Page 62 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 62
MR. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
20,00 Ti
20,15 A<
i nc
20, A T<
„I
(li
Pi
21,50 T(
Organizaţiile democraţiei şi unităţii Principalul obiectiv — buna
socialiste - activ integrate în eforturile servire a populaţiei
BUCI
Cum ne aflăm în prima
cii utilaje şi aparatură mo
activitatea
zilnică,
în
pentru îndeplinirea planului pe 1986 meşteşugarii cooperativei derne, unică în Valea Jiu lună a anului ar fi bine să dioprog
6,30 Li
agriculi
„Unirea", din Petroşani, lui, unde cu numai cinci le faceţi cunoscute solici jurnal ;
La întreprinderea meca chemărilor şi responsabili ţiei şi unităţii socialiste una dintre cele mai mari lucrători realizăm peste tanţilor. cliemăr
:
nică Orăştie, cele 18 orga tăţii cu care au muncit trebuie să-şi aducă întreaga din judeţ, au ca principal 100 000 lei lunar, cetăţenii — Mai bine de 3 000 Nicolae
prima ]
nizaţii ale democraţiei şi cînd a fost mai greu". S-au contribuţie, alături de cele obiectiv buna servire a fiind serviţi în 24 de ore metri pătraţi vor însuma ducţii <
unităţii socialiste sînt activ găsit noi soluţii de folosire lalte organizaţii de masă populaţiei din Petroşani, de la primirea obiectelor suprafeţele noilor secţii pe plan Si
integrate în eforturile co a 'materiei prime, de valo şi obşteşti, să sprijine Petrila, Loneâ — cu loca la spălat—curăţat; o uni care le vom deschide în econom
presei ;
lectivului, aducîndu-şi o rificare superioară a aces printr-o angajare sporită lităţile aparţinătoare Cim- tate de reparat obiecte de acest an şi în perspectiva lodiilor
contribuţie importantă la teia.' eforturile ce se fac în a- pa, Jieţ şi atlele, a comu uz casnic, ai cărei lucră cincinalului pe care l-am ştiri ; !
Înfăptuirea sarcinilor şi Organizaţia democraţiei ceastă direcţie. Este vorba, nei Baniţa — cu satele ei tori se deplasează, la ce început. Vom înfiinţa sau romănc
obiectivelor stabilite pentru şi unităţii socialiste clin în primul rînd, de materia componente. rere, şi la domiciliul soli extinde servicii de reparat ta ; 11,0
11.05 Ti
acest an şi cincinal. Aceas secţia de reductori cu lizarea cerinţelor privind — Ne străduim să facem citanţilor ; apoi secţii şi şi recondiţionat pălării, re rilor ;
ta este şi părerea tovarăşu prinde 40 de membri. Deci, creşterea productivităţii lucrul acesta cît mai bine activităţi de deratizare — parat biciclete, tocilărie, 12,00 1
lui Bokos Iosiv, secreta nu prea mare din punct muncii. Cele 18 organi prin toate cele 90 unităţi dezinsecţie, încărcat bri plapumărie, frizerie, coa 12.05 Ti
Din coi
rul adjunct cu problemele de vedere numeric. Nu zaţii au primit sarcini pre de producţie industrială chete, reparat umbrele, co- fură, manichiură — pedi 13.00
organizatorice al comite este însă acelaşi lucru cînd cise şi au început să se mică şi prestatoare de ser chiură pentru femei şi băr Radioju
tului de partid din unitate, este vorba de contribuţia contureze de pe acum ac vicii care formează reţeaua baţi, foto color, artizanat tin de
curioşii
care ne spunea : „Proble- ei la asimilarea unor noi ţiuni de întărire a disci noastră de servire a popu In industria mică cu specific local, reparaţii jurnal;
11a implicării organizaţiilor tipuri de reductoare şi plinei, reducerea consumu laţiei — ne spunea tovară şi prestările televizoare color, croitorie econom
medicul
lemocraţiei şi unităţii so- executarea lor la un înalt rilor materiale, reintrodu de lux pentru femei şi dc ştiri
•ialiste în tot ceea ce pre- nivel calitativ. Iar numele cerea în circuitul econo şul Ioan Marcu, preşedin de servicii — bărbaţi, foto metal şi foto net de
;upune bunul mers al lu- lui Gheorghe Pătrăşcanu. mic a materialelor refolo- tele unităţii. Pot să afirm de Ia 4 000 la cumenl;
că ne aflăm într-un per
■rurilor în întreprindere a Elena Gavrilă, Mircea Pă- sibile etc. 8 000 Iei producţie zeramieă, reparaţii îmbră ţa radi
