Page 61 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 61
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA ! SĂ PRODUCEM CIT MAI MULTĂ !
ENERGIA ELECTRICĂ S-O ECONOMISIM Pi TOATE CĂILE I
La C.S.V. căian promisiuni neonorate si... altele mai noi
f
JUDI ’UI HUMEDOADA
Mai întîi o scurtă punere pe oră, 23 MW. în cen acum această afirmaţie
în temă : Combinatul si trale producem în prezent, pentru că, iată, la pro
derurgic „Victoria" Căian cu aproximaţie, 12 MW pe ducţia proprie de energie
are sarcina importantă de oră. Mai avem multe lu electrică sînteţi sub plan.
a deveni independent faţă cruri de pus la punct. Situaţia nu s-a schimbat
de sistemul energetic na Deocamdată nu putem să cu nimic faţă de începu
ţional, în ceea ce priveşte
tul lunii decembrie 1985.
ORGAfy AL COMITETULUI JUDETtflW HUNEDOARA fll P.C.R. ne îndeplinim ritmic pla- De la începutul lun'i
consumul de energie elec
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N trică. Aceasta înseamnă CENTRALELE ianuarie acumulaţi o res
că trebuie (şi poate acest tanţă de G58 MWh.
lucru !) să-şi sporească tot ELECTROTERMICE — Restanţele vin de la
mai mult producţia in cele nerealizările înregistrate la
Anul XXXVIII, nr. 8 765 MARŢI, 21 IANUARIE 1986 4 pagini - 50 bani trei centrale electroter nul la producţia de ener C.E.T. 2. Cazanul nr. 2 tre
mice existente. gie electrică. buia să intre în funcţiune
Discutăm cu inginerul ■— în urmă cu aproape la sfirşitul lunii decem
Virgil Moroşan, şeful coor două luni, în articolul pu brie însă nu este gata nici
donator al secţiei C.E.T., blicat în ziarul nostru şi în prezent. Se va termina
CINCINALUL VIII * DEZVOLTARE aparţinătoare de uzina nr. intitulat „Producţia de e- la sfârşitul lunii ianuarie.
4 de producere, transport
nergie electrică poate creş
— Ce mai trebuie făcut
şi distribuţie a energiei, din
ne& tehnic • T n c U u c t u W a t e îwaftâ* cadrul C.S.V. Căian. te mult. Consumul se poa la acest cazan ?
te diminua substanţial" a-
— Unele lucrări de fi
— Ce energie electrică rătaţi că : „Vom întări co nisare şi izolaţii, montarea
Livrarea în devans a produselor se consumă zilnic la nivel laborarea şi cu constructo aparaturii AMCR, alte o-
rii, vom face tot ceea ce
de combinat şi cit se pro
peraţii premergătoare pu
duce în propriile centrale? depinde de noi pentru creş nerii în funcţiune.
destinate pieţelor externe — — Combinatul n o s t r u terea fiabilităţii agregatelor
consumă în 24 de ore cir şi instalaţiilor care produc LIVIU BRAICA
deziderat al întregului colectiv ca 550 MWh. Deci, calcu- şi consumă energie elec (Continuare în pag. a 3-a)
lînd ar reveni, în medie.
trică". Cum argumentaţi
Producţia pentru export plan s-au obţinut depăşiri fluxul de fabricaţie: atit
pe anul 198G, la întreprin faţă de prevederi : la pro în ce priveşte gradul de
derea de tricotaje tip lină ducţia marfă — 59 000 iei, finisare şi complexitate, cit
Hunedoara, a început să la producţia fizică — 28 000 şi în realizarea combina
fie organizată şi realizată bucăţi tricotaje, la produc ţiilor specifice prevăzute
încă din luna... noiembrie tivitatea muncii — un plus în contracte ş.a.
