
ferit,
?n
tu
apropierea
bateri este satisfăcătoare. îşi ţine cursurile în fieca netului, o defecţiune gra
La Complexul zootehnic re joi la sediul unităţii.
vă. In elorturile condu
Anul XXXVIII, nr. 8 764 DUMINICĂ, 19 IANUARIE 1986 4 pagini — 50 bani cotorului de c-l mişca din
ÎN C.U.A.S.C. ILIA loc, maşina s-a aşezat
de-a latul drumului, blo
cindu-l. Ar li stat multă
vreme aşa, paralizind cir
din Grind, joi, 16 ianua dezbaterile fiind conduse
CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA’ ENSIVA-j rie a.c., s-a predat a cin- de Liliana Crişan, ingine culaţia, dacă şoferul Pe
Ire Bularu de la Baza ‘
cea temă din program, in rul şef al unităţii. Simeria a I.T.S.A.I.A., care
l^telmiC'T/w^tuctuWate im ttâ ' HM titulată: „Aplicarea strictă La C.A.P. Ilia sînt orga efectuează zilnic navete,
a măsurilor sanitar-veteri- nizate patru cercuri: două pe această rută, trans
nare şi de prevenire a pier cu profil vegetal, unul portind laptele contracta'
Şantierele de construcţii vor fi sprijinite derilor prin mortalităţi şi pentru lucrătorii din zoo cu statul de cetăţenii dir
sacrificări de necesitate".
tehnie. iar celălalt pentru
Tema a fost expusă de Iu- legumicultori. Joi, la cer zonă, nu ar li făcut ca c
pentru
întoarsă
lea
consistent pentru realizarea planului liu Moise, directorul com cul cu profil zo.otehnic s-a aduce un După ore re
utilaj
de
dezbătut tema: „Organiza
plexului şi medicul veteri
morcare.
de
nar Teodor Rada. La curs rea reproducţiei, urmărirea efort, in condiţii deo
— Activitatea noastră sarcinile de plan, care, din rumbeton (stratul su au participat 28 din cei 30 planului de monte şi fă- sebit de grele, drumul c.
este într-o corelaţie direc pentru S.U.T., sînt cu cir port pentru parchet), iar de cursanţi. tări”. La cele două cercuri lost degajat.
tă, permanentă, cu cea a ca 10 la sută mai mari prin modernizările din ba pentru lucrătorii de la cul Pe aceeaşi rută, in a
brigăzilor de construcţii — faţă de 1985. lastierele de la Balata III La C.A.P. Lăpuşnic.s-a tura mare s-a predat te ceeaşi zi, o intimplarc
a ţinut să precizeze la în Argumentele tuturor ce şi Bretea Strei vom îmbu predat tema: „Organizarea ma: „Amplasarea şi rotaţia oarecum asemănătoare. Se
ceputul discuţiei noastre lor cu care am discutat, nătăţi mult calitatea agre şi desfăşurarea activităţii culturilor", iar la cercul însera. Maşina 31 -HD
ing. Nicolae Maiorescu, privind îndeplinirea planu gatelor — sublinia sing. din fermele zootehnice în cu profil legumicol s-a dez 1772 suferire o pană. A
directorul Staţiei de uti lui pe acest an, rezidă din Ioan Sorea, şeful secţiei timp de iarnă". Gheorghe bătut tema: „Fertilizarea Hat pe traseul Hunedoa
laje şi transport din cadrul eforturile susţinute în pro industrie. De asemenea, ne Taşcov, inginerul şef al raţională a terenului cul ra—Hăşdău, şoferul Cbeor
T.A.G.C.M. Deva. Ei ne a- ducţie ale tuturor oameni străduim să organizăm mai cooperativei, a prezentat tivat cu legume". La dez glie Stâncoane, din Run
sigură condiţii de realizare lor muncii, din acţiunile şi temeinic munca pe întregul tema într-un mod atractiv', bateri au participat aproa cu Mare, a sărit imediat
a producţiei, iar noi îi a- măsurile ce se întreprind flux de producţie, să res captînd interesul cursanţi pe toţi cei înscrişi în în- in ajutor colegului său
provii'ionăm cu materialele ori se vor aplica în conti pectăm tehnologiile şi să lor. La dezbaterea temei Pana a lost remediată
necesare. Şi putem spune nuare. Astfel, la finele tri întărim disciplina, sub au luat parte toţi îngriji TRAIAN BONDOR
că îrrtre noi s-au stabilizat mestrului I a.c., baza de toate aspectele, îneît să pu torii de animale, în număr Dovedind multă dragos
unele relaţii bune, deşi agregate sortate va spori tem asigura colegilor noş de 25, precum şi 17 alţi (Continuare in pag. o 2-a) te pentru satul natal, ce
uneori mai arătăm cu de sensibil, prin punerea în tri din brigăzile de con tăţenii din Negoiu au
getul Unii spre alţii. Pînă funcţiune a balastierei de strucţii întregul necesar de construit prin eforturi pro
prii
magazin
un
şi
un
materiale şi, ceea ce este pod, obiective absolut
mai important, în ordinea necesare pentru ca viaţa
Ritm şi calitate în realizarea cerinţelor de montaj al a- lor să se înscrie în fi
eestora".
cotidian.
