Page 75 - Drumul_socialismului_1986_01

68 • VINERI, 2 4 IANUARIE 1986 V a g . 3

1 P E A N U L 1 0 8 6
O aniversare scumpa întregului popor \ l'ELEVeZHJNE *

20,25 Unirea —
HEMAREA LA ÎNTRECERE NICOLAE CEAUŞESCUI 20,00 Telejurnal sufletul
poporului român.
Documentar (color)
20,40 Unire, imitate, cîn-
ESATĂ DE INSTITUTUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA tee (le izbîndă.
OMUL * COMUNISTUL • CONDUCĂTORUL NOSTRU Spectacol muzical-
G1NERIE TEHNOLOGICĂ PENTRU ELECTROTEHNICĂ literar-coregrafic
(color)
)ATE UNITĂŢILE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DIN ŢARĂ CTITORUL SPIRITUAL (Urmare din pag. 1) ţ 21,15 II o m â n 1 a -
AL „CÎNTĂRII ROMÂNIEI" ------------------------------- t Ceauşescu.
de istoricele cat ii iu domeniul maşini- cetare din institut va ela­ de naştere a iubitului ţ O politică externă •
activă şi eonstructi- j
'ongresului a) lor-unelte, al automatizării bora seria tipizată de si­ „Uniţi in cuget şi-n sim­ rea României" să realizăm, nostru conducător. Iova- i vă în consens eu as­
artidului, oa- şi robotizării unor proce­ guranţe fuzibile de medie ţiri" in acest ianuarie, lună la nivelul oraşului nostru, răşul Nicolae Ceauşescu. J piraţiile tuntror po- O
din Institu­ se industriale complexe în tensiune şi de motoare e- de nou şi măreţ cincinal, o Îmbinare armonioasă in­ Expunerea, care a fă- \ poarelor lumii (co- ţ
lor)
ire Ştiinţifică minerit, metalurgie, chi­ leetriee speciale. aducem omagiul nostru fier­ tre mişcarea artistică şi ac­ cut o impresionantă in- t 21,35 Amfilratrul artelor *
Tehnologică mie. 9. — în vederea creşterii binte ceiui mai iubit fiu al tivitatea de cunoaştere a emisiune în timpul e- / (color) I
otehnică au 2. — Elaborarea soluţii­ productivităţii muncii în poporului român, tovarăşu­ documentelor de partid, do­ roic ce a trecut de la 1 21,50 Telejurnal. ţ
iul 1985 un lor tehnologice de intro­ industrie, institutul va a- lui Nicolae Ceauşescu, se­ rind ca oamenii muncii, 1
vitatc de cer­ ducere în fabricaţia de se­ sigura, prin producţia pro­ cretarul general al partidu­ tineretul din această stră­ Congresul a) IX-lea al (
partidului, de cind la i
că şi pi'oduc- rie a 8 materiale noi spe­ prie, componentele electro­ lui, ctitorul spiritual al veche vatră de istorie şi cîrma patriei se află 1 C i n e m a •
î care depă- cifice industriei electroteh­ tehnice (motoare speciale „Cintării României", cultură să-şi manifeste ple­ t o v a r ă ş u l Nicolae i I
de plan cu nice (perii, contacte, mag­ şi traductoare) pentru seria Nenumărate sint inlăp- nar dragostea lojă de Ceauşescu, a dat parti- ţ
DEVA
clin
ută în condi- neţi, ceramică etc.). de roboţi şi linii flexibile tuirile României socialiste partid, de patria socialistă, cipanţilor prilejul să cu- J [.acul de : Comoara (Pa­ I
argint
^r similar al 3. — Realizarea unor e- elaborate de construcţia di care se leagă de iniţiativa de idealurile care an<mă tria) ; Fructe de pădure
muncii. în chipamen tfr şi tehnologii maşini. t o v a r ă ş u l u i Nicolae poporul liber şi stăpin pe (Arta); HUNEDOARA:
călăreţului
ficării calita- noi pentru recuperarea e- 10. — în vederea orga­ Ceauşescu . uzine, şantiere, soarta sa. Faptele vor vor­ Legenda (Modern, sala sin­
guratic
A);
entale a pro- nergiei refolosibile, pentru nizării şi modernizării uni­ oraşe, magistrale epocale. bi, pentru că succesul es'e Iancu Jianu zapciul (Mo­ *
otehnice so- ridicarea calităţii energiei tăţilor industriale, se va Dar tot la lei de însemna­ atunci cind constaţi că MANIFESTĂRI dern, sala U); Sper să
(Flacăra); i
momia nnţio- electrice furnizate, ceea ce acorda asistenţă tehnică tă este ctitoria la care ceea ce ţi-ai propus şi-a ne mai şerif vedem extraterestru
Un
contribuit la va conduce la crearea de peste plan la 2 înli'cprin-j conducătorul nostru a con- atins scopul iar oamenii le OMAGIALE (Arta); PETROŞANI: Că­
omologarea a condiţii pentru exploatarea deri din minister, pentru, *tribuit intr-o mare şi sem­ lăreţul electric (Paring); i
produse şi la parametri superiori a u- implementarea unor roboţii nificativă măsură : Festiva­ privesc cu Încredere. Sub Fructe de pădure (7 No­
scurtă
iembrie)
Vară
;
