Page 59 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 59
• DUMINICA, 19 IANUARIE 198G Pag. 3
Festivalul filmului la sate, o manifestare ® Şeful de echipă Pa- I
ZIURJE Jara Haţegului vel Averchi, în vîrstă
care începe „frumos" în unele localităţi... de 47 ani, de la atelie
rul forjă grea al C.S. Hu
ICA, Jara Haţegului este men tegic esenţial. Andrea Gro-
ARIE ţionată şi ea în relatările mo denumeşte pasul „Por nedoara, şi-a pus o am
Festivalul filmului la nele din sală. Sînt pline de •participat conducerea, că.- călătorilor străini care au ta di Marmoro", menţio- prentă de... laudă la lo
jpiMar. sate a devenit în timp una praf. Un strat deştul de minului cultural, cadrele străbătut pămintul Transil nînd că munţii sînt plini cul de muncă: 30 de ani
uou â dc dintre manifestările de re gros. Probabil spectatorii didactice, alţi locuitori ai vaniei. de marmură. Socoteşte „pa de activitate neîntreruptă.
„Expediţie El se bucură de preţui
ila 37 gxa- zonanţă în ansamblul ac de film din Ilărău stau în comunei, „O bună activi Georg Reicherstoiler a- sul foarte puternic". I \
odul 2 tivităţii cultural-educative picioare. în felul acesta sînt tate cu filmul desfăşoară minteşte că este înconjura O descriere mai amănun re din partea colectivu
ma eîntc- şi artistice integrată Fes mai aproape de acţiunea operatorul Nicoloe Muşte, tă de munţi. Se poate a- ţită a zonei face călăto lui, în care lucrează şi
lâncsc. Mu turc Eviia Celebi. in soţia sa — Ecaterina, fiul
tilară (co- tivalului naţional „Cîntarea de pe ecran ! ne spunea tovarăşul Ilie junge din Jara Haţegului rul lor — Dan şi unde va
campania din 1659 împotri
României". Organizarea sa Ne interesăm la condu Toma, secretar adjunct cu te in vremea noastră Ţara va lui Gheorghe Rakoczi al !!
în Moesia „care se numeş
tmkmoal pe durata a două luni — probleme de propagandă lucra şi cel de-al doilea
oier). Din cerea căminului cultural, otomanii pătrund în fiu - Florin, în prezent
* Premiere decembrie şi ianuarie — respectiv la tovarăşa Mar al comitetului comunal de Românească". Confuzia este ll-lea,
*86 • Stan coincide perioadei cînd în gareta Ocolişan, dacă pe partid, directorul căminu evidentă, căci la nord de Jara Haţegului prin tre- student seralist la laşi şi
— cosca- mediul rural are loc o in lui cultural de centru. De Dunăre n-a fost niciodată cătoarea pomenită mai sus. * i muncitor forjor la Combi
isului • E- lingă proiecţii de filme se Celebi, care însoţea oştile natul de utilaj greu din
ea record tensă activitate spiritua mai întîmplă şi altceva iu munca lui depinde proiec Moesia, dar trebuie să re i \ acelaşi oraş. O familie
relcsport • lă. în desfăşurare, pe lin Festivalul filmului la sa ţia regulată, calitatea spec marcăm faptul că Reichers- otomane, o numeşte în lim
Ie cintccu- gă programări de filme, tacolului cinematografic". talfer sesizează uşurinţa co- ba turcă *Erdel Demir Ka- exemplară de muncitori...
