Page 73 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 73
uscum jk
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA 1 t . „ r m
O aniversare scumpa Întregului popor j
m NICOLAE CEAUŞESCU \
-«adşy w , ......H.iimiin mmtnnmH j ONUi • COHUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU \
\
METAL MAI MULT Şl MAI BUN — o Dezbatere. „Tinere - \
ţea revoluţionară a
RĂSPUNSUL NOSTRU PRIN FAPTE t o v a r ă ş u l u i Nicolae
ALISMILIII Ceauşescu. înalt exem
LA MOBILIZATOARELE ÎNDEMNURI plu de abnegaţie şi dă
DRfittiy /VI^COMITETULUi JUDETEAIU^HUIXIEDOARyVm P C R. ruire comunistă" a fost
tema
educative
unei
GEM I M U L U I P O P U L A R J U D E T E A I M ALE CONDUCĂTORULUI IUBIT dezbateri organizată de
Casa pionierilor şi şoi
Dezvoltarea multilaterală partidului, tovarăşul Nicolae milor patriei din Hune
pe care a cunoscut-o Ceauşescu, in timpul vizi doara în colaborare cu
Anul XXXVIII, nr. 8 768 VINERI, 24 IANUARIE 1986 4 pagini — 50 bani România în anii construc telor de lucru în combi cinematograful „Mo
ţiei socialiste este rezulta natul nostru. dern". Dezbaterea a fost
tul unui proces revoluţio Îmi voi aminti întotdeau
nar profund novator, care na cu adîncă emoţie cu emoţionant întregită cu
de
poezie
recitalul
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înregistrat ritmuri acce vintele calde cu Ceauşescu „Nicolae Ceauşescu —
to
care
îndeosebi în perioa
lerate,
Nicolae
varăşul
da deschisă de istoricul ne-a vorbit nouă, lamina- erou între eroi" şi gala
Congres al IX-lea al parti toriştilor, chiar aici, pe li de filme documentare
întrunite sub emblema
a efectuat ieri o vizită de lucru în dului, cea istorie fertilă din nia finisoare a laminorului „Ctitorii ale epocii
mai
întreaga
multimile
de 800 mm, in 1977. A-
nară a patriei, în care rea tunci, secretarul general al Nicolae Ceauşescu".
lizările fără precedent in partidului şi-a exprimat in*
unităţi industriale din Capitală dezvoltarea economico-so- crederea că noi, colectivul MANIFESTĂRI
poartă
pe
cială
a
patriei
de muncă al celui mai
cetea gîndirii şi faptei re vechi laminor hunedorean,
T o v a r a ij u 1 Nicolae vitate pe care o desfăşoară mobilizatoarelor chemări voluţionare a celui mai iu putem obţine laminate din OMAGIALE
Ceauşescu, secretar general cu dăruire şi abnegaţie, adresate de tovarăşul ' bit fiu al poporului nos oţeluri inoxidabile, aliate şi
al Partidului Comunist cu patos revoluţionar pen Nicolae Ceauşescu, au ac tru, tovarăşul Nicolae înalt aliate, care să asigu • Colocvii dc istoric.