I N V E S T I Ţ I I L O R Ideile, măsurile, străda rescul acţiunii s-au frun
In
aliat
tea
niile depuse în scopul creş Gheorghe Boabă, secreta
iu urmă, şi întotdeauna, Ia Dobra şi modernizarea terii productivităţii şi îm rul organizaţiei de partid,
lucrurile se lămuresc. Cam celei de la Bretea Strei, bunătăţirii calităţii produ Petru Todoni, deputat, Le-
aşa am lucrat şi în 1985, prin introducerea lucrului selor sînt susţinute, com vie Todoni, Gheorghe Mc-
chiar dacă am încheiat a- pe două schimburi la toa pletate de maistrul Viorel zinescu, Emilian Ştelom,
nul cu unele nerealizări, te balastierele, prin execu Jude, şeful atelierului con secretarul biroului cxecu
provenite din restanţele pe tarea — în ianuarie şi fe fecţii metalice — colectiv tiv al Consiliului populai
ianuarie şi februarie, cînd bruarie — a reviziilor şi fruntaş ani la rînd pe comunal Lunca Cernii de
— se ştie — iarna grea a reparaţiilor tuturor utila S.U.T. Deva —, secretarul Jos ş.a. Şi cetăţenii din
pus probleme mari în mul jelor de bază de la staţiile comitetului de partid al Lunca Cernii de Sus au
te sectoare ale economiei de sortare şi de betoane. staţiei. „Continuăm cu in fost la... înălţime. Ei au
şi vieţii sociale. Avînd în vedere faptul tensitate acţiunea de spe amenajat prin muncă o
Dar să vedem ce sarcini că sporul de producţie din cializare pe faze de exe staţie de autobuz şi o
au colectivele S.U.T. în acest an va trebui reali cuţie a unor produse şi gheretă de adăpostire Au
acest an, cum le-au abor zat, aproape integral, pe subansamble (care ne-a a- participat Ion Coţolan, se
dat, ce acţiuni şi măsuri seama creşterii productivi dus mari avantaje şi în cretarul organizaţiei dc
vor adopta pentru ca 1986 tăţii muncii, s-a trecut la 1985), ne îngrijim de reali partid, Axente Virtopeanu
să fie mai rodnic. aplicarea unor măsuri teh zarea unor matriţe, poan deputat, Cornel Prejban
— Am demarat anevoios nice corespunzătoare. „In soane şi şabloane pentru Axente Stănimirescu, Du
pentru că, iată, trebuie să acest scop, executăm în confecţionarea diferitelor mitru Popa, Aurel Pasco
arătăm cu degetul 1 — şan atelierele şi halele noastre lucrări solicitate atelierului tescu, vicepreşedintele bi
tierele nu ne solicită prea elemente finisate din pre nostru, perfecţionăm re- roului executiv al consi
mari cantităţi de materia fabricate, cum ar fi para- amplasarea maşinilor-unel- li ului popular comuna'
le, iar transportul conti peţii pentru balcoane, pe ş.a.
nuă să se desfăşoare ne reţii clin panouri, mascări DUMITRU GHEONEA Noua secţie din Hunedoara a întreprinderii „V i d r a“ B. CĂTĂLIN
ritmic, greoi — ne spune le din băile noilor aparta Orâştic.
