Page 58 - Drumul_socialismului_1986_01

°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8

învăţămintul agrozootehnic

(Urmare din pag. 1) o prezenţă bună, cercul cu
profil zootehnic a dezbătut
văţămîntul agrozootehnic, doar două teme din pro­
cursurile ţinîndu-se la se­ gramul adoptat. Se cere
diul unităţii agricole şi la urgent înlăturată restanţa
şcolile din sate. înregistrată.
în general, se poate spu­
Cei ce aduc Şantierele de construcţii torii de la cultura mare a ne că învăţămintul agro­
La cercul pentru lucră­
viitorul mai C.A.P. Bretea Mureşană zootehnic de masă se bucu­
(Urmare din pag. 1) levînd că şi în atenţia con­ instalaţii de confecţionat s-au dezbătut pînă acum ră de atenţie în marea ma­
nouă teme, înregistrîndu-se
aproape ducerilor S. U. T. şi role pentru benzile trans­ o prezenţă bună. La C.A.P. joritate a unităţilor din
C.U.A.S.C. Ilia. Se impune
T.A.G.C.M. se află perma­ portoare. Teiu sînt organizate două ca în continuare să se ma­
nent problema îmbunătăţi­ Prin toate aceste acţiuni,
(Urmare din pag. 1) te intr-un flux cit mai rii aprovizionării tehnico- măsuri şi preocupări adop­ cercuri ale învăţămîntului nifeste o preocupare spo­
precis de execuţie a lucră­ materiale a şantierelor. „Se tate din mers, pe parcur­ agrozootehnic. Dacă despre rită pentru a asigura o
rilor — toate avînd drept are în vedere, spunea in­ sul activităţii, oamenii cel cu profil. vegetal se bună desfăşurare a cursu­
pot spune lucruri bune, aici
rilor, pentru aplicarea în
scop concret şi imediat muncii de la S.U.T. Deva
tărîrile primului Congres al terlocutorul, trecerea unor fiind predate pînă acum practică a cunoştinţelor do-
ştiinţei şi învâţămîntului. creşterea productivităţii, ri­ mijloace de transport, din sînt hotărîţi să-şi îndepli­ şase teme, înregistrîndu-se bîndite.
dicarea nivelului calitativ
Cercetătorii siderurgişti dotarea A.C.M. Valea Jiu­ nească în acest an toate
hunedoreni sînt ferm con­ şi de eficienţă al întregii lui, de pe combustibil li­ sarcinile de plan, să-i spri­
vinşi că îşi vor onora an­ activităţi. Grija pentru bu­ chid pe gaze naturale, iar jine în tot mai mare mă­ REALIZATORII CONSTRUCŢIILOR
gajamentele asumate. Ei na gospodărire, pentru re­ în balastiere — înlocuirea sură pe constructori pen­ DIN AGRICULTURĂ
aduc ca argumente începe­ cuperarea şi refolosirea u-
rea cercetării, încă de anul nor materiale — capetele unor motoare ale utilajelor tru înfăptuirea scopului In fiecare an se moder­ Alţi constructori acţio­
trecut, la majoritatea teme­ de electrozi şi pachetele de de extracţie cu motoare e- comun: materializarea pro­ nizează şi se construiesc nează la terminarea ali­
lor prevăzute pentru 1986. lectrice. De curînd, Ia gramului de investiţii ce noi obiective agrozootehni­ mentării cu apă la ferma
De fapt, a devenit un bun carton pentru electrozi, S.U.T. Deva s-a dat în revine în acest an şi cin­ ce menite să contribuie la zootehnică a C.A.P. Romos,
obicei predarea înainte j cupoanele de tablă şi de dezvoltarea intensivă o iar alţii muncesc să în­
platbandă, zgură de alamă funcţiune o instalaţie de cinal Consiliului populai'
de termen a studiilor la o- producţiei agricole. Cel cheie grabnic lucrările de
etc. — a devenit o perma­ recondiţionat şi format a- judeţean, din documentele mai mare volum al acestor modernizare la complexul