dansului * te. Nimic. Festivalul s-a • La E.M. Certej a fost
vesel dc anume alcătuite, se organi deschis cu o expunere şi Nu aceeaşi situaţie exis dată în funcţiune o cen
azâ * Co- zează diverse acţiuni: pro se încheie în 29 ianuarie tă la cinematograful din Călători străini despre meleagurile
in 800 de cese cinematografice, cine- trală telefonică automa
* Autograf cu un simpozion cinemato Păuliş, unde proiecţii au hunedorene (III) tă, care asigură comuni
* Secvenţa dialoguri, simpozioane, me grafic pe tema: „Dezvolta loc cu intermitenţe. Poate ! caţii operative, de calita
torului se rotunde, montaje literar- rea agriculturii în satele şi pentru faptul că opera
te ale uni- einematografice iniţiate de româneşti", urmat de pro torul trebuie să-şi aducă sin municării din Transilvania pusu". Armata turcă, cu te • Nicolae Suciu, ad
ndependen- la sud de Carpaţi. Centrul numai 12 000 de soldaţi, se ministratorul complexului
ilor (color) către întreprinderea cine iecţia unor filme. E prea gur filmele. Deşi s-au creat ! !
locumentar. matografică judeţeană, in de tot... condiţii pentru proiecţia din acestei „ţări", spune el, aşează in Cimpia Haţegu sportiv „Corvinu!" din Hu
a studiou- stituţia care asigură şi în •cabină,, aparatele stau şi este oraşul Haţeg, locuit lui, cu ■ spatele la Cetatea nedoara, se ocupă cu pa-
ilm Tv. drumarea de specialitate, La Bîrsău întîlnim în- in majoritate de români. de Colţ. Pentru a evidenţia
a progra- tr-o vitrină două afişe : acum vraişte. Lemne nu ! !
concepe acţiuni proprii şi, prea sînt pentru încălzirea Anton Verancsics sesi vitejia turcilor care obţin
1. împreună cu factorii cultu „România-film prezintă fil sălii. Două afişe ce amin zează că, spre deosebire victoria la 21 noiembrie ! E C R A N
1 de-a lun- mul „Dreptate în lanţuri", de alte zone ale Transilva 1659, cronicarul estimează
rii albastre rali locali, le organizează. ora 18 şi „Frumoasa Shi- tesc de Festivalul filmului
Acţiunile se cer a fi popu la sate stau în cabină în niei, românii din Jara Ha armata lui Gir. Rakoczi al
Ceauşcscu larizate pe măsură, şi mai niang", ora 18". „în ce loc să fie plasate intr-un ţegului se bucură de drep ll-lea la peste 100 000 de
rum mai ales a fi cunoscute de oa vară, în ce an ?“, suna turi şi libertăţi deosebite. soldaţi. Exagerarea este e- siune — pe lîngă fotbal
•re marea cîndva un vers... Nici o loc vizibil. Oare e aşa de videntă şi nu mai necesi - şi de bunul mers al
re menii satelor. vorbă despre Festivalul greu ? Consideră acest lucru fi treburilor la patinoarul
României Căminul cultural Ilărău, filmului la sate. Nu e de Credem că nici între resc, spunind că acolo a tă comentarii. Bătălia s-a ! ! artificial din incinta sta
—
care găzduieşte cinemato lost in antichitate capitala desfăşurat pe teritoriul ac
ştie. „Do mirare că şi oamenii în- prinderii cinematografice comune Sarmizege dionului. Pentru micii pa
şapte" (eo- graful din localitate, nu tilniţi nu ştiau nimic de judeţene nu îi este indi lui Decebal. Din nou a- tualei tinatori el a iniţiat ur>
atrage cu nimic atenţia că vem de a face cu o con tusa, intre satele Sarmize
care
ic gheaţă în această perioadă s-ar spre această manifestare. ferent cum se desfăşoară fuzie, pentru că centrul sta getusa şi Zeicani. program exclusiv al prevede
