Page 7 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 7
8 751 © SÎMBĂTĂ, 4 IANUARIE 1986 Pag. 3
Propaganda audiovizuală — La repararea Pe fluxul nr. 1 de producţie
VIZIUNE maşinilor şi (Urmare din pag. 1) fruntat în anul 1985, pu-
în consens cu exigenţele actuale nînd un accent mai mare
utilajelor agricole nui’ile din Mesaj vor consti pe disciplina muncii şi pe
Consiliul orăşenesc Brad ce'st context s-a acţionat ganizare şi planificare, tui "şi pentru siderurgişti organizarea producţiei, pe
irşlt de siptil- de educaţie politică şi cul mai bine pentru creşterea creşterii caracterului mili un generos şi mobilizator respectarea tehnologiilor de
.pai ."U color): tură socialistă a analizat eficienţei muncii de propa tant al tuturor mijloacelor (Urmare din pag. 1) program de acţiune, pe lucru, pe calitatea produ
mindră, Komâ- de curînd nivelul şi conţi gandă în activitatea pro muncii politice de masă. care îl vor materializa selor. De altfel, debutul în
aîntece popu- nutul activităţii de pro ductivă şi educativă, per în unele unităţi, între acum sînt terminate repa neabătut. în întreaga acti noul an, realizările obţi
do pc întreg pagandă audiovizuală din fecţionarea activităţii ca care C.A.P. Mesteacăn, raţiile la 25 de combine vitate, în dorinţa de a nute dau garanţia că 1986
>snl ţării întreprinderile şi instituţii binetelor şi punctelor de Autoservice, Ocolul silvic din cele 80 planificate, face din fluxul 1 un etalon va fi mai rodnic decît
desenului ani- le oraşului, caracterul său documentare politico-ideo- etc.,' datorită insuficientei ceea ce înseamnă că avem al calităţii, un exemplu de 1985, că siderurgiştii Hu
activ, militant, gradul de logică, generalizarea expe preocupări din partea se un oarecare avans. muncă şi realizări pentru nedoarei se vor situa din
'i momente ale ancorare în realităţile co rienţei înaintate, a iniţia cretarilor adjuncţi cu pro Dintre lucrătorii centru toţi siderurgiştii hunedo- nou în primele rînduri ale
iui lectivelor de muncă. tivelor muncitoreşti, creş blemele de propagandă, lui, inginerul Sonoc evi reni. întrecerii socialiste pe
ii de la noi : S-a apreciat că în 1985 terea cantitativă şi calita precum şi a unui slab denţia pe mecanicii Ion Totodată, cei cu care am ţară, unde s-au aflat mulţi
oi toţi sini... propaganda audiovizuală, tivă a mijloacelor propa control din partea birou Mărgineanu (acesta a con discutat şi-au exprimat ho- ani la rînd. Noi le dorim
— reportaj cabinetele şi punctele de gandei vizuale şj auditive, rilor organizaţiilor de bază, struit un „dispozitiv pen tărîrea de a milita mai numai succese în acest an,
1 nostru, gînd documentare politico-ideo- modernizarea şi diversifi mijloacele de propagandă tru recondiţionat grătar perseverent pentru înlătu în întregul cincinal — e-
ite — moment nu au eficienţa scontată. tobă" care contribuie la rarea lipsurilor şi neajun tapă superioară de dezvol
logică au cuprins o arie carea acţiunilor intreprin- surilor cu care s-au con tare a tării noastre.
problematică largă, în care . se, precum şi lărgirea sfe Din motive nejustificate, creşterea calităţii repara
muzical un loc central l-au ocupat rei de cuprindere a aces organizaţiile de bază de la ţiilor), Toma Herci, Emi-
-si românesc: tora. panificaţie, C.L.F., dru lian Capellini, Ionel Mihuţ
fel de pe Be- mobilizarea colectivelor de în acest an, propaganda muri judeţene, P.T.T.R. şi şi Marian Zeno, oameni
Beportaj oameni ai muncii pentru altele nu au adus în con care dau permanent dovadă
i 1985 (rctro- îndeplinirea sarcinilor de vizuală a servit mai bine curs materialele solicitate de responsabilitate în mun
ideile şi sarcinile majore
/ăţ plan, creşterea productivi aflate în preocupările or din domeniul propagandei. că şi hărnicie. P R O G R A M U L
ti.i. melodii... tăţii muncii, îmbunătăţirea ganelor şi organizaţiilor de Mai există încă gazete de în cadrul centrului de Universităţii politice şi de conducere —
uîim politică nivelului tehnic şi calita perete neglijent întreţi reparaţii din Ilia există şi
crea progra- tiv al produselor, aplicarea partid, de masă şi ob nute, cu un . număr redus o secţie de .recondiţionat
în viaţă a principiilor şi şteşti, a elevilor şi pionie de ediţii, cu materiale aparatură electrică pentru Filiala Deva
•1EU exigenţelor mecanismului rilor. Folosind unele titluri lungi, greu de citit, sau maşinile agricole. Aici se Anii I şi III — luni, 6 ianuarie 198G, ora 17,00.