Român, preşedintele Repu tru binele şi fericirea tu ţionat şi acţionează cu ho Ceauşescu. Tot la Hunedoara, în
blicii Socialiste România, turor cetăţenilor patriei, tărâre, încă din prima lună Oţelari, furnalişti, coc- re o mare parte din ne organizarea colectivului
a efectuat, joi dimineaţa, pentru progresul şi înflo a anului, pentru diversifi sari, aglomeratorişti sau la- cesarul industriilor extrac de muzeografi de la Cas
o vizită de lucru la Uzina rirea continuă a României carea şi îmbunătăţirea ca minatorişti, toţi cei ce mun tivă şi aeronautică, al e- telul Corvinilor, a avut ,
de ţevi sudate şi între socialiste, pentru creşterea lităţii producţiei, îndepli cim in „cetatea de foc" a nergeticii nucleare. Acum, loc, la secţia prefabri- î
prinderea de ţevi „Repu prestigiului ei în lume. nirea planurilor la toţi in Hunedoarei ne mindrim cu în preaj'ma aniversării zi cate a fabricii de indus- ^
blica" din Capitală. Primul obiectiv vizitat dicatorii. rezultatele pe care le ob lei de naştere şi a înde trie mică, colocviul de
Desfăşurată la începutul de secretarul general al T o v a r ă ş u l Nicolae ţinem astăzi în producţie. lungatei activităţi revoluţio
unui nou an de muncă, partidului a fost Uzina de Ceauşescu a examinat func Sintem conştienţi de fap nare a tovarăşului Nicolae istorie cu genericul
primul din actualul cinci ţevi sudate. ţionarea unei linii de fa tul că aceste rezultate au Ceauşescu, siderurgiştii hu- „Nicolae Ceauşescu —
nal, într-o perioadă de e- Mii de muncitori şi spe bricaţie a ţevilor sudate drept trainică temelie trans nedoreni raportează cu ctitor al României so
xempiară angajare munci cialişti au venit să expri elicoidal care se folosesc formările înnoitoare pe ca mindrie, prin fapte de mun cialiste moderne". Co
torească pentru îndeplini me cu deosebită dragoste, pentru aducţiunile de apă, re le-au cunoscut toate u- că, împlinirea exemplară a municările cu temele
rea şi depăşirea, încă din cu înaltă consideraţie ne pentru magistralele de gaze zinele şi secţiile Combinai „Nicolae Ceauşescu — ţ
luna ianuarie, a prevede mărginita recunoştinţă pe şi în termoficare, precum şi tulul siderurgic Hunedoarai ION CINDEA, eminent om politic al l
rilor de plan, pentru ob care comuniştii, întregul tehnologiile care se aplică. prim-laminator, lumii contemporane" 1
ţinerea de producţii supli popor o poartă celui mai în secţia de ţevi din o- rod al materializării în Laminorul de 800 mm (susţinută de muzeogra- i
mentare cît mai mari, vi iubit fiu al naţiunii noas ţeluri inoxidabile sudate practică a preţioaselor in din C.S. Hunedoara ful Elena Bugnaru), „Din \
zita a prilejuit analiza mo tre, de numele căruia se longitudinal i-au fost în dicaţii şi orientări formula gîndirea social-politică a
dului în care se acţionează leagă marile înfăptuiri ale făţişate tovarăşului Nicolae te de secretarul general al (Continuare în pag. a 3-a] preşedintelui Nicolae
pentru înfăptuirea impor acestei perioade, fără pre Ceauşescu o serie de pro Ceauşescu privind poli
tantelor obiective stabilite cedent în istoria ţării — duse noi, realizate de acest tica internaţională de
1
de Congresul al XlII-lea „Epoca Ceauşescu '. colectiv pentru prima dată pace, prietenie şi cola- i
al partidului privind dez în dialogul cu reprezen în ţară. borare cu toate popoa- J
voltarea în continuare a tanţii conducerii ministe T o va r ă ş u 1 Nicolae SENSUL ÎMPLINIRII NOASTRE rele" (muzeograf Mari^„ 1
industriei noastre metalur rului şi centralei industria Marcu) şi „Unirea — re- ţ
gice, chemată să-şi aducă le de resort, cu oameni ai Ceauşescu a apreciat aces Se cerne blînd lumina prin ficcc amiază zultat al luptei maselor ^
o contribuţie esenţială la muncii din întreprindere, te preocupări şi a cerut Şi cursul vieţii are un sens tot mai bogat
dezvoltarea întregii econo au fost analizate principa să se acţioneze în conti populare" (muzeograf i
mii naţionale. lele aspecte ale dezvoltării nuare pentru modernizarea Pe Ceauşescu — frunte ce pururea e trează Tiberiu Mariş) au fost Ţ