accesul
aces
I desfăşura Festivalul filmu La Şoimuş, un fapt îm această - manifestare în u- tului dac a fost in Munţii Călătorul turc menţionea I l tora în fiecare duminică,
progra- lui la sate. Doar în sala de bucurător. în programul nele localităţi. De aceea, Orăştieii la Sarmizegetusa ză că Cetatea de Colţ o ) între orele 9 şi 12 • In
l
spectacole se află prins de activităţi al căminului se impune intensificarea Regia. . Totuşi, argumentul stăpîneşte principele Tran cadrul acţiunii „Cadran
LNUARIE pe perete un fotomontaj cu cultural pe săptămîna 13— muncii de îndrumare. Fes este bine folosit arătînd că silvaniei. Anterior a fost juridic", la căminul de
afişe şi programarea fil 19 ianuarie a.c., era trecut românii sînt urmaşii daci proprietatea familiei de no
> i melor. Fără îndoială, oa simpozionul cinematografic tivalul filmului la sate 'nu lor şi ai romanilor. Veran bili români Cândea. Ceta nefamilişti al minei Lo-
■ <>
in Jara Haţegului a fost şi câ, fiind construită in cinci ii
j. in ”'poca „Prefaceri revoluţionare în e doar o acţiune care... în-, nea a avut loc o inte
eai „u. menii numai treeînd pra csics cunoscind faptul că tea este aşezată pe o stin- resantă întîlnire a tine
ar gul căminului pot să ia cu satul românesc"; Şi ase cepe frumos, ci se întinde
lclorie (co- noştinţă de intenţiile... mun menea manifestări au mai pe durata a două luni. capitala provinciei traiane colţuri, are o singură in rilor cu juristul întreprin
derii ® in scopul asigură
ileton : cii cu filmul. întîmplător a- avut loc în cadrul festiva a Imperiului Roman. Din trare şi unsprezece turnuri. rii forţei de muncă nece
1 fiul" (eo- runcănv privirea pe scau lului. La realizarea lor au MINEL BODEA rindul românilor haţegani Dispune de intărituri ex
emicră pe s-a ridicat lăncu de Hune terioare. ‘ Terenul abrupt I \ sare, la E.M. Certej îşi
rodueţie a doara,'care a fost înnobi din faţa zidurilor nu per desfăşoară activitatea
li britanice, două cursuri de calificare
ea după ro- 0 remarcabilă maturitate de creaţie lat şi s-a distins în lupte mite apropierea de ele. O
acela^\. ti- le cu turcii. Verancsics dis mie de soldaţi apără ceta în meseriile de mineri şi
eorge »f- Cristina , Gloria Oprişa, imaginii. Unele elemente sării Phoenix, avînd însu punea de informaţii exacte tea. In valea de sub ce mecanici utilaje şi funi-
îping. Epi- culare. La fiecare curs
membră a Filialei din Satu compoziţionale sînt expri şirea de a ne duce cu gîn- despre originea viteazului tate se află un „oraş fru
biserici îm !
Mare a U.A.P., se află la mate prin pete cromatice dul la problema vitală a voievod la aproape o sută muşel, cu vii şi grădini, a- sînt înscrişi cîte 50 de
progra- a şasea expoziţie persona circular structurate, ca în omenirii — pacea. de ani de la dispariţia sa. vînd şi multe viitori muncitori calificaţi
lă. Deschisă la sala Fon lucrările „Legămînt" şi Grafica Cristinei Gloria Poziţia Jării Haţegului a- podobite". Trebuie să fie • Pentru concursurile re
dului plastic din Deva, ex „Cataclism". Ne atrag, de Oprişa, ca o activitate in vea o importanţă deosebită vorba de Haţeg, deşi Ce publicane de schi din a-
poziţia ne-o înfăţişează pe separabilă de pictura ei, şi prin faptul că Porţile lebi nu-i menţionează nu cest an. Federaţia româ