eiclopedia economic al eficienţei, re sugestive („Un om între redactate în termeni ge recondiţionează, îndeosebi, Anii II şi IV — marţi, 7 ianuarie 1986, ora 17,00.
oameni",' „Cu ei ne mîn-
i- l ducerea mai accentuată a nerali, cu o slabă forţă demaroare şi nlternatoare.
gia umorului consumurilor de materii drim", „Din activitatea de influenţare asupra în anul trecut s-au redat Activităţile au loc în sălile şi la temele stabi
esc (color) prime, materiale, energie clasei", „Evidenţiatul săp- conştiinţei oamenilor. în folosinţă aproximativ lite anterior.
tămînii" etc.), gazetele de
-tislic (color): şi combustibil, recuperarea Consfătuirea a pus în 2 000 de asemenea apa
9Ste şi onoa- şi valorificarea materiale perete de la U.U.M.R. evidenţă principalele sar rate, în valoare de 1,5 mi
lor refolosibile. Crişcior, I.M. Barza, din cini ce stau în faţa orga lioane lei, obţinîndu-se,
-tal în atenţia marii majori alte unităţi şi şcoli au adus nizaţiilor de partid în con astfel, economii de 700 000
ttanţe tăţi a organelor de partid o contribuţie importantă la ducerea şi desfăşurarea lei. Dintre cei care se dis
a stat sporirea caracteru influenţarea pozitivă a con propagandei audiovizuale în ting în această activitate
-ea progra- lui mobilizator al tuturor ştiinţei oamenilor. anul 1986, astfel incit mij remarcăm pe bobinatorii
■ i formelor şi mijloacelor Cu toate rezultatele bune loacele acesteia să aducă o Dinei Uscat şi Minerva 1111
propagandei vizuale şi au obţinute, analiza a relevat contribuţie importantă la Miloş.
ditive în vederea cunoaş necesitatea sporirii preocu îndeplinirea sarcinilor de Aşadar, oamenii muncii
terii, însuşirii şi transpu pării colectivelor de redac plan, subliniate şi în Me de la S.M.A. Ilia, care din
nerii în viaţă de către toţi ţie ale gazetelor de perete, sajul de Anul nou rostit primăvară pînă-n toamnă Patru românce în clasamentul
oamenii muncii a hotărî- colectivelor de conducere de secretarul general al îşi fac cu abnegaţie dato
rilor adoptate de Congre ale punctelor de documen partidului, preşedintele Re ria pe ogoare, acum, în
.’olamna bobo- sul al XlII-lea al partidu tare politico-ideologică, pre publicii, tovarăşul Nicolae anotimpul iernii, muncesc celor mal bune gimnaste
lai; Kramer
TWer (Arta); lui, a sarcinilor rezultate cum şi ale staţiilor de Ceauşescu. cu pricepere şi răspundere
-A: Doctori- din cuvîntările tovarăşului radioficare în direcţia per la repararea* maşinilor şi din lume
■•rtv sala A); Nicolae Ceauşescu. în a- fecţionării muncii de or- C. FIERARII utilajelor agricole.