biectivele de cercetare
ştiinţifică şi tehnologică. nenţă a muncii noastre de cumulatoare auto, se lu­ Congresului al XlII-lea al lucrări — in valoare de zootehnic din Pui. De ase­
fiecare zi. în cu rin d vom crează la executarea unei partidului. peste 30 de milioane in menea, la ferma de stat
Aşa au procedat, în 1985, acest an - este realizat de din Unirea şi la C.A.P. Bir-
monta în cadrul atelierului ser
inginerii şi subinginerii Flo­ o foarfecă-ghilotină meca­ către lucrătorii de la în­ cea Mică sînt in stadiu de ce:
rin Ţîrlea, Domocoş Budoi, treprinderea de execuţie şi finalizare noile adăposturi 19,35 Cil
nică, prin care vom uşura <C(
Clement Marinescu, Zeno- unele operaţii şi vom creş­ exploatare a lucrărilor de pentru bovine. Front larg 20,15 FU
via Strulea, Cristea Croito- 'îmbunătăţiri funciare De­ de lucru există şi la F.N.C. do
te productivitatea, vom di­ va. Activitatea lor se des- Mintia, unde se construiesc lor
ru, Ion Cioroianu, Gheor- 21,40 FC
minua consumurile de e- tăşoară — după cum ne-a depozite, arioaie, platfor­
ghe Ranga, Ion Bistrian, ca (C<
nergie electrică şi de ulei spus directorul unităţii, me şi alte obiective. Pe 21.50 Te
să-i amintim doar pe cîţi- mecanic. Colectivul atelie­ ing. Nichifor Crainic —, pe măsură ce sînt puse în 22,00 Ini
va dintre cei ale căror rului confecţii metalice, un front larg. Chiar şi a- funcţiune aceste investiţii mi
frămîntări pentru progres, care şi-a îndeplinit lună cum, in timpul iernii, con­ forţele se vor deplasa la LUNI
pe Veţel, Sălciva, Ruşi, Sincrai,
sint
prezenţi
structorii
pentru mai binele produc­ de lună planul în 1985, şantiere, unde asigură rit­ Bretea Streiului şi in alte
ţiei siderurgice înseamnă realizînd suplimentar 26 muri susţinute de lucru. unităţi agricole unde sint
tone confecţii, .este hotărît Importante forţe sint 'con­ prevăzute investiţii destinate
milioane de lei economi­
să muncească bine şi în centratei, in această pe­ dezvoltării şi modernizării
siţi, reducerea consumuri­
acest an, în întregul cin­ rioadă la finalizarea sola- sectoarelor zootehnice. Aici
lor de materii prime, ma­
cinal, să-şi menţină locul riilor pe 4 ha ce vor fi ii vom reîntilni, pe con­
teriale, combustibil şi ener­ structorii din formaţiile con­
fruntaş în cadrul S.U.T. şi predate in primăvară aso­
gie, recuperarea şi refolo- T-A.G.C.M. Deva" ciaţiilor economice din duse de losil Kugliş, Ale­
xandru Vidra, Grigore Bo-
sirea unor importante re­ în final, Nicolae Maio- Sinlandrei şi Deva. Echi­
surse energetice secundare, rescu a accentuat asupra I.A.C.It.S. Hunedoara. In cadrul laboratorului pentru pele de muncitori conduse dea şi Mihai Chihaia care,
şi
cu
răspundere
conştiin­
mecanizarea şi automatiza­ necesităţii unui sprijin mai controlul materialelor şi produselor al Întreprinderii, se de Grigore Moldovan şi ciozitate, dau viaţă progra­
experimentează noi plăci din fibrobeton pentru pardoseli.
să
zor
rea producţiei... Sau fru­ susţinut din partea I.T.A. Noul produs prezintă calităţi deosebite faţă de metodele Ion Stanciu dau necesare melor stabilite în scopul
condiţiile
creeze
museţea neastîmpărului şi I.J.T.L. Deva, în pri­ precedente. In imagine laborantele Elisabeta Mărgineanu in vederea creşterii pro­ sporirii producţiei agro-
şi Liliana Chirilă fac ultimele determinări asupra produsu-
alimentare.