plasticiană ca o persona este de fapt un jurnal al de Fier ale Transilvaniei mele. I t nă de schi-bob i-a coop
litate conturată cu un bo Gronicâ plastică existenţei sale, care aduce constituiau un punct stra- Prof. GHEORGHE FIRCZAK tat in corpul de arbitri
să ne mai gat palmares artistic. Este in prezenta expoziţie pei şi pe Andrei Anger şi
t); Vulca- vorba de participări la Sa saje într-o tehnică curată, ' <■ ■■* * mmmm w mmmm * mmm 0 mmm M mmm 0 mmmm 0 mmmm 0 mmm 0 mmmm t ^ Francisc Edelyn, din Pe
HUNEDOA- lonul republican de grafi asemenea, atenţia petele troşani, recunoscuţi tehni
5) Se-ntîlneşte doar cu Mara
ile curate în care albul şi negrul, dar : — Autorul poeziei „La derde- cieni în sporturile de iar
); Campio- că, la expoziţiile colective de variate forme vegetale, şi tonurile de culori stră Z Ă P A D Ă
I-II (Mo- de la Ujgorod (U.R.S.S.), pictate pe fundaiuri care lucitoare sînt bine orches luş“; 6) Poet chilian, autorul nă • Baci Trandafir Vi-
Hangar 18 Wolfenbuttel ' (R.F.G.) şr ni se par adevărate pro ORIZONTAL : 1) Autorul vo poeziei „Ora ninsorii" — Exi ţionescu - la 77 de ani
Rămăşagul trate, cîntînd elementele lumului de poezii „Zăpadă tî- latul de la Tomis, autorul poe ai săi - este unul din
)ŞAN1: Pro- Zutphen (Olandă), ca să iecte de tapiserie, cu ac naturale, vegetaţia luxu nără" — Ii aparţine poezia mului „Iarna în Ţara Geţilor"
ig); Cam- amintim doar pe cele mai cente deopotrivă cromatice riantă, anotimpurile. Aceas „Port în ninsoare" (Ovidiu) ; din care cităm: „Nici soarele, tre cei mai harnici îngri
iile I—II (7 importante. şi grafice, ca în lucrările 2) Din creaţia sa menţionăm nici ploaia nu pot topi zăpa jitori de ia ferma de vaci
ancu Jianu tă bucurie şi dragoste de poeziile „Ninsoare" şi „Zăpa da/ Şi crivăţul o-ngheaţă : cu lapte a C.A.P. Haţeg.
ea’ ■ LU- Tînăra plasticiană, fiică „Floare pentru o zi", „Con meşteşug îl exprimă pe ar da mieilor" — „...şi sania", ea-n veci nu se mai ia" ; 7)
an. zbu- a meleagurilor hunedorene, stelaţie". Li se alătură ele piesă de Mircea Ştefănescu In frig ! — Călcată în picioa Munceşte aici de peste
il); VUL- pune în evidenţă o remar mentele de desen stăpîni- tistul autentic, ridicîndu-I (neart.); 3) Preludiul... zăpe re — In avalanşă ! ; 8) Sînt 22 de ani şi, după mun
1c zăpadă te printr-un profesionalism la înălţimea demnităţii u- zii — Ne-a lăsat versurile in în hanorac ! — Fulgi in nin că, după producţia de
LONEA : cabilă maturitate de crea titulate „Zăpada"; -1) Diminu soare ! — Literă din alfabetul
îulte feţe — ţie ce reiese din structura cultivat capabil să transmi mane, conştient de meni tiv masculin — Puse pe în- bulgar; 9) Autorul poeziei lapte obţinută de la lo
(Minerul) ; compoziţională cu trasee tă sentimente calde, adînc rea sa de a educa prin vîrteli; 5) în bătaia crivăţu „Ninsoarea"; 10) Autoarea poe tul său de 20 de vacî,
imer con- umaniste, care de fapt sînt linie, culoare şi frumos. lui I — Solistă italiană de mu ziei „Ninge lin pămintul" — Ii cîştigă bine în fiecare lu
(Munci- riguros stabilite, preluate zică uşoară, Interpreta melo aparţine melodia „Valsul ful
NINOASA : şi prin tuşele largi de pe pîrghiile creaţiei sale (ex. IOSIF MATYAS, diei „Ce frig este !" — Loca gilor de nea"; 11) Agenţie a- nă. Mai tinerii îngrijitori