nsmbescu —
'(Modem, sala PARIS 3 (Agerpres). — (U.R.S.S.) — 309 puncte,
cţwl el-tctric în clasamentul celor mai Daniela Siliva.ş (România)
cosesc p. 'ri-
. i\ (Arta) . -£- Noi măsuri în sprijinul Festivalul filmului la sate bune gimnaste din lume — 305 puncte, Olga Mos-
Hăplrea fe- ale anului 1985, pe pri tepânova (U.RlS.S.) — 297
Uhirea); Aşa mul loc este situată Ele
nepot (7 No- familiilor cu copii Ribiţa. „Prefaceri re Iuliu Fiscuteanu se nu puncte, Maxi Gnauck
Iiicendiu la na Şuşunova (U.R.S.S.) — (R.D.G.) — 294 puncte,
g“ (Paringui) ; voluţionare ale satului mără printre semnatarii Camelia Voinea (Româ
vjrt comisar a- românesc, oglindite în reuşitei manifestări. 425 puncte, u r m a t ă
u»l); VUI.- (Urmare din pag. 1) de existenţă, sînt gravide film" a fost tema mesei de Oksana Omellancik nia) —- 292 puncte. Iriria
tiSmîna nebu- în luna a V-a, au copii Păclişa. Aici, actuala Baraksanova (U.R.S.S.). —
afărul); LO- în vîrstă de pînă la opt rotunde organizate la ediţie a Festivalului fil- (U.R.S.S.) — 397 puncte,
Sttba şi cel 40 zi, pensionar de asigurări Ribiţa. La îndemîna muiui la sate a antrenat Ecatcrina Szabo (Româ 290 punxte, -Laura Cutina
seriile I-Il ani, sau sînt încadrate în participanţilor la dezba tinerii la o educativă în (România) — 284 puncte
' ANINOASA : sociale de stat, pensionar gradul I sau II de invali nia) — 384 puncte, Dag- etc. La masculin, în frun
to etoMi x militar şi I.O.V.R. sau be ditate, li se acordă lunar tere — printre care Aluna trecere gen „Cine cu mar Kersten (R.D.G.) —
" 'INI: neficiază de ajutor social, Oprean, secretar cu pro noaşte, răspunde". Tema tea clasamentului se a-
i (B& iul); un ajutor de 500 lei în blemele de propagandă al concursului „Să ne cu 380 puncte, Gabriele flă Dimitri Bilozercev
diă (Steaua în cazul părinţilor divor mediul urban şi 350 lei in
■JTIE: Suro- ţaţi, precum şi al copiilor mediul rural. Mamelor care comitetului comunal de noaştem istoria şi înain Fehnrick (R.D.G.) — 350 (U.R.S.S.) — cu 401 punc
'i (Patria) ; In afara căsătoriei, alocaţia au născut mai mult de un partid, şi Iulian Comşa, taşii neamului" a avut puncte, Natalia Iurcenko te.
CTălifar (Pla- se acordă părintelui care au stat secvenţele din profunde rezonanţe edu
■OAGIU-BAI : copil li se acordă o in filmul „Miezul fierbinte cative nu numai pentru
, dragonului are copilul în îngrijire, demnizaţie de naştere de
Uură); IIA- în caz că părintele care 1 500 lei pentru fiecare al pîinii". concurenţi, ci şi pentru
de argint are copilul în îngrijire nu BScia. La căminul cul Peste 5 000 de participanţi la
ZI : Dccla- . copil născut ulterior. tural din sa*t a avut loc spectatori. Virgil Cîm-
oste ; CA- se încadrează în catego Ajutorul pentru mamele peanu şi Emil Mihuţiu,
morgana riile de persoane care be cinedialogul cu genericul realizatorii acţiunii, au „MARŞUL SÂNÂTĂTII“
tură); SI- neficiază de alocaţie, alo cu mai mulţi copii şi In „Epoca Nicolae Ceauşescu
•a aurului caţia se acordă celuilalt demnizaţia de naştere se — timpul eroic al unor întregit manifestarea cu
A : Decla- stabilesc de Comitetul exe imagini memorabile din Şi în acest început de rilă ; fete 9—14 ani : Elena
Jtc (Lu- părinte dacă se încadrează mari ctitorii". Filmele do filmul „Comoara".
VRI: Adela în condiţiile prevăzute de cutiv al Consiliului popu cumentare „România, casa an, la Brad s-a desfăşurat Culda, Felicia Olaru, Lă
Peştişu Mare. Trei au
lar judeţean în raza căruia
lege. îşi are domiciliul per mea" şi „Se-ntorc pă fost documentarele care au „Marşul sănătăţii", aflat crămioara Zorilă ; catego
ria 15—19 ani, băieţi : Con
la a cincea ediţie, Spre
în decret sînt prevăzute soana îndreptăţită. sările călătoare" au ilus stat la bâza unei inspi vîrful dealului „Lia", situat stantin Socolinski, Dumitru
trat inspirat manifesta
măsuri pentru întărirea Ajutorul pentru soţiile rea la a cărei reuşită au rate şi educative mani la doi kilometri de centrul Albu, Ioan Băşescu : fete —
disciplinei, în sensul că de militari în termen se colaborat Emil Silvestru festări : „România dece oraşului nou, la 492 metri Marionra Mihoc, Daniela