pentru aducerea mai a- vinţa asigurării mijloacelor * ui - Foto NICOLAE GHEORGHIU ducţiei de legume. NICOLAE TIRCOB
proape a viitorului. de transport necesare, re-
DE V/
vedem
rubrica tineretului Cu căldură în suflete nul (A
IIA: C
(Modcr
nul —
BRIGĂZI FRUNTAŞE ÎN SPRIJINUL două locomotive, lucrări (Urmare din pag. t) — £ greu să creşti pa­ dovean iar soţia vilceancă, dern -
(FlacSlr
PRODUCŢIEI a căror valoare se ridică tru copii ? ne înţelegem minunat, a- (Arta);
Trecerea în cel de-al la peste 150 000 lei. — Uşor nu este, de ce să vem o familie foarte bine- misiuni
pionul
8-lea cincinal al dezvol­ • Peste 300 de tineri Apartamentul e frumos, nu recunoaştem — spune inchegată, ne creştem şi e- Nolcmb
tării economico-sociale a din uzinele 4, 6 şi 7 ale „ARMONII TINERE" amenajat cu mult gust, fie­ mama. li mai şi dojenim ducăm copiii in spiritul r 'Iul
patriei a determinat şi în Combinatului siderurgic SE AFIRMĂ care obiect, fiecare lucru- cînd nu sint cuminţi, cind dragostei de ţară, de mun­ «- d“(
că, de oameni. Ei ştiu că
rîndurile brigăzilor de ti­ Hunedoara au colectat de eu sau soţul controlăm te­ CAN: ,
la începutul anului 300 La I.U.M. Petroşani şor e la locul lui, incit, mele, sint cazuri că unele tăticu are răspundere ma­ (Luceai
neret de la întreprinderea tone de fier vechi, în dacă n-ar fi de faţă, n-am trebuie rescrise. O dată, de re la laminor, mămica la Iubirea
minieră Hunedoara o Iar-- timp ce cei de la uzina fiinţează de mai mulţi crede că in casa aceasta două ori... Dar bucuria de tricotaje, că amindoi mun­ seriile
gă mobilizare, încă din nr. 5 au colectat şi pre­ ani o valoroasă formaţie sint patru copii, dintre care a avea patru copii sănă­ cesc mult pentru a cîştiga PETRII
tra
1
primele zile ale anului, dat 500 kg de metale ne­ corală, creată din iniţia­ cel mai mare n-a împlinit toşi, cuminţi este în fiecare cit mai bine şi a avea in toresc)
13 ani, iar Anca-Raluca are
pentru îndeplinirea sarci­ feroase. tiva organizaţiei U.T.C. abia şase. clipă mai mare ca greută­ casă tot ce ne trebuie. De Jandan
tril (M
din întreprindere, care o ţile care se mai ivesc. Îm­ la 1 ianuarie a.c., ne vin
nilor de plan. « în această lună, mai — De mici i-am obişnuit preună cu soţul ne intra- în ajutor şi prevederile De­ CÂNI:
canţă
Acţionînd pentru orga­ bine de 100 tineri side­ şi patronează. Format din şi ii povăţuim în continua­ jutorăm, el face zilnic cum­ cretului Consiliului de Stat Cu căr
tineri muncitori şi mun­
na roi
nizarea mai bună a mun­ rurgişti, mineri şi con­ citoare din secţiile şi sec­ re, bineînţeles, ca fiecare părături la piaţă, procedăm cu privire la majorarea a- ZA :
şi
ajutoarelor
de
locaţiilor
să fie ordonat, să aibă gri­
cii în abataje şi folosind structori din Hunedoara toarele unităţii, corul este jă de lucrurile lui. Mircea în aşa lei ca in fiecare stat pentru copii. Am soco­ rul); <
ră scut
mai bine timpul de lucru, au sprijinit acţiunea de condus de dirijorul prof. fiind cel mai mare, cumpă­ zi în casa noastră să fie tit că vom beneficia în to­ mină 1
în
tot
căldură
multă
mai
minerii din brigada con­ modernizare a clubului Iîoraţiu Alexandrescu. In ră pline, lapte, la cu el suflete, tot mai aprinse tal de 1 680 lei, sumă ce căra) ;
DarclCt
dusă de tînărul Dumitru „Siderurgistul", efeetuînd. toate ediţiile Festivalului şi pe frăţiorii mai mici. Tot zîmbete pe chipuri... Un va completa mai bine ca ră); H
