Page 65 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 65
îj' -
_____ ’ifirv’ ’W” **
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ !
tn vederea realizării şi depăşirii sarcinilor }
de plan pe anul 1986
CHEMAREA LA ÎNTRECERE j
adresată de Organizaţia municipală 1
CIALISMDL
GflM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HIIIMEDOARA AL P.C; Bucureşti a P.C.R. tuturor organizaţiilor I
U t A R J U D E Ţ E A N
judeţene de partid 1
(ÎN PAGINA A ll-A) i
Anul XXXVIII, nr. 8 766 MIERCURI, 22 IANUARIE 1986 4 pagini - 50 bani
■mir r mmmar r /mmmmm w mmmtr r .»■■■■> 0 Modul cum arată cîmpul
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA
ieri, dr. ing. Alexan-ţ
dru Boşorogan, direc-
H
b e t> te h m c •T/wductuWote irn U ă * m torul Antreprizei de | oglindeşte vrednicia
construcţii, montaj şi J
reparaţii Deva — unita- |
Bilanţ pozitiv la producţia cinile pe 1985 cu o lună | gospodarilor satelor
te care şi-a realizat sar- I
«*
cîmpului, curăţarea şanţu-
de semifabricate forjate brut mai devreme ! — ne-a I fi un anotimp de odihnă rilor, canalelor şi a pă
Iarna nu este şi nu poate
relatat din oraşul Ha-1
ţeg : „încă din primele I pentru lucrătorii ogoarelor, şunilor. Vom urmări în
In iulie 1985, la C.S. Hu prelucrăm lingouri de pînă — Lucrăm zi de zi cu zile ale anului 1986, oa- j pentru gospodarii vrednici, deaproape realizarea măsu
nedoara s-a pus în func la 9 tone. Deocamdată ! lingouri din oţel aliat de menii muncii din uni-1 în cîmp sînt şi acum multe rilor stabilite şi vom or
ţiune un obiectiv deosebit — Şi, în perspectivă ? diferite calităţi. Ca totul tatea noastră au în- J de făcut, mai ales în ce ganiza acţiuni de masă pe
de important pentru com — în momentul de faţă să decurgă bine, trebuie să ceput obiectivele plani- | priveşte tăierea tufişurilor ogoare şi pe pajiştile na
binat: forja grea. Au tre prelucrăm lingouri calde respectăm cu stricteţe pro ficate pentru această * şi mărăcinişuriicr, curăţa turale.'
cut şase luni de atunci, de la O.E. nr. 2, amplasa cesul tehnologic pe între etapă. Astfel, după două | rea canalelor şi şanţurlor, Timpul este favorabil e-
timp in care tinărul colec tă lingă noi. Prin stabili gul flux, de la încălzire şi decade, putem mcnţio-» toaletizarea păşunilor şi fectuării lucrărilor la care
tiv al acestui atelier, for rea tehnologiei de turnare pînă la ieşirea piesei bru na activitatea dcsfăşu-1 fîneţelor ş.a. Cum se ac ne-am referit, de aceea se
mat din 85 de lucrători, a unor lingouri mai mari. te. Şi asta facem. în vii ţionează la executarea a- impune ca în fiecare uni
cu o medie de vîrstă cu pînă la 23 de tone, aici, la torul apropiat trebuie să cestor lucrări în C.U.A.S.G tate, în fiecare comună să
puţin peste 25 de ani, a O.E. 2, şi în condiţiile asi fim pregătiţi să forjăm in In toate obiectivele I Călan ? se organizeze participarea
traversat perioada de a- gurării S.D.V.-urilor nece clusiv cilindri de laminor s La C.A.P. Batiz s-a făcut unui număr cit mai mare
daptare, s-a închegat din sare de la I.M. Aiud, pu pentru necesităţile combi de investiţii — curăţarea şanţurilor şi de cetăţeni la toaletizarea
mers şi omogenizat tot mai nerii în funcţiune a tutu natului. canalelor; de irigaţii, s-a cîmpului, ştiut fiind că
mult. ror cuptoarelor stabilite şi — Pînă în prezent nu activitate intensă » trecut la tăierea tufărişu modul cum arată acesta
Forja grea, împreună cu utilizării lor la capacitatea am avut nici o reclamaţie rilor şi mărăcinişurilor. La reflectă vrednicia gospo
forja cu ciocane din ca proiectată, vom putea trece de la beneficiarii din ţa rată în plin — de că- j C.A.P. Bretea Streiului darilor.
