Page 6 - Drumul_socialismului_1986_01

/

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Ţara Haţegului Ninsoare la Ţebea

Golf milenar, m E
ferestruit de crestele Retezatului Ninsoarea are foşnet de cuvînt
adăpostind ca într-o scoică uriaşă şi-n iarbă seînteiază ca o coasă ;
perle ale memoriei străbunilor La Ţebea, pe o tîmplă de mormînt,
daco — latini. 13.00 Telex
O face vîntul spulber de mireasă...
Platformă roditoare 13,05 Lii sf;
cu ierburi respirînd istorie .Ninsoarea ne sărută luminos ■C, uii (
şi livezi pline de farmec auriu şi ne sculptează crini pe porţi de sate ; * Ţară :
nie *—
în care pomii mai păstrează-n seve lare : ►
mireasma tezaurului dacic La Ţebea arde-n ghindele de os
în care fluierul moţesc se zbate... cuprin
Prin oglinzile timpului, ir Galar
rîuri şoptitoarc de legende Ninsoarea are gust de primăvară mat
pulsează şuvoaie de lumină şi clinchete de tropot lin, de miei; * Marile
în arterele nervoase La Ţebea viscol dacic o presară baletu
CĂLĂTOR (IV) mult mai puţin importante ale patriei şi-mi rotunjeşte-n lacrimi ghiocei... * Oamci
„La n
decît priveliştea care ni se
Meleag de vis, leagăn al meu...
oferă la ora 12, cînd se IOAN PRODAN buni"
Dacă pătrunzi in Piaţa sesc aici — ca şi la noi, în schimbă garda la Mauso­ Ninsoarea-i doină care nu s-a scris — * Gîndit
Roşie dinspre sud, trebuie picturile murale exterioare leu. Exact în clipa cînd Sat românesc Din gură-n gură înfruntînd milenii; fierbin
să treci pe lingă biserica ale Ţării de Sus - acel marele orologiu emite in- E sanctuarul pururea deschis poetic
Z - \
Vasile Blajinul. Am trecut gen de performanţă artis­ tîiul sunet, de pe una din Pe fruntea unui deal sau într-o vale în care s-au născut rapsozii-genii... * Atlas
ur- ţ
* Univei
pe aici aproape zilnic şi de tică, aparent deconcertantă, tre porţile boltite ale tur Spunînd poveşti Luceafărului vrednic „Vedo
fiecare dată am cedat ispi­ pe care numai ingenuita­ nului său apare garda de Trăieşte leagănul Măriei Sale Riu zburător, alb panteon al ploii ga" (-
tei de a mă opri fascinat, tea geniului popular poate schimb. Ostaşii bat pasul Poporul Iuminînd prin timpuri veşnic. Ilorind prin vremuri, taină nenuntită. * Fotbal
allind noi motive de uimită s-o atingă. rar, cu piciOrul mult înăl­
ţat, într-o perfectă sincro­ EI sprijină cu tîmpla-i albă cerul, Scrisoarea carc-o scriseră eroii spectii
incintare. Translatoarea mea, Piaţa Roşie e în perma­ nizare, amintind de figu­ * Melodf
tinără profesoară de fran­ nenţă plină de vizitatori. rinele mecanice care ies la De roade vămuind pămînt şi soare, Trecînd prin ţară şi de toţi citită 14,45 Săpat
ceză, plină de suflet şi de Zonă exclusiv pietonală, ore fixe din hătrinele oro­ E frate bun cu vara şi cu gerul 13.00 închid,
zel, imi dă explicaţii şi-mi aici nu se fumează şi se logii. Şi totuşi, spectacolul Cu holdele şi marea de mioare. Ninsoarea-i inul jertfelor şi straiul mulul
citează date, nume şi eve­ vorbeşte cu glas coborit, ca Miroase a busuioc şi a sulfină Griului nou născut, din viitor, 19.00 Telcju'
intr-un vast muzeu in aer e solemn şi impunător şi e
nimente. Dar nu sint in­ imposibil să nu simţi un In satul dalb cu porţi de poezie Sărut lumina ei înalt gîndită 19,20 Teleen
tr-o dispoziţie prielnică fior de emoţie, ca in faţa Şi oamenii născuţi din doina lină Aici, la Ţebea Marelui Pridvor... (color)
■ pentru a reţine toate a- oricărei expresii a marilor Blînd izvorînd de sub pieptar şi ie. 19.50 Antdle
ceste amănunte pe care le tradiţii. Parafrazîndu-I pe PETRIŞOR CIOROBEA EUGEN EVU român
pot afla de altlşl aricind Andre Maurois, aş spune 20.30 Film! a,
din orice ghid: Prefer să ÎMMD că tradiţiile reprezintă ar­ „Drag,
re"
mă abandonez contemplă­ mătura civilizaţiilor. Iar
rii capodoperei pure, in liber. La Mausoleul lui Le- Piaţa Roşie — de la Mau­ Laureaţii noştri 21.50 Tclc/r
valoarea. ei intrinsecă, din­ nin, oricum ar . fi vremea, soleul dui Lenin la Muzeul 22.