în afara programului, pe­ împreună ascultă discuri pînă acum bugetul fami­ călăreţi
Sava a extras de la în­ naţional „Cîntarea Româ­ mare ajutor avem de la liei... (Dacia)
ceputul anului 50 tone de ste 2 000 de ore muncă niei", formaţia a obţinut cu poveşti, muzică, se duc mama mea şi de la mama- CALAN
patriotică. la filme, la joacă, iar cu soacră, mai cu seamă cînd ...Dacă la laminorul de sa de c
minereu peste sarcinile rezultate meritorii, iar în tăticu merg la bazinul de eu cu soţul sîntem în a- 800 mm întrebi despre e- Destine
de plan. în aceeaşi peri­ # Din iniţiativa orga­ cea de a V-a ediţie, gru­ înot. Vara joacă tenis de ceeaşi tură. lectricianul de categoria a rcşul);
Egipt
oadă. brigada condusă de nizaţiei U.T.C. din uzina pul coral „Armonii tine­ cîmp, mergem cu toţii în Mămica Mariana se mal Vl-a Troian Simina, auzi LARI:
de
tînărul Nicolae Pascal, nr. 0 a C.S. Hunedoara, re" — cum îi este denu­ excursii, se duc la meciu­ retrage pe la bucătărie, numai cuvinte pentru laudă,
cărui
ai
Corvinului,
rile
de
apreciere
mun­
care lucrează în- abatajele un grup de tineri a pre­ mirea — a obţinut lo­ vajnici susţinători sînt. An­ doar se apropie cina şi in ca lui bine făcută, atit pe
se
Simina
familia
întinde
72 şi 71, a extras supli­ luat şi reparat 5 motoare cul I. ca-Raluca, fetiţa noastră întotdeauna masă mare. linie profesională, cit şi în
mentar 30 tone de mine­ de mare putere, iar cei în fotografie: Grupul cuminte şi ascultătoare, e Discutăm cu soţul. fruntea organizaţiei de Pentr
reu de fier. de la depou au reparat „Armonii tinere”. mai mult pe la cele două — M-am născut la laşi, partid. Tot pentru munca fi rece
bunici, care o alintă şi o bine făcută este stimată şi şi dim
am venit în Hunedoara cu
dezmiardă ca pe copilul respectată Mariana Simina variabil
lor. părinţii in 1958, cind eram cerul 0
in clasa a VI-a, ca Mircea la tricotaje, unde munceşte tat şl ’
— Să inţelegem că faceţi de la pornirea întreprinde­ locale,
al meu. După şcoala gene­
un fel de părtinire între rală am urmat profesiona­ rii, pentru strădaniile şi pri­ modera
cei patru copii ? locale
la in meseria de electri- ceperea ei fiind promovată din no
— Nici una — intervine cian-laminoare. La absol­ ajutor de maistru. turlle ]
tăticu Troian. Toţi patru prinse
vire tata m-a luat cu el la Acum, la vreme de iar­ minus
sînt buni şi cuminţi, ascul­ nă, sint tot mai dese se­ maximi
tători, respectuoşi. Mircea, laminorul de 800 mm, unde şi plus
este muncitor specialist in rile cind în apartamentul se va
cel mai mare, ii ajută pe
frăţiorii lui, mai cu seamă ajustaj. Am cunoscut-o pe nr. 51 se unesc trei fami­ La ni
la matematică, materia lui Mariana in ultimul ei an lii. Vin cei patru bunici fi rect
preferată. Doru învaţă bine. de liceu. Ne-am căsătorit. să-şi vadă copiii şi nepo- tea, ci
Tempo:
Liviu e uneori mai z .*>r ’j/. Părinţii ei şi ai mei ne-au ţeii, mai cu seamă nepo- tul va
k
nic, mai zvăpăiat. des­ ajutat mult. Tata-socru este ţeii, care le sînt dragi ca unele
pre Anca-Raluca, cum zi­ tot la minator, la bluming. lumina ochilor. Doar ei le porarc
oră. vi:
cea şi soţia, e bună, har­ Au venit pe lume cei pa­ bucură, le întineresc şi le sectoru
nică, ascultătoare. tru copii. Deşi eu sint mol­ mingiie sulletele... teorolo:
Proncc