1985 ! Este o primă infor de circa 1 000 lei pe per — Ce înseamnă „fini
maţie pe care ne-o comu soană etc. sare" şi „combinaţii" la
nică ing. Dumitru Spătaru, — Să enumerăm, tova produsele pentru export ?
director comercial al uni răşe director, ideile, care — în 1985, de pildă, au
tăţii. Altele ? au stat şi vor sta în con fost livrate partenerilor
— Mai întîi, să aruncăm tinuare — la baza organi- externi — conform spe
cificaţiilor din contracte —
ACTIVITATEA DE EXPORT produse simple. Pentru
1986 sînt prevăzute multi
ple combinaţii ale tricota
calitate • dinamism.» eficienţă jelor — cu tercot, cu capse,
broderii, nasturi, catarame
o scurtă privire peste bi zării producţiei pentru ex etc. Aceste noutăţi provin
lanţul pe 1985 — ne pro port pe 1986. din opţiunile exprimate di
pune interlocutorul. Putem — Avem în vedere, în rect de beneficiari cu oca
afirma că anul trecut au primul rînd, folosirea op zia vizionării colecţiei noas
fost onorate toate contrac timă a potenţialului uman tre pentru export — pe
tele încheiate cu beneficia şi tehnologic de care dis care am îmbogăţit-o cu noi
rii externi. Toţi oamenii punem. în secţiile tricotaje modele şi am prezentat-o
muncii din întreprindere, şi confecţii au fost alcătuite anul trecut în mai multe
sub conducerea nemijlocită echipe complexe din cei etape. De fapt, tot cu a-
a comuniştilor, au acţionat mai buni muncitori care ceste prilejuri s-au stabilit
cu responsabilitate în a- lucrează, în exclusivitate, exact cantităţile de pro
ceastă direcţie. Şi pentru pentru export. La confecţii duse, modelele, gama co-
că exportul reprezintă — sînt organizate, totodată, loristică, termenele de li
cum sublinia secretarul ge cinci linii tehnologice, iar vrare, ambalajul etc, —
neral al partidului, tovară la tricotaje — grupe de ma clemente, care vor deter IARNA LA SATE —
şul Nicolae Ceauşescu : „o şini special destinate ace mina producţia noastră de IN ZIARUL DE AZI :
parte importantă a între luiaşi scop. Amintind că viitor. în ce priveşte „fi ANOTIMPUL, UNEI INTENSE ACTIVIT ĂŢI <
gii activităţi de producţie, 80 la sută din producţia nisarea", aceasta presupune o Principalul obiectiv
un factor de cea mai mare întreprinderii este destina utilizarea unor substanţe — buna servire a CULTURAL EDUCATIVE
însemnătate pentru înfăp tă exportului, se înţelege şi tehnologii adecvate pen- populaţiei
tuirea eu succes a pla că, practic, nu există pro MARIN NEGOIŢA • Carnet cultural
nului", menţionăm că şi dus căruia să nu-i acor o Sport „Avem ambiţii mari!“
la ceilalţi indicatori dc dăm maximă atenţie pe (Continuare în pag. a 2-a)
l»a vreme de iarnă, cînd tere a tovarăşei Elena
Potenţialul pajiştilor naturale — aşezămintele de editură au Ceauşescu — a fost întregit
reale posibilităţi de afir de dezbateri privind sar
mare a potenţialului ar cinile economico-sociale ale
tot mai bine pus în valoare! tistic şi a acţiunilor poli- . comunei la care au parti
tico-educative, am între cipat Ana "Smarahda Bre-
— Refcrindu-sc la măsu s-a stabilit pentru acest prins un nou raid pentru toteanu, secretar adjunct
rile ce trebuie înfăptuite an şi cum au demarat ele? a constata, la faţa locului, cu probleme de propagan
pentru dezvoltarea mai ac — Volumul lucrărilor de cum sînt valorificate a- dă al comitetului comunal
centuată a sectorului zoo întreţinere cuprinde 140 000 ceste posibilităţi. Ce am de partid, Emil Furdui,
tehnic şi creşterea ponderii ha, fertilizările — 131000 aflat ? vicepreşedinte al biroului
acestuia în structura i)ro- ba, regenerările — 17 000 Căminul cultural Burjuc executiv al consiliului popu
ducţici agricole globale, se ba, defrişările — 3000 ha, ne-a întâmpinat cu înfăţi- lar comunal, Gheorghe Or-
cretarul general al partidu desecările — 1 300 ha, iar şarea-i cochetă, câştigată şa, preşedintele C.A.P. din
lui, tovarăşul Nicolae combaterea eroziunii şi aci în ultima vreme prin hăr localitate.