drul uzinei nr. 5, alcătu la forjarea acestor lin- ră — arăta controlorul teh O altă acţiune impor
iesc o secţie, care este con nic de calitate, Viorel-Dră- trc brigada Deva — la » toaletizarea cîmpului s-a tantă este şi eliminarea
dusă de inginerul Ioan Cu- goi. Calitatea semifabrica drumurile forestiere Va- * încheiat, canalele au fost băltirilor de apă de pe 0-
cuian. C. S. HUNEDOARA telor este urmărită cu ma iea Mare (zona Brad), I eliberate de vegetaţie. A goare, îndeosebi de pe cele
— Ce rezultate a obţi ximă atenţie. După forja Văleni III (Orăştic) şi « început curăţarea şanţuri
nut colectivul de muncă gouri, la realizarea unei re şi tratament termic la Naia (Sibişel). De ase- | lor şi la C.A.P.' Ruşi. Din cultivate. La C.A.P. Batiz,
o suprafaţă de irca trei
al forjei grele, de la pu producţii sortimentale mai fiecare semifabricat se fa menea, se lucrează la " păcate, ceea ce s-a făcut ha cultivate cu secară se
nerea acesteia în funcţiu diversificate. ce un control ultrasonic, corecţiile de torenţi din | pînă acum este extrem de află sub apă de multă vre
ne ? La totalul producţiei rea probe de macro şi micro zona Rapolt şi la râmi- J puţin. La C.A.P. Strei. me. Situaţia se datoreşte
— Bune, dar nu la nive lizate, bilanţul activităţii structură, un control di ficaţia de drum care . Nădăştie şi Ruşi elimina lucrărilor efectuate de
lul posibilităţilor de care colectivului de la forja mensional, marcarea pro va scurta transportul I rea trestiei şi păpurişuri- G.I.G.C.L. Deva, mai bint
dispunem — ne-a spus şe grea, din iulie 1985 şi pînă dusului şi apoi livrarea lui calcarului de la Cră- J lor încă n-a început. Cu zis modului cum au mun
ful secţiei forjă. Au fost în prezent, indică plus 45 către parteneri. ciuneşti". excepţia C.A.P. Batiz şi
cit cci ce au instalat con
şase luni de muncă inten de tone. Aparent, o depă Inginerul Ioan Cucuian — Despre Haţeg, ce j C.A.P. Bretea Streiului, nu ducta pentru aducţiunea
să, în care am avut şi şire neînsemnată. însă. a evidenţiat cîţiva dintre ne puteţi spune V s-a făcut nimic pentru cu apei. Constructorul a fost
încă mai avem multe de dacă avem în vedere — oamenii de la forja grea, — La C.S.P.L. Uricani, J răţarea păşunilor. La C.A.P ades chemat pentru a re
învăţat. Ca orice început, cum remarcau şi inginerii care îşi aduc o contribuţie unde s-au terminat toa- | Vîlcele şanţurile şi canalele
oameni noi, utilaje noi... Florin Popovici, Sabin Tar- deosebită la îndeplinirea te lucrările mari, colec- * au fost repartizate pe zolva situaţia, dar încă
— O punere în temă, to niţă şi Paul Victor David ritmică a sarcinilor de tivul brigăzii din Ha- | membri cooperatori, dar n-a făcut-o. O situaţie a-
varăşe inginer. Ce se face — faptul că lună de lună plan. între ei se numără ţeg execută, în pre- ‘ puţini oameni au ieşit pînă semănătoare este şi în faţa
aici ? au survenit modificări în Gheorghe Văcăriuc, Voicu zent, un zid de spri- I acum la lucru. Pe margi uzinei de apă de la Batiz.