colo de orice considerente oamenii se perindă încet, de Istorie, de la orologiul
• .- -• ‘ ■ t 5» intr-un şir nesfirşit,' tăcut şi „Este un cor robust, dar primă audiţie poemul „Fo­ şi talentaţi, muncitori, 22.30 înc„.
extraestetice. Iar biserica din Turnul Spaski pînă la cul viu de la furnale", maiştri, funcţionari, la­ mului;
Blajinului, expresie deplină ■ răbdător. Piaţa Roşie, Îm­ locul, păstrat şi azi, de pe sensibil, cu mari perspec­ scris, special pentru oa­ boranţi, subingineri, din
t
a arhitecturii naţionale ruse povărată de istorie cum e, care se citeau odinioară tive de viitor". Iată... fi- menii de aici, de compo­ combinat, care şi-au făcut
din secolul XVI, e o ase­ reprezintă centrul vital şi ucazurile ţarilor — e prin zionomia formaţiei corale
moral al Moscovei şi, impli­ mixte a Combinatului si­ zitorul Mircea Neagu — din participarea la repeti­ Cinei
menea capodoperă. înmu­ excelenţă spaţiul conservă­
cit, al întregii ţări. £ un derurgic „Victoria" Călan, formaţia a cucerit titlul ţiile şi manifestările for­
iată intr-o profuziune de loc de pelerinaj şi recu­ rii şi omagierii zilnice şi creionată de reputatul de Laureat pentru locul II maţiei corale o activitate
culori, smalţuri şi faianţe, legere, despre care insoţi- fără nici un simptom de pe ţară. „De ani şi ani statornică, îndrăgită — ne
DEVA
1
de o^diversitale structurală toărea mea îmi oferă noi blazare, a marilor tradiţii compozitor Constantin Ro- aştept acest moment şi, spune prof. Victorin Bă- oilor (Paţrj
care
i-a
maşcanu,
cel
şi decorativă imposibil de date : zidul Kremlinului are istorice, revoluţionare şi iată, el' a sosit, spre mîn- contra Kra
descris. Masivă şi totuşi o lungime de 2 km, înăl­ artistice ale Uniunii Sovie­ urmărit eu interes şi pro­ dria şi bucuria noastră. E trîncea, dirijorul corului. HUNEDOAB
fesionalism
evoluţia
din
delicată, plină de para­ ţimea variază intre 15 şi tice. Seara a început să ultimii ani. O formaţie un titlu care ne onorează — în cei şase ani, de ţele (Modei
doxuri, pare o plăsmuire 19 m, iar grosimea intre 5 ningă bogat, cu fulgi mari, artistică ce înfrumuseţează şi ne îmbărbătează pentru cînd conduceţi cu răbdare Clprian Roi
seriile I-n ,
de turtă dulce, operă a şi 6. De-a lungul său se iar cînd s-au aprins ‘ re­ a ne menţine formaţia la şi multă atenţie formaţia BU călăn
viaţa spirituală a siderur-
unui cofetar gigant. Ciudă­ află 18 turnuri, iar stelele flectoarele, stelele de pe giştilor din Călan de peste înălţimea lui" — a excla­ corală de la Călan, s-a ■' âcăra); ;
1» călătoare
ţenia e că toate aceste cu­ de pe cele şase turnuri turnuri şi vitrinele marelui nouă decenii, dar care, în mat atunci unul dintre creat aici . o atmosferă TUOŞANI; >
lori şi elemente decorative, principale cintăresc cite o magazin GUM, totul s-a anii din urmă, şi-a cucerit veteranii corului. plăcută de lucru, cei ce se cioarelor f
atit de diverse şi contras­ tonă şi sint instalate pe transformat intr-o uriaşă numără printre interpreţi bunic, aşa
iembrie);
tante, dau in ansamblul lor rulmenţi pentru a se roti scenă de feerie. un loc prestigios între — Dumitru Stănescu — găsind în orele de repetiţii Krong Yun,
un efect de o desăvîrşită şi în bătaia vintului. Date de formaţiile genului din ju­ cel care şi-a asumat cu climatul cald pe ... care-1 LUPENI -
dragă inimă misiunea de
ţ miraculoasă armonie. Regă- almanah, interesante, dar RADU CIOBANU deţ. I-a conferit acest loc conferă în orice împre­ cuză (Culţi
CAN : Săp
Festivalul naţional „Cînta- responsabil al formaţiei — jurară muzica cil mesaj . mior (Luce
rea României", etapele sale Emil Todoroiu, Ion Jeler, educativ. NEA:- Alii-I
de masă şi cele judeţene Vasile Jeler, Vasile Nicu- — Cred că acest climat de hoţi —
fiind podiumul de pe care lescu, Alexandru Tuza, (Minerul);
Şcoala sovietică dc film a Viaţa cultural-artisticâ se datorează atît celor O lumină