persoanele care au avut stabileşte şi se plăteşte de şi Constantin Frimu. niului IX", „Sondorii din altitudine, cu o diferenţă Moldovan ; categoria 20—30
mai mult de 12 zile de către Centrul militar. Zlaşti. Filmul „*V reau Cărtojani", „România — de nivel faţă de oraş de ani băieţi: Gheorghe Neam-
nbabil pentru concediu fără plată, în să ştiu de ce nu am drepturi pentru toţi". Pe 215 metri şi cu o pantă de ţu, Niculae Grigoraş, Ro-
•ie 1986: Vre voiri sau absenţe nemoti Acordarea ajutorului înclinare de 60 de grade, mică Dafina : fete Voi-
ri general în- vate în anul calendaristic pentru mamele cu mai aripi", a fost deosebit de marginea lor, Aurel Şte-
:erul noros, mulţi copii şi a ajutoru inspirat ales pentru a ar foni, Ioan Stoica, Angela au pornit peste 5 000 de chiţa Matei, Marioara Vlă-
icoperit. Vor respectiv nu primesc aloca gumenta ideile susţinute Scurtu şi Angela Cosma participanţi, tineri şi vîrst- dan ; 31—40 ani. băieţii
dtaţii locale ţia în luna în care lipsesc lui pentru . soţiile de mili nici, bărbaţi şi femei. Nicolae Felea. Nicolae
d ploaie, ca din nou în aceleaşi con tari în termen se face pe de dezbaterea „Compor au realizat emoţionant
se vor trans- baza propunerilor Comisiei tamentul omului în fami cineevocarea cu t e m a Tuturor participanţilor, la Circo, Ion Ciuehi ; fete j
oviţă şi nin- diţii. Relevantă este dis lie să fie exemplu pen „Oameni ai Epocii Nicolae punctul de sosire, li s-au Ana Matei, Elena Felea,
va sufla mo- poziţia potrivit căreia per pentru problemele sociale, tru societate". Rodica Ceauşescu şi frumuseţea înmînat diplome de parti Gabriela Bolcu ; 41—50 ani,
i*-vest şi vest. soanele care primesc alo în unităţi sau ale comisiei băieţi: Marcel Neamţu,
a minime caţia de stat pentru copii de pensii şi asigurări so Oprinescu, Liviu Gostian, faptelor lor". cipare şi cîte un pahar cu
ise intre mi- ciale, după caz. ceai cald. Laureaţilor, pri Vasile Ursu, Alexandru
us 2 grade, sînt obligate să o foloseas milor trei pe categorii de Petaca ; peste 50 de ani :
lime între 1 că exclusiv în scopul în vîrstă şi. sexe, li s-au a- Alexandru Vlad, Constantin
tocai se va grijirii copiilor.
;ă,' în gerie- tribuit premii în obiecte. Pisc, Şendruţ Teaha l.fete:
a. Indemnizaţia pentru copii Primii. trei, clasaţi pe cate Aria Ungureanu. Peste; 100
ce se acordă familiilor de gorii de vîrstă sînt — ca de kilograme, . locui I —
' vrerf -, ya cooperatori agricoli a fost,
u cerul mai tegoria 9—14 ani, băieţi : Vaier Trif, locul II —
ti Vor cădea de asemenea, majorată. •• Gheorghe Bordeanu, Gheor Traian Tîrău. (Al. Jurca,
trace. Vîritul Ajutoarele ce şe acordă ghe Zegheru, Adrian Zo- corespondent).
ierat, cu li mamelor cu mai mulţi
cări locale
/h din sec- copii se acordă, potrivit
Pemporar se prevederilor decretului —
eaţă, eu de- mamelor care au în îngri
liiciură. jire 3 sau mai mulţi copii Astăzi, Ia Hunedoara, fotbal de sală
ătoarele trei în . vîrstă de pînă la 18 ani
va fi în ge- sau 25 ani pentru copiii CORVINUL — SELECŢIONATA
- şi umedă, care-şi continuă studiile.
I mult aco- JUCĂTORILOR DIVIZIONARI
>vor cădea Cuantumul acestui ajutor
sub formă se majorează la 400 lei, Astăzi, de Ia ora 17, reni se vor mai confrunta
oviţă şi nin- mamelor cu trei sau patru sala de sport a Liceului o dată cu Reclnic. Andone.
vn sufla
iest si nord- copii şi la 500 lei pentru Venituri suplimentare pentru industrial nr. 1 Hune Varga şi ceilalţi jucători
aturile mi- mamele cu cinci sau mai doara găzduieşte ultiriiu) din selecţionată.
cuprlnse in mulţi copii. Ajutorul se a- din seria spectacolelor
şi zero gra- familiile cu copii : în deschidere, de Ia
maxime în- cordă mamelor pe tot fotbalistice de sală desfă- ora 16, meci de copii cu
grade. Lo- timpul vieţii. şuraţe la Hunedoara şi
(Meteorolog Soţiilor militarilor în Deva. înaintea începerii cei ce vor participa la
Al. Pro-n- 6,5 miliarde lei pe an
termen care nu sînt înca oficiale a pregătirilor de apropiata „Cupă a spe
drate în muncă şi nu au iarnă jucătorii hunedo- ranţelor".
alte posibilităţi materiale •