Vizita a constituit pentru şi modernizării producţiei, tuturor liniilor de fabrica Noi îl urmăm cu încredere. E omul mult stimat. momente de omagiere a 1
toţi cei ce muncesc şi tră au fost stabilite măsuri în ţie în scopul realizării de activităţii revoluţionare ^
;
iesc în aceste zone indus vederea îndeplinirii preve produse cu parametri su E sărbătoarc-n ţara de iarnă mai tîrzie a celui mai stimat fiu i
triale ale municipiului derilor de plan pe anul în periori celor similare pe Şi visul nostru tinde spre-acelaşi nobil ţel al patriei, de evocare a )
Bucureşti, acum în preaj curs şi pe întregul cinci piaţa mondială. luptei poporului român 1
ma aniversării zilei sale nal, ridicării permanente T o v a r ă ş u l Nicolae Pe Ceauşescu — Omul dc-aleasâ omenie pentru unitate şi inde- ţ
de naştere şi omagierii în a nivelului tehnic şi cali Ceauşescu a indicat să so Noi îl urmăm mereu, încrezători în EL ! pendenţă naţională. i
delungatei sale activităţi tativ al produselor, spo ia măsuri pentru diversi
revoluţionare, sărbătoare ririi eficienţei economice a ficarea în continuare a a- Un curcubeu de aur se-aprinde viu în stemă • Expunere. La Şcoa
scumpă a întregului nostru întregii activităţi. cestor produse în funcţie la primară din satul
popor, prilejul de a adresa Secretarului general al de cerinţele economiei Şi luminează drumul ce Urcă sprc-Un EV Nou Şesuri, părinţi şi copii
conducătorului iubit ai partidului i-a fost prezen Pe Ceauşescu — ctitor de epocă supremă s-au întîlnit la mani
partidului şi statului, din tată, prin intermediul unor noastre naţionale, să' fie Noi îl urmăm prin vreme ca pe un Bărbat Erou ! festarea omagială de
adîncul inimilor, tradiţio planşe şi grafice, dezvol analizate posibilităţile de dicată aniversării zilei
nala urare de ani mulţi tarea acestei unităţi. extindere a gamei de uti IOAN VASIU
şi fericiţi, multă sănătate Au fost prezentate suc lizare a acestor ţevi ino- (Continuare în pag. a 3-a) k
şi putere de muncă, deplin cesele obţinute de colecti I
succes în exemplara acti vul uzinei care, răspunzînd (Continuare în pag. a 4-a) _-----. - -_—- _________________—_
in vederea realizării şi depăşirii sarcinilor de plan pe anul 1986 24 ianuarie 1859 —
C H E M A R E A L A Î N T R E C E R E o zi memorabilă
a întregii noastre istorii
adresată de întreprinderea minieră Lonea
Coordonată fundamenta poporul român şi-a păstrat
is
permanentă
lă
către toate unităţile de extracţie a cărbunelui toriei şi României, lupta a pen fiinţa etnică şi de stat, ho-
tărîrea de a fi unit, liber şi
Puternic mobilizaţi de gajîndu-se să realizeze ur materiale de bază cu cel bataje frontale sub tavan tru unitate , şi indepen pe deplin stăpîn în propria-i
sarcinile reieşite din isto mătoarele obiective: puţin 2,5 la sută, iar la e- de rezistenţă ; denţă naţională a constituit ţară.
ricele hotăriri ale Congre 1. Depăşirea planului la nergie electrică cu 1 la — sporirea vitezelor me idealul şi năzuinţa multimi Năzuinţa refacerii statului
sului al XlII-lea al P.C.R.. producţia de cărbune cu sută ; • dii de avansare la' abata lenară a poporului nostru — unitar, eliberat deplin şi de
privind sporirea producţiei cel puţin 10 000 tone ; 7. Depăşirea planului de jele frontale eu 10 la sută, popor plămădit unitar în va finitiv de asuprirea străină,
de cărbune în cincinalul 2. Depăşirea planului Ia recuperare a resurselor ma iar la 'lucrările de deschi tra strămoşească a Daciei a dominat în întregul ev me
1986—1990, precum şi de teriale refolosibile: cu 5 la deri şi pregătiri cu 5 la şi care îşi avea statul său diu gîndirea politică şi cul
lucrările de deschideri cu
însuflcţitoarele îndemnuri 75 ml, iar la lucrările de sută la aluminiu, 5 la sută sută faţă de vitezele rea centralizat şi independent turală, planurile militare şi
ale secretarului general al pregătire cu 350 ml ; la bronz, 4 la sută la cu lizate în anul 1985 ; încă în urmă cu peste două diplomatice ale în înaintaşilor
devenind,
noştri
mii de ani.