atins culmi ale expresivităţii a propulsat în întrecerile Cornel Crăciunescu, Maria care formează colectivul ir -
cinematografice nu mizind in naţionale. în ediţia recent Bota, Elena Sălăgean, corului, cît şi factorilor C „nu. u
exclusivitate pe forţa vizua­ • CLUBUL A R T E L O R . Faptul în sine constituie încheiată a amplului festi­ Etelcâ Stroie, Veronica Bhn-jb : Ac,
roşie); OţtA
lului, ci găsind auritul drum I.I.R.U.C. Hunedoara a găzduit nouă şi caldă apreciere val, pe scena etapei repu­ Florea, Mariana Onescu educaţionali care ne spri­ rile medP
de mijloc dintre forja ima- ediţia a XXXV-a a „Clubului scrisului hunedorcan. blicane — unde corul din sint doar cîţiva dintre nu­ jină şi cărora le datorăm Moara luş,
xIniU^şi—forţa,-Ideii care o artelor", manifestare educa­ statornicia acestei formaţii. căra) ; p
structurează 1 filmie. Filmul ţională complexă, organizată • CONCURSURI PE TEME Călan a interpretat în meroşii interpreţi, inimoşi Provocare-!.
Moştenirea" este elocvent in spb genericul „Omagiu Româ­ CINEMATOGRAFICE. Cinema­ Şi fiindcă vorbeaţi despre (Casa de
acest sens. niei" de Casa de cultură din tografele din Petreni şi Tîmpa mesajul educativ al cîn- ŢEG : M.
Construit ea o pledoarie Hunedoara. în cadrul acţiunii au organizat două acţiuni cu tecului coral, aş vrea să (Dacia);
pertinentă pentru respectarea au citit diin creaţia lor poeţii filmul de mare încărcătură raţie de
si continuarea valorilor trecu­ Eugen şi ioan Evu, au prezen­ educaţională sub genericele : '85- subliniez cîteva dintre LAN :
tului, filmul debutează cu i- tat un recital de muzică şi „Epoca Ceauşescu — epoca piesele cu larg ecou nu (Casa o
maginl alternative de Ia două poezie Florin Busuioc, student marilor ctitorii" şi „România, numai în sufletul interpre­ MERIA :
(Murcşu
parăzi militare in Piaţa Roşie, la I.A.T.C. Bucureşti, Ion ţara socialismului şi a păcii". ţilor, ci şi al spectatorilor: raţie dc
cea din 1945 şi cea din 1983, Mcrmczan şi grupul „Canon". A urmat filmul documentar „Slavă ţie, Românie", mina); (
apel obsedant la o obsedantă „Romănia — casa mea". (Minerit
‘storie care trebuie făcut cu- • PREMII PENTRU CREA­ „Există un partid, aci-n
ŢIA LITERARA HUNEDOREA- • CINEEVOCARE. Căminul Carpaţi", „Partidul sub un
NA. Pocta Nuţa Crăciun, cultural din Buccş a găzduit steag unind poporul" sau
membră a cenaclului literar cineevocarea „Prefaceri revo­
„Lucian Blaga" din Hunedoa­ luţionare în satul românesc". acel poem pentru cor şi
CRONICA FILMULUI ra, este cîştigătoarea a două Cu acest prilej au vorbit pro­ pian, Unde versurile lui
premii la concursurile de fesorii Ileana Biscaru şi Ioan Ioan Meiţoiu „Acolo la fur­
creaţie literară organizate la Ancuţa. A rulat filmul „Mie­ nale, cu flăcări triumfale/
Salcia — Alexandria şi Tg. Jiu. zul fierbinte al pîinii". Timpul pi
Moştenirea Se vede pînă-n zare, un ră­ azi, 4 ianut
mea va fii:
sărit de soare" sint deseori chisfl, cu i
interpretate nu numai pe mai mult i
scenă, ci şi în munca şi cădea preC:
Poşta redacţiei sub formăi
noscut, cu deplină responsabi­ viaţa de toate zilele. re tempor--- ’
litate, tinerei generaţii. Va­ Cu solista multilaureată forma în
lorile transmisibile nu sint IOAN CRĂCIUN. Ginduri în­ VALERIA BLAJ — Vărmaga. soare. Vîntu
materiale, ele sint adevărul şi chinate „eroilor de ieri şi de Mariana. Anghel, în acea derat din st
dreptatea. Ceea ce pare o azi ai neamului nostru, care Lăudabilă şi statornică pasiu­ îndrăgită doină scrisă de Temperatur
dramă conjugală, devine ulte­ n-au precupeţit nimic pentru nea dumneavoastră pentru compozitorul Ion Muntea- vor fi cupr:
rior un conflict între gene­ apărarea pămîntului strămo­ cercetarea folclorului. Colin­ nu, cu aportul prof. Ma­ nus 3 şi
iar cele mi
raţii. Prin curgerea eveni­ şesc, pentru viitorul de azi dele culese au ajuns insă cu riana Crăciun la pian, for­ şi 6 grade,
mentelor, dezorientatul Saşa, şi de mîinc al scumpei noas­ întârziere la redacţie, fapt produce c,_.