rii * * B
■onstituit şi continuă să rău sînt binecunoscute în Un loc aparte în an manent dialog, într-un pe locuitor căminte pentru bărbaţi, 18,20 Ke
•ămînă una dintre laturile acest domeniu. samblul acestor preocupări sondaj fructuos cu popu femei şi copii, confecţionat lă rudi
formaţi
n portante ale activităţii „La noi, sarcina prin îl ocupă sarcinile ce revin laţia, tocmai în ideea de a maturi etc. De asemenea, Pentru
irganelor şi organizaţiilor cipală a celor 93 de mem organizaţiei de la proiec găsi cele mai bune soluţii jocărie — la Lonea, auto- vom extinde şi dezvolta Radioju
Ic partid. Cei 905 membri bri, subliniază tovarăşa tări. Ne referim la îmbu şi forme în vederea satis service — la Petrila şi activitatea de achiziţionare ria păn
i O.D.U.S. reprezintă un Maria Păsărel, preşedinta nătăţirea şi modernizarea facerii cerinţelor sale în Băniţa, tăbăcărie—argăsi- a diferitelor obiecte de la 21.00 !
22,00 O
uportant potenţial politi- comitetului O.D.U.S. de la tehnologiilor de producţie, continuă creştere, în con torie — la Merişor, vulca populaţie — aparate de ra R r "■'iju
■o-organizatoric al colecti- secţia sculărie, este impli pregătirea unor tehnologii tinuă diversificare. nizare — la Livezeni, con dio, televizoare, magneto- L
ului nostru". carea mai hotărîtă în a- pentru noile capacităţi de — Aceasta înseamnă ex fecţionat plase din sîrmă foane, casetofoane, maşini 2o,. _
Discuţia cu tovarăşa cest an pentru realizarea producţie, întocmirea de tinderea reţelei secţiilor de şi diferite bandaje pentru de spălat, frigidere, ara-
noi proiecte şi asimilarea
lena Paşcu, preşedintele unor subansamble şi a u- de noi produse. Măsurile servire, înfiinţarea altora mine şi în colaborare cu gaze etc. — care după re
omitetului O.D.U.S. din nor repere pentru secţiile care s-au iniţiat pînă a- noi de care populaţia are întreprinderile miniere. condiţionate vor fi revîn-
ntreprindere a evidenţiat de producţie, a altor pro cum, felul în care s-a por trebuinţă, o tot mai bună dute populaţiei la preţuri
i cîteva domenii mai im- duse cu un înalt grad de nit pentru înfăptuirea sar punere în valoare a re — Trebuie completat însă avantajoase.
ortante în care se re- tehnicitate şi de o calitate cinilor încredinţate, com surselor materiale şi forţei că în cadrul secţiilor noas — Cum îşi vor găsi lo 1 DEVA
’âseşte aportul membrilor superioară". Iar unul din petenţa şi responsabilitatea de muncă locale. tre se desfăşoară mai multe cul în cadrul acestor acti Lacul c
Organizaţiilor din diferite tre argumentele principale sporite faţă de exigenţele — Sînt tocmai sarcinile activităţi şi servicii -—■ in vităţi resursele materiale Licitaţii
ecţii. La tîmplărie, bună ale felului în care s-a por unei munci axate pe cali pe care documentele Con tervine tovarăşul Ioan şi forţa de muncă locale, DOARA
tulul si
oară, s-au întîmpinat unele nit în acest an este în tate superioară, produc gresului al III-lea al con Marcu. Dacă în 1984 asi tovarăşe preşedinte ? sala A
r reutăţi în realizarea sor semnata contribuţie a mem tivitate, competitivitate, ne guram populaţiei 121 ser — Cooperăm strîns cu dera, s
inilor datorită lipsei de brilor organizaţiei la exe îndreptăţesc să spunem siliilor populare le pune vicii, în 1985 am ajuns la unităţile republicane, de la să ne
căra);
în faţa noastră a celor care
naterii prime şi de co- cutarea matriţelor de o că la întreprinderea 132. urmînd ca anul a- care achiziţionăm resturi niang
nenzi. ,,Cu toate acestea, complexitate deosebită pen mecanică Orăştie, orga muncim în reţeaua indus cesta să executăm 196 ser metalice şi textile, diferite ŞANI:
(Parîng
lecţia şi-a îndeplinit pla tru turnătoria de neferoa nizaţiile democraţiei şi triei mici şi prestatoare de vicii diferite populaţiei din piese uzate etc, pe care lo dure f7