. De aseme- tilajelor de bază din do­ industriali de proces. lul naţional ,,Cintarea aspectul saltului calitativ — (Unirea); LUFENI: Cui­ i
novarea unui tarea întreprinderilor şi la 11. — In vederea îmbu­ României", amplă manifes­ realizărilor din ultima edi­ no,-iscă marile înfăptuiri bul salamandrelor (Cul­
şi valorifica- reducerea consumului de nătăţirii participării indus­ tare a muncii şi creativităţii ţie a festivalului privind alo epocii ce poartă em­ tural) ; VULCAN: Pas în
doi
(Luceafărul);
LO­
atoare a co- energie şi combustibil cu triei româneşti în activita­ Întregului popor, care a mişcarea artistică am adău­ blematic numele ctito­ NEA : Aripi de zăpadă l
i înregistrat circa 5 la sută faţă de cel tea de cooperare interna­ creat încă de la declan­ gat genuri noi - ne stră­ rului ei. (Minerul) ; ANINOASA :
de
microfon
(Mun­
Probă
de invenţii actual. ţională şi export, institu­ şarea sa un nou cadru po­ duim să menţinem locurile citoresc) ; UR1CANI : Cu i
t direct în 4. — Realizarea în sec- tul va sprijini unităţile in­ litic şi organizatoric, a- şi titlurile de laureat cu­ • Evocare cinemato­ mtinile curate (Retezat);
epînd cu a- ţiile şi laboratoarele de dustriale prin noi măsuri decvat etapei actuale de cerite in ediţiile anterioare, grafică. Filmele docu­ BRAD: Pas in doi (Stea­ i
brevete de cercetare proprii a unei suplimentare : făurire a societăţii socia­ sporind numărul de talente mentare ..înfruntînd fur­ ua roşie); ORAŞŢIE ;
producţii industriale cu pe- — acordarea a 2 000 de liste multilateral dezvol­ autentice din rindurile tu­ tuna" şi „Semnal de Concurs si (Patria); Jan­
extraterestrii
darmul
sarcinile şi te 10 la sută mai mare de- ore de asistenţă tehnică u- tate, expresie vie a demo­ turor categoriilor de oa­ luptă" au stat la baza (Flacăra) ; GEOAGTU-
c dc tovară- cît nivelul planificat, în nităţilor cu sarcini mari la craţiei culturii şi artei in meni ai muncii. Astfel vom unei educative evocări, BAI : Mitică Popescu
eauşescu, se- vederea rcducei'ii cu peste export, în special la pro­ socialism. Şi, intr-adevăr realiza o nouă cintare - ce a ilustrat drumul de (Casa de cultură); HA­ i
ŢEG : Cu cărţile pe faţă
al Partidului 100 milioane lei a impor­ duse şi instalaţii destinate „Cintarea României" şi-a „Cintarea României" socia­ luptă al. poporului ro­ (Dacia); BRAZI: Adela; «
r preşedin- tului. unor zone cu climat dife­ demonstrat cu putere - pe liste — mai mindră in glo­ mân pentru libertate CALAN : Darclde (Casa i
:
1 prilejul 5. — Pentru valorifica­ rit de cel al ţării noas­ parcursul celor cinci edi- rii şi măreaţă in impliniri, socială şi naţională. de cultură); STMERIA I-II *
seriile
Vulcanul
—
iiliţei şi în- rea concepţiei originale tre ; -ţii ale sale - capacitatea un imn închinat ctitdrului Eroismul militantului (Mureşul); IL1A: Acor­
sub îndru- proprii, se va dezvolta por­ — realizarea peste plan de emulaţie, talentul şi spiritual al Festivalului na­ c o m u n i s t Nicolae daţi circumstanţe atenu­ s
icită a tova- tofoliul de brevete prin în­ a 10 tehnologii de protec­ forţa creatoare a mase'or ţional ,,Cintarea României", Ceauşescu din anii ile­ ante (Lumina).
:ian doctor registrarea a cel puţin 130 ţia climatică a echipamen­ populare. t o v a r ă ş u l Nicolae galităţii, ca şi marile i
t Ceauşescu. de propuneri de invenţii, telor electrotehnice desti­ Sub egida Consiliulu ; o- Ceauşescu, iubitul şi stima­ izbînzi cucerite de po­
msiliului KTa- obţinerea a cel puţin 70 de nate a funcţiona în zone răşenesc de educaţie po­ tul nostru conducător, că­ porul nostru în epoca VREMEA i
tei şi învăţă­ brevete şi implimentarea climatice diverse ; litică şi cultură socialistă ruia acum, la aleasa săr­ de inegalabile înfăp­
rii să depună a cel puţin 50 în produc­ — acordarea de asisten­ Haţeg, incă din primele bătoare a. zilei de naştere, tuiri care a trecut de Pentru azi: Vremea va i
mai r ^ţnică, ţia de seric, care vor per­ ţă tehnică, de tehnologii zile ale noului an Comi­ ii adresăm urarea caldă de la Congresul al IX-lea fi caldă şi va deveni u-
Rutului de mite obţinerea, în anul şi instalaţii, pentru asimi­ tetul orăşenesc de cultură ani mulţi, in deplină sănă