— Semifabricate brut structura sortimentală pla Păcurar, Sergiu Costea — jin la malul Jiului şi ' nea drumurilor şi chiar în Aici a fost adus pămînt
forjate pentru industria de nificată, independente de maiştri, Petru Klein, Sabin un pod peste acest rîu. » fertil pentru redarea în
rulmenţi şi semifabricate voinţa colectivului, depă Lazăr, Marin Dobra, Vasile Se acţionează, totodată, J tarlalele semănate există cir-cuitul agricol a circa
pentru diferite piese nece şirea obţinută oglindeşte Lazăr, Viorel Boldaş, Ioan multe tufişuri, dar condu trei ha teren. Oficiul de
sare combinatului nostru eforturile forjorilor pentru Fiilop, Pavel Averchi, Vic la trei drumuri fores- 1 cerea cooperativei n-a în gospodărire a apelor însă
şi altor beneficiari din ţa realizarea sarcinilor de tor Nandrea, Valentin Căi- tiere din Valea Jiului — ! treprins încă măsuri pen întîrzie finalizarea lucră
ră. Utilajul principal .şi plan. Ca să exemplificăm, lean, Ioan Ferencz — mun evitare chei Jieţ, Valea j tru tăierea acestora. Gheor rii. Pe terenurile C.A.P.
cel mai complex din dota între noutăţile sortimenta citori şi alţii. Cu toţii, for Lupşasca şi Peşti.şani —, I ghe Cuteanu, primarul co Ruşi se găsesc, de aseme
rea atelierului, pe lingă le ale lunii ianuarie fac jorii hunedoreni pun umă iar în Retezat se desfă- munei, ne spunea : nea, multe locuri unde
cuptoarele de încălzire şi parte şi barele forjate din rul cu nădejde, se strădu şoară organizarea de | — Zilele acestea am avut bălteşte apa. Este necesar
de tratament, de concep oţel inoxidabil. Ele n-au iesc să execute semifabri şantier pentru drumurile j o consfătuire cu preşedin ca în toate unităţile să se
ţie integral românească, fost iniţial prevăzute în cate brut forjate de cali de contur Ia barajul | ţii şi inginerii şefi ai uni ia măsuri urgente pentru
este presa hidraulică de plan, dar vor fi realizate tate, să onoreze la timp hidrocentralei de pe J tăţilor agricole în care am eliminarea apei de pe te
2 000 tone forţă. Cu acest în bune condiţii calitative. toate comenzile încheiate. Rîu Mare. renurile agricole.
utilaj, pe care îl mînuim Şeful echipei de forjori. stabilit sarcini şi termene
tot mai bine, am ajuns să Pavel Averchi, sublinia : LIVIU BRAICA precise pentru toaletizarea TRAIAN BONDOR
Extinderea si modernizarea telecomunicaţiilor — Succese ale
* *
feroviarilor
„receptor" direct al gîndîrlî şî iniţiativelor muncitoreşti din Sîmeria
în general, cînd vine înţelege că avem de în tovarăşe director, la cerce materialist dialectică, de Ia Din prima zi de mun
vorba despre poştă şi tele făptuit sarcinile şi obiec tarea tehnologică, adică la faptul că procesul cu că a anului 1986, prin-
comunicaţii, primele lucruri tivele majore trasate de noutăţi. Este un subiect noaşterii nu s-a încheiat tr-o mobilizare bună în
care ne apar în gînd sînt secretarul general al parti mereu captivant. Î11 ce niciodată, că există numai producţie, colectivele de
plicul şi telefonul. De fapt, dului, tovarăşul Nicolae domeniu de activitate probleme necunoscute, dar muncă ale Staţiei C.F.R.