iul şi a pornit bine în se. unităţii socialiste s-au in servicii pentru populaţie Petroşani şi 125 centru ciul —
noul an — afirma tovară în anul 198G, colectivului tegrat pe deplin in efortul — continuă tehnicianul locuitorii din Petrila — valorificăm cu bune re rea);
şa Aurelia Iovan preşedin de oameni ai muncii de la colectivului pentru reali Viorcl Popa, şeful birou Lonea. zultate în secţiile noastre inspecte
VULCA
de profil. Pentru mături,
tele comitetului O.D.U.S. întreprinderea mecanică zarea sarcinilor economico- lui producţie. Răspunzînd — Să înţelegem că anul lâreţulu
din secţie. Acest lucru se Orăştie îi revin sarcini sociale ale acestui an şi acestor imperative noi am acesta aveţi în vedere să care sînt mult căutate şi ccafăru
colţ de
datoreşte şi felului în care deosebite în cîteva domenii întregului cincinal. înfiinţat anul trecut 11 puneţi la dispoziţia popu de populaţie şi de unităţile ANINO.
socialiste, dar nu le mai
cei 57 membri ai orga majore, la înfăptuirea că secţii noi. O curăţătorie — laţiei secţii şi ateliere noi, (Muncit
nizaţiei noastre au răspuns rora organizaţiile demoera- VALENTIN NEAGU spălătorie rapidă, dotată alte activităţi şi servicii. prea face nimeni, am găsit Sezon i
(Retezai
meseriaşi la Băniţa, unde cuţa. -'e
există din abundenţă şi Ipi
materia primă. Pe de altă
Potenţialul pajiştilor naturale - tot mai bine pus în valoare! parte avem în vedere cali . afoni
căra);
ficarea, policalificarea şi General
sa dc i
(Urmare din pag. 1) — Întrucît regenerarea a potenţialului productiv întreţinute taberele de vară. prafeţele pe care sînt e- specializarea lucrătorilor Arma
constituie o metodă de a- al pajiştilor ? alimentările cu apă reali fectuate lucrări do îmbu noştri, al căror număr, va ela);
nuş, Pui şi în alte zone — meliorare radicală, avem — Pe lîngă o mai bună zate pe păşuni, cît şi cele nătăţire în complex. Exis ajunge la peste 800, faţă şi cel •
vc lucrează la fertilizări asigurate 250 tone sămîn- organizare a păşunalului, lalte lucrări de investiţii tă realmente condiţii ca de 620 în prezent. Firesc, LAN :
ţimi <
• j ajutorul mijloacelor me ţă de graminee şi legumi este necesar ca o atenţie făcute pentru ridicarea prin înfăptuirea în totali valoarea producţiei mar SrMERI
canizate, în această lună noase. Pe lingă extinde deosebită să fie acordată producţiei. Experienţa a tate a programului de fă şi prestărilor de servi leşul) ;
trebuind să realizăm acţiu rea în continuare a loturi lucrărilor de întreţinere, demonstrat că acolo unde îmbunătăţire şi exploatare cii către populaţie va a- zbuclun
GHELA
nea pe mai mult de 6 000 lor semincere, de legumi mobilizîndu-i pe toţi locui s-au realizat aceste dezide a pajiştilor naturale, unită junge anul acesta la peste neutrali
nu. Tot în luna ianuarie torii satelor la curăţa rate, cum este cazul pajiş ţile agricole şi gospodăriile 50 milioane lei, faţă de
se vor face lucrări de în noase, în fiecare fermă rea vegetaţiei nefolositoa tilor de la Beriu, Pui, populaţiei din judeţul nos 48,1 milioane cît am rea
treţinere pe 6 050 ha şi vom organiza recoltarea re de pe păşuni şi fineţe, Sarmizegetusa şi altele, tru să asigure realizarea lizat anul trecut, în con
’ombaterea acidităţii solu trifoiului alb din flora inclusiv a celor din zona producţia de masă verde în bune condiţii a sarci diţiile cînd buna servire
lui pe 100 ha. spontană. alpină, unde se constată o a depăşit 20—25 tone masă nilor privind dezvoltarea va fi punctul forte al ac
— Pentru îmbunătăţirea — Cc sarcini revin deţi diminuare a producţiei din verde la hectar. Este posi sectorului zootehnic, a o- tivităţii noastre de fiecare
•ompoziţiei floristice a pa- nătorilor de pajişti şi cres cauza invadării acestora de bil şi necesar totodată ea biectivelor din programul zi. Rczul
iştilor naturale cc mă- cătorilor de animale în pri buruieni. în acelaşi timp, asemenea rezultate să se de autoconducere şi auto- 10 ianu
Extr.