sedus iniţial de ideile ariviste tre patrii". Căldura dumnea­ Desen de IIORLA CRIŞAN maţia corală din Călan şi-a ral dimine;
ale tatălui săli, va cîştiga în voastră sufletească s-a . trans­ pentru, care n-am avut posi­ cîştigat respectul faţă de
bilitatea să Ie publicăm.
maturitate. El va hotărî, în mis şi versurilor pe caro public prin respectul său L. .munţi
final, să îmbrăţişeze cariera le-aţi creat. E necesar insă să fi iiiChisă,
militară a bunicului, generalul munciţi mai mult pe ele, pen­ faţă de muzica adevărată. mult acop^
lensionar Nedosekin şi să-şi tru ca simţămintele exprima­ Şi, sub bagheta dirijorului ninsori tem
asume, prin aceasta,’ răs- te să capete valoare artistică. Victorin Bătrîncea, mem­ va sufla m
ninderea morală implicată, nelo intens
cea de apărător al libertăţii brii formaţiei demonstrează, de C0—80 ;
umane. CORNEL CERB LAZAR — cu fiecare apariţie scenică, torul vestic
Coloana sonoră, extrem de Deva. Aveţi dreptate. Intr-un puritatea tehnică a inter­ va produc,
mportantă în economia filmu­ secol al tehnicii, prezenţa ma­ punere de
lui, muzica inspirată şi caldă şinii este copleşitoare. Dar pretării, în caldă armonie Pentru ur
— sentimentală cit este nevoie versurile dumneavoastră... cu emoţia sinceră, cople­ zUe : Vremi
pentru ca totul să primească „Omul de astăzi/ nu mai poa­ şitoare, creată de mesajul neral închi
dimensiunea umanului — nu­ te/ fără motoare.../ Pipăite cu piesei. cu cerul n
anţează naraţiunea şi conferă dichis/ se vede cum/ imagini­ perlt. Loc;
culoare partiturilor actoriceşti, le orizontale şi verticale/ merg Acum, cînd formaţia co­ precipitaţii
li vom regăsi printre actori tot Împreună/ oscilind/ pe toa­ rală a păşit pragul ediţiei de ploaie, li
pe Lconld Markov („O dramă tă lungimea lor,/ rotindu-se şi a Vl-a a Festivalului na­ soare. Vint
la vînătoare“), Irina Miroşni- râsturnîndu-ne/ îneît apar/ moderat din
cenko („Unchiul Vania“, „A ţional „Cîntarea României" vest. Temp
venit un soldat de pe front") cînd ca disc/ cînd ca' glob./ dorinţa ei — exprimată de nime vor 1
şi Petr Glebov ' („Pe Donul Din rostirea aceasta sucita/ tre minus !
liniştit", „Cerul Balticii"). Jo­ apar lumini şi umbre şi chi­ Alexandru Tuza - este să de, iar ceh
cul lor este inspirat şi în nota puri/ chipurile întîilor con­ urce spre locul I pe ţară ! tre zero şl
marilor reuşite ale actorilor structori de motoare/ Toţi par O dorinţă care entuzias­ cal ceaţă,
sovietici. a-mi spune : ei, Cornele, mează şi obligă. de serviciu
Comqlc,/ noi am ştiut aceas­ cenco).
VERONICA PALADE ta/ înaintea ta".
LUCIA LICIU