extratereş- nel care comentează cu „Adolescenţa"). !n „Cata preşedintele Filialei litate în Franţa; 0) Urîtul sa mericană de presă — Din din această unitate au
csc); URI- vervă datele realului, obli- clism", pasărea albă su Deva-Petroşani tului — Autorul piesei „Sigilii creaţia sa amintim poezia de la -cine- lua exemplu
:tarii în va- pe zăpadă" (Liviu); 7) Nume „Zăpada". • Gropi multe şi nemar
t); BRAD : gînd la o citire atentă a pravieţuieşte întocmai pă a U.A.P. le antic al Greciei — Poet DICŢIONAR : AAS, UCE,
faţă (Stea- maghiar, autorul poeziei „Să- ELAS, ELL, STE, UPI. cate (atenţie, şoferi !) se
GURABAR- mînţă sub zăpadă"; 8) Porţi M. VASILE află pe străzile Em. Goj-
i 1 (Mine- în zăpadă pe o pîrlie de sla DEZLEGAREA CAREULUI du şi Depozitelor din
T I E : Va Bronhopneumonia la copii lom — Definit printr-o anume APARUT IN ZIARUL NR. 8758
ria) ; O lu- interpretare; 9) La concurs !... 1) înfriguraţi; 2) Nămeţit — Deva. Sînt aşteptaţi la
il X (Fla- — ...într-un decor hibernal ! Ren; 3) Ct — Cal — Imam ; faţa locului factorii res
ăGIU-BAI : Infecţie gravă a căilor res te infecţiile de căi respirato va fuma (fumul produce iri- — Luată pe de-a-ntregul; 10) 4) Rumen — Ceapă; 5) Eră — ponsabili (cu maşinile
dc cultu- piratorii inferioare şi a ţesu rii la copil. Aceasta se face taţia mucoasei' respiratorii), Des... prins ! — Decor pentru Elan — Ar; 6) Mânu — Os —
Legenda tului pulmonar, bronhopneu- cu ser efedrinat 0,5 la sută, se va asigura o temperatură o cunoscută poezie tematică Inm; 7) E — Uşi — Agă — U; personale !) • Centrul de
singuratic monia apare cu o complica instilat, şi apoi aspirarca eu constantă şi nu vor intra cel a lui Coşbuc... — ...în plină 8) Nas — Sate — Ir; 9) Ibis radîoficare din Haţeg
II: Raliul; ţie a infecţiilor căilor supe o pipetă specială sau cu tam ce prezintă semne de boală iarnă I ; 11) Autorul poeziei — Ţărani; 10) Ti — Apă — prezintă în fiecare emi
in doi (Ca- rioare, neglijată sau insufi poane dc vată. Camera tre acută respiratorie. Mama va „Zăpezile" (Ion). Omăt; 11) Alunecuşuri.
; SIMERIA: cient tratată. buie să fie bine aerisită, dar purta mască Ia cele mai mici siune şi o rubrică spe
itice (Mu- Există organisme debile — să fie suficient dc încălzită, semne dc boală. VERTICAL : 1) Semnatarul Mat în 3 mutări cială dedicată folosirii
pentru a asigura confort ter
Piedone în ale sugarilor în prima lună Părinţii au datoria să co unui „Cintec pe zăpadă". — raţionale a energiei elec
a); GHE- de viaţă, prematurilor, distro mic. laboreze permanent cu cadre A compus liedul „Zăpadă" ; Controlul poziţiei :
(Mincrul). ficilor şi rahiticilor de orice le de dispensar, in vederea 2) Inegalabil stihuitor din a Alb: Rc2, Dh6, Cc7, Cc5. trice. O rubrică de larg
vîrstă — care pot ajunge să călirii organismului copilului cărui „Noapte de iarnă" ci Negru : Rc5, pcG. interes şi utilitate, a că
facă bronhopneumonic fără Sfatul medicului şi creşterii rezistenţei faţă de tăm: „Omul şovăind în stra SOLUŢIA PROBLEMEI
ca prima fază să fie obser infecţii. dă/ Pleacă iar,' lăsînd în ur DIN ZIARUL NR. 8758 rei eficienţă este demon
vată. Sînt deosebit de expuşi mă/ Pete negre pe zăpadă" ; 1. Db4 — c4 Re4 — f3 sau f5 strată de faptul că nici