uri se vor întreprinde ? vinţa valorificării depline se impune să fie mai bine înregistreze pe toate su aprovizionare teritorială. GH. I. NEGREA Extr.
70, 00.
Extr.
74.
Fond
Livrarea în tlevans a produselor destinate pieţelor externe 740 087
(Urmare din pag. 1) măsurilor luate pentru în ţile de produse : pe reiaţi! — Programul Woolmark
tărirea controlului de cali cu ţările socialiste expor — cu însemnul căruia am
tru creşterea calităţii pro tate interfazic şi final, pe tul s-a dublat, iar pe de obţinut dreptul să ne mar
duselor destinate pieţelor întregul flux de producţie. vize convertibile a crescut, căm produsele din lînă şută
externe. — Acum, în final, vă deocamdată, cu circa 25 la sută — este un exem Pcntr
— Oare a fost evoluţia rugăm să precizaţi ce veţi la sută. în decada a II-o plu de promovare a pro va răc
calităţii în cincinalul tre duselor de lînă într-o serie fi temj
cut ? ACTIVITATEA DE EXPORT de ţări, care au aderat la vor căd
formă
— Dacă pornim numai acesta şi care va contribui ţă şi n
din 1984 — cînd indicele calitate « dinamism « eficienţă la menţinerea şi chiar sti sufla n
de calitate, la total pro mularea cererii pentru a- slficări
40—00 1
ducţie, s-a realizat în pro ceste produse, deşi eu pre nord-vc
porţie de 96 la sută — expedia beneficiarilor ex a lunii ianuarie 1986 vor fi ţuri superioare faţă de pro minime
vom vedea că în 1985 a terni în 1986 şi, mai ales, expediate beneficiarilor ex dusele din fibre chimice, între n
crescut cu 2,3 la sută. cînd ? terni 6 000 bucăţi de tri grade,
între 1
Efectiv s-a realizat 98,3 la — Beneficiarii sînt aceiaşi cotaje, iar în următoarea în 1985 am realizat şi am La ir.
sută faţă dc 98 la sută, ca şi în 1985. A crescut 15 000 bucăţi. Aceasta în livrat primele 2 000 de bu va răc:
cît era prevăzut, un pro însă numărul modelelor seamnă livrarea produselor căţi tricotaje cu această fi temp
cal va
cent cu care se poate mîn- exportate — cu 6 — faţă cu 10 zile mai devreme faţă marcă. Important este să sufla rr
1
dri orice unitate de pro dc anul trecut. în 1986 vor de grafice. . se ştie că cei 21 parametri sificări
fil din ţară. La producţia fi exportate 30 de articole, — Ziceam de „final", dar de calitate impuşi de 50-70 i
nord-vc
I.M.C. Deva. Operatoarea chimistă Elena Spiridon mai pentru export nu am avut din care 7 pentru copii şi avem încă o întrebare : „Woolmark" sînt stăpîniţi pada. L
face încă o verificare a instalaţiilor inainte de începerea nici un refuz. Aceasta a 23 pentru adulţi. Au spo ce se mai aude cu... foarte bine de harnicul puneri
lucrului la maşina de formare a blocurilor din polistiren.
fost posibil ca urmare â rit, de asemenea, cantită „Woolmark" ? nostru colectiv de muncă.