credem că acestea sînt Ceauşescu, de obiectivele creează oamenii dumnea care pot fi descoperite şi Sîmeria — călători au
simbolurile cele mai cu stabilite de Congresul al voastră ? cunoscute". Am aplicat a-
noscute ale poştei, chiar XlII-lea al partidului. De — în toate laturile pe censtă învăţătură şi dis obţinut realizări supli
în ordinea inventării lor, fapt, nu se poate concepe care le incumbă poşta şi punem, în prezent, dc o mentare sarcinilor de
dacă se poate spune aşa. serie de programe pe cal plan. Astfel, şi-au de
„Acestor imagini evoca CĂUTĂTORI ai noului culator în activitatea de păşit prevederile la to
toare — ne-a declarat ing. PROMOTORI AI PROGRESULUI TEHNIC exploatare : FAPTEC, SIG
Mircea Deac, directorul MA MINI, DOCEC MINI şi ne expediate cu 35,8 la
Direcţiei judeţene de poştă PERET. sută, au redus staţiona
şi telecomunicaţii. Hune o activitate diversă, dina telecomunicaţiile. Pornim — în „traducere", ce-ar rea Ia încărcare—descăr
doara—Deva — trebuie să mică şi modernă — cum mereu de la principiul 0- însemna ? care a vagoanelor cu 25
li se alăture permanent şi este cea din ţara noastră biectiv că nu există loc — în ordinea citată : fac
elementul de bază al însăşi — fără asigurarea unor de muncă unde cunoaşte turi telefonice, gestiunea la sulă, au îmbunătăţit
fiinţării instituţiei noas servicii de poştă şi tele rea să fi ajuns la apogeu materialelor, proiectare şi încărcătura statică cu
tre : OMUL ! Este vorba comunicaţii prompte, de şi să nu mai putem aduce personal—retribuire. 5,6 la sută şi tonajul pe
desigur, în primul rînd, înalt nivel calitativ. în ceva. nou. Nu există o ast — Vor mai fi şi alte tren marfă cu 4 la sută.
despre omul poştei cape afara sarcinilor ce ne im fel de limită. Este ideea programe ? Un aport însemnat
munceşte, gîndeşte, creează, plică există, desigur, şi subliniată cu pregnanţă de — Se află în implemen
depune serioase eforturi unele ce ni se adresează secretarul general al parti tare încă unul privind au lucrătorii feroviari
I.M.C. Deva. înainte clc
formarea blocurilor din pentru a fi cit mai de în mod direct: dezvoltarea dului, tovarăşul Nicolae gospodărirea fondurilor Mircea Spineanu, Avram
polistiren, materia primă folos celorlalţi semeni ai activităţii, reducerea con Ceauşescu, la primul fo fixe, iar în fază de pro Bordean, Irina Bordcan,
aflată sub formă de perle sumurilor, creaţia tehnică, rum al ştiinţei şi învă- iectare — altul, referitor
este prelucrată în instala săi — adică omului din Traian Toma şi alţii.
ţia de preexpandare, de industrie şi agricultură, şau recuperarea şi refolosirea ţămîntului, cînd arăta: la planificarea şi urmări-
către operatoarea chimistă pur şi simplu cu orice altă materialelor ş.a. „Cercetarea ştiinţifică şi (IOAN JURA, corespon
Valentina Mocanu. tehnologică trebuie să por MARIN NEGOITĂ
ocupaţie. Desfăşurînd, deci, — Dintre multiplele as dent).
Foto N. GHEORGHIU o activitate extrem de u- pecte ale muncii colectivu nească permanent de la
tilă pentru societate, se lui D.J.P.Tc. să ne oprim, concepţia revoluţionară, (Continuare în pag. a 4-a)