epoca
p a r t i d u l u i , tovarăşul 3. Depăşirea planului la pru şi 5 la sută la armă — funcţionarea cu ran Din cele mai vechi tim modernă, idealul suprem al
Nicolae Ceauşescu, oamenii producţia-marfă vîndută şi turi metalice TH ; dament maxim şi în depli puri, poporul român s-a dez întregii naţiuni române, ţe
muncii de la întreprinde încasată cu 5 milioane lei, 8. în vederea realizării nă siguranţă a tuturor ma voltat într-o continuă con lul ei politic fundamental.
rea minieră Lonea, în iar la producţia netă cu angajamentelor asumate, o şinilor şi utilajelor din do fruntare cu nenumărate ad Pe bună dreptate, marele is
cheind anul 1985 cu impor 1,5 milioane lei ; atenţie prioritară vom a- tare ; versităţi. Valurile populaţii toric şi revoluţionar Nicolae
tante depăşiri de plan — 4. Depăşirea productivi corda extinderii mecani — creşterea indicelui de lor migratoare, abătute se Bălcescu scria în 1850 : „U-
1 400 tone cărbune brut. tăţii muncii planificate, zării şi modernizării teh utilizare a fondului de cole întregi peste patria nitatea naţională fu visarea
peste 70 ml la deschiderile calculate pe baza produc- nologiilor dc lucru in sub timp la personalul munci noastră, poziţia de răscruce iubită a voievozilor noştri cei
miniere; cheltuielile totale ţiei-marfă, cu 1,5 la sută ; teran, perfecţionării orga tor cu 1 la sută faţă de la interferenţa intereselor ri viteji, a tuturor bărbaţilor
la 1 000 lei producţie-mar- 5. Reducerea cheltuieli nizării şi conducerii pro 1985; vale ale celor mai mari im noştri cei mari care întru
fă au fost reduse cu 50 lei lor totale planificate la ducţiei, folosirii integrale — creştex-ea gradului de perii ale Europei, războaiele pară în sine individualitatea
iar cele materiale cu 20 1 000 lei producţic-marfă a capacităţilor de produc mică mecanizai'e la locu pustiitoare duse pe terito şi cugetarea poporului' spre
Iei faţă de pian, obţinîn- cu 10 lei şi cu 5 lei la chel ţie, utilizării raţionale a rile de muncă din subte riul ţărilor române, distru a o manifesta lumii. Pentru
du-se un beneficiu peste tuielile materiale, ceea ce forţei de muncă, creşterii ran cu cel puţin 10 la sută gerile sau înstrăinarea a ne dînsa ei trăiră, munciră, su
plan în valoare de 2 mi va conduce la un spor de gradului de securitate a. faţă de 1985 ; numărate valori materiale şi feri ră şi muriră".
lioane lei — adresează che beneficii peste plan, la ac — perfecţionarea pi'ofe- spirituale, au încetinit consi
tivitatea de bază, cu cel muncii, luînd următoarele sională a întregului perso derabil progresul social-eco- Prof. ION FRÂŢILA
marea la întrecere către puţin 1,5 milioane lei ; măsuri: nal muncitor prin organi-
toate unităţile din industria 6. Reducerea consumuri — punerea în funcţiune, nomic. Dar, în pofida aces (Continuare în pag. a 3-a)
tor grele furtuni ale istoriei,
extractivă a cărbunelui, an- lor specifice normate la peste plan, a două noi n- (Continuare în pag. a 3-a)