Ceauşescu a cerut ca o a- dităţii solului — 1 400 ha. nicia gospodarilor comu Căminul cultural Tătă-
tenţie deosebită să fie acor Sarcinile respective sînt nei şi a celor ce coordo răşti este bine îngrijit,
dată valorificării depline a defalcate pe luni şi catego nează activitatea aşeză- laudă preocupării şi vredni
potenţialului productiv al rii de deţinători, important mîntului. Numărul mic de ciei învăţătoarei Eugenia
pajiştilor naturale. în a- fiind ca, sub coordonarea localnici nu împiedică' des Bartha. Sala mare, frumos
cest context, vă rugăm to consiliilor populare, acţiu făşurarea unei munci cul- amenajată, a găzduit re
varăşe ing. Ştefan Crăciun, nile să fie temeinic organi tural-nrtistice care, în a- velionul oamenilor din sat
director al întreprinderii zate şi începute cit mai re ceste zile de iarnă, atrage si stă la dispoziţia artişti
dc îmbunătăţiri şi exploa pede posibil, o serie de publicul spre aşezămînlul lor amatori în pregătirile
tare a pajiştilor, să rele lucrări puţindu-so desfăşu de cultură. La „Colinda statornice pe care le fac.
vaţi modul cum se înfăp ra cu foarte bune rezultate ţării pentru minerii Văii * Căminul cultural Zam,
tuiesc sarcinile stabilite în chiar în această perioadă. jiului", comuna Burjuc şi-a spaţios, curat, are mare
acest sens pentru judeţul Dispunînd de stocul ne dovedit potenţialul artistic nevoie de reparaţii — mai
nostru. prin formaţiile de dansuri ales la acoperiş prin care
cesar de îngrăşăminte chi din Tfsa şi Burjuc, căluşc- zăpada şi ploaia şi-au făcut
— în anul trqcut, indi mice — uree, azotat, ni'tro- loc, deteriorînd porţiuni
catorii de plan la lucrările calcar şi complexe — în rii din Brădăţel, dubaşii din ale tavanului. Tovarăşul
Tătărăşti, care desfăşoară
de întreţinere, fertilizări, treprinderea noastră a de în sate o activitate per Alexandru Boşca, secretar
regenerări, defrişări, de clanşat fertilizarea, cu spri manentă. Membrii forma adjunct cu probleme dc
secări, combaterea eroziunii ţiei de teatru şi-au prelual propagandă al comitetului
şi acidităţii solului s-au jinul aviaţiei Utilitare, în rolurile în piesa „Rămîn comunal de partid şi di
îndeplinit integral. Cu toa zona Ilia şi Dobra, urmînd cu tine" de Dan Tărchilă, rector al căminului cul
te acestea, ănalizînd situa ca apoi să continuăm ac iar cei din taraful reunit tural ne încredinţează că
ţia pe deţinători, rezultă ţiunea în zona Hunedoara. se pregătesc cu seriozitate. lucrările de reparaţii au
De asemenea, la comple
că la cooperativele agri- xele zootehnice din Chi- Manifestarea „Odă repu fost prevăzute pentru acest
cale de producţie prevede mindia şi Ilia se face fer blicii", care a evocat mo an. Un program de acti
rile nu sînt realizate în tilizarea cu îngrăşăminte In secţia echipamente hidraulice a I.U.2VI. Petroşani, ca mentul istoric de acum 38 vitate „la zi" ştie să invite
totalitate, înrcgistrîndu-se naturale semilichide. Şi în de altfel in întreaga întreprindere, se manifestă o perma de ani, a fost întregită de localnicii la acţiunile că
nentă preocupare faţă dc gradul de automatizare al lu
restanţe mari la întreţi celelalte ferme ale între crărilor, prin introducerea unor maşini de cea mai înaltă program artistic adecvat, minului şi la cele orga
nere, fertilizări şi regene prinderii — la Haţeg, Şoi- tehnicitate. Aşa dc pildă, recent s-a terminai montarea iar dezbaterea cu tema nizate în cadrul „Festi-
rări, lucrări care au o in unui centru dc prelucrare cu comandă numerică ale cărui „Conducător şi om politic", - valului filmului la sate".
performanţe permit executarea a C0 dc operaţii in regim
fluenţă hotărîtoare asupra Convorbire consemnată de automat, inclusiv evacuarea şpanului. în imagine, ingine din 7 ianuarie, a constituit
producţiei de masă verde NICOLAE TIRCOB rul programator Mircea Bîrsoianu face o ultimă verificare o acţiune complexă, în LUCIA LICIU
şi fin. a benzii perforate Înainte de introducere in memoria uti- care momentul aniversar —
laiului. Foto NICOLAE GHEORGHIU
— Ce program de acţiuni (Continuare in pag. a 2-a) omagierea zilei de naş (Continuare în pag. a 3-a)