sugarii alimentaţi artificial. Reducerea cantităţii de lap Dr. LUCIA BALAŞESCU, 3) Zăpadă — Unitate engleză 2. Dc4 — fl sau £7 4- unul dintre consumatorii
Debutul bolii se produce de te, aliment ce solicită intens medic principal de măsură — Pe pîrtie la 3. Cai — c3 sau C5 mat din zonă nu şi-au depă
obicei cu simptome banale : aparatul digestiv, administra
vremea va tuse, strănut, febră oscilantă, de specialitate pediatrie Predeal ! ; 4) Scoase din tro 1................Rc4 — f4 şit cota repartizată de la
să noaptea moderată. Aceste simptome re* in perioada febrilă de iene !... — ...şi din avalanşă I 2. Ca4 — C3 _____ începutul acestui an • In
cu cerul sînt adesea trecute eu vede lichide şi alimente în funcţie — Arteră de mare circulaţie; 3. Dc4 — fl sau f7 mat
eursul zilei rea, ca apoi să apară semne de apetit şi de starea copilu W 7 Z cadrul filialei judeţene a
noura trep- generale grave: febră ridica lui — ce vor fi recomandate V //Y 1 Asociaţiei crescătorilor de
dea ninsori tă, respiraţie dificilă cu gea de medie — sînt în măsură albine Hunedoara-Deva
va sufla măt, fenomene dc suferinţă să prevină tulburările diges A A /r A A A y
intensificări cerebrală, extremităţi reci tive secundare ce însoţesc 0 V A /A sînt organizate şi func
■50 ltm/oră marmorate. La astfel de sem frecvent boala. ţionează 17 cercuri api
Tempera- ne este de datoria fiecărui De reţinut că bronhopneu Ut A /A /'r vy/A cole, din'care opt cu ges
vor fi cu- părinte să se prezmte de ur- monia este o boală ce necesi
alnus 13 şl gonţă cu copilul Ia medic, dc- tă asistenţă medicală, clipă n tiune proprie. La aceste
?, iar cele oareeo orice clipă de întîr- de clipă, deoarece se asocia W a i A A A W y cercuri sînt înscrişi 1 700
e minus 3 ziere reduce şansele de efi ză cu complicaţii şi nu poate de membri apicultori ®
de. Local cienţă a tratamentului şl pu fi tratată la domiciiiu. Simpto- A /A A
emoţionant
a ceaţă. ne viaţa copilului hi pericol. mele ei trebuie cunoscute de W a A ^yA yL -X yyy/< Un eveniment recent la
x
toţi părinţii, care se vor pre
s-a
consumat
vremea va Se va combate febra ridica zenta neîntirziat la medic, shi- V //y y//A mina Petrila. După 30 de
aasă noap- tă cu ceai în cantitate mare, gurul în drept să aplice tra m 1 ani de muncă in subte
ul noros. soluţie de aminofenazonă la tamentul cel mai eficace, ca A y/<
ninge. Vin- noii născuţi şi prafuri cu as ro să prevină complicaţiile şi V z/y / ///, ran, şeful de brigadă
noderat, cu pirină sau supozitoare cu pa să salveze copilul. Gheorghe Duca, de la
ficări tem- racetamol la sugarii trecuţi de In prevenirea bolii, un rol v/// yA y< m . W y, sectorul V, la ieşirea din
60—80 km / o lună şi celelalte grupe de primordial îl are mama. Ea 1 kA /A
zăpada din copii. De mare importanţă va asigura alimentaţia la sin m jltimui şut, şi-a luat ră
vestic. (Me- este îndepărtarea secreţiilor a copilului, va evita călăto A A /y, mas bun de la ortacii săi,
icrviciu Al. din narinc, care împiedică riile pe distanţe mari cu co
copilul să respire şi agravea pii miei în sezonul rece, cit y //A cu prilejul pensionării. La
ză lipsa de oxigen din orga- . şi aglomeraţiile. în camera m mulţi ani cu sănătate I
nism, măsură valabilă în toa unde este ţinut copilul, nu se M , 1 1