Nicolae Maiorescu. Sigur, mente, confecţionăm plăci (Continuare in pag. a 2-a)
sperăm ca lucrurile să in
tre cît mai repede în nor
mal şi să reuşim o cola
borare temeinică, ordonată, (J-cuniLio. Cu căldură in
să ne realizăm cu toţii Cei ce aduc viitorul mai aproape
E in firea noastră, a oa de oţeluri, cu caracteris Referindu-se strict la do
menilor, să fim mereu ne tici tehnice şi calitative su meniul în care sînt aplicate suflete, cu zimbete pe chipuri
mulţumiţi de cit am făcut, perioare. „De altfel, aşa roadele gîndirii tehnice a
să dorim şi să luptăm con cum ne spunea ing. Ştefan cercetătorilor din cadrul in ziua aceea, electri trei leciori ai soţilor Tio
tinuu pentru mai mult ş Cornea, directorul Centrului C.C.P. Hunedoara - side cianul Traian Simina, şei ian şi Mariana Simina, e-
mai bine. Intr-un fel sau de cercetare-proiectare Hu rurgia —, ing. Eugen Geor- de tură în sala maşinilor levi in clasele a Vi-a, a
altul, cu reuşite mai mar nedoara, în împlinirea a- gescu, şeful secţiei cerce de la laminorul de 800 mm IV-a şi, respectiv, a lll-a,
sau mai mici, prin viaţa ş cestor deziderate se con tare, sublinia: „Pentru a- a C.S. Hunedoara, trebuia sosiseră şi ei de la joacă
munca noastră vizăm pro centrează întreaga muncă cest prim an al cincinalu să lucreze in schimbul de - doar e vacanţa de iar
greşul. Dar atunci cînd gin lui 1986-1990, am propus dupâ-amiază. Dar, cum tot nă ! — îmbujoraţi şi c-o
direa şi rezultatele aplică spre aprobare prin planul in acea zi la ora 15,00 era poftă de mine are... Surioa
rii ideilor izvorîte din minţ ÎNSEMNĂRI de stat şi departamental programată instruirea se ra lor, Anca-Raluca, mezi
iscoditoare sînt îndreptate DE LA CENTRUL 30 de teme de cercetare, cretarilor organizaţiilor de na familiei Simina, pe care
exclusiv spre mai bun, ma DE CERCETARE- cu 10 mai multe decît in partid din combinat, tăcu o aşteaptă abia la toamnă
repede, mai eficient în dife PROIECTARE anul trecut. Dar numărul se schimb de tură tu un ghiozdanul, plecase la bu
ritele sectoare ale producţie HUNEDOARA lor este mai puţin impor coleg. Nu era cu putinţă nica şi trebuia să se in
materiale, atunci se poate tant. Ce obiective urmăresc să lipsească tocmai el, se toarcă din clipă in clipă..
vorbi, cu îndreptăţire, de aceste teme - iată ce in cretarul organizaţiei de ba Spre orele serii, in apar
spre existenţa unei adevă a cercetătorilor noştri. A- teresează in cel mai înalt ză de la schimbul „C" - tamentul 51, de la etajul
rate vocaţii a progresului. vem drept preţios îndrumar grad. Adică asimilarea în schimb fruntaş pe laminai VI, blocul nr. I, strada A
Ingineri, subingineri, teh indicaţiile şi orientările for producţie a noi mărci de de ani in şir... vram lancu, din Hunedoa
nicieni, muncitori specialişti, mulate de secretarul gene oţeluri destinate energeticii La Întreprinderea de tri ra, s-a adunai întreaga fa
ei formează nucleul celor ral al partidului, tovarăşul nucleare, instalaţiilor pen cotaje tip lină din Hune milie Simina.
despre care, în Combinatul Nicolae Ceauşescu, în cu- tru apa grea, forajului ma doara, ajutorul de maistru — Am locuit intr-un apar
siderurgic Hunedoara, se vintarea rostită la Congre rin, industriei aeronautice Mariana Simina lucrase tot tament cu două camere -
vorbeşte ca fiind oameni sul ştiinţei şl învăţământu etc. Sînt direcţii prioritare în schimbul de dimineaţă. aflăm de la capul lamiliei.
cu vocaţia progresului, oa lui, sarcinile mobilizatoare de acţiune, angajamente Sosise acasă puţin osteni De curind ne-am mulai
meni al căror neastîmpăr ce revin tuturor celor ce care, odată duse la bun tă, ca după o zi de mun aici, la trei camere, apar
este generat de dorinţa lor lucrează în domeniul cer sfirşit, vor constitui răspun că, dar cu acea blinda şi tament primit de la stai.
de a aduce viitorul cît mai cetării aplicative pentru sul nostru prin fapte la sar dulce bucurie in priviri pe Băieţii au acum camera
aproape, in limbajul side- materializarea in practică cinile ce ne revin din ho-
întreprinderea de lianţi a prevederilor cuprinse in care numai mamele bune lor, Anca-Raluca pe a ei.
Deva. Electricianul dc rurgiştilor, aceasta înseam şi duioase o ştiu purta toa
intrcţinerc Liliana Fiorea nă găsirea şi aplicarea de documentele celui de-al MIRCEA DIACONU tă viaţa lor... GH. I. NEGREA
pregăteşte o intervenţie noi tehnologii, asimilarea XIII-lea Congres al parti Mircea'-Eduard, Doru-Ci- -------------------------------------
curentă la moara de mă In producţie a noi mărci dului". (Continuare in pag. a 2-a) 2-a)
cinare numărul 2. prian şi Liviu-Răzvan, cei (Continuare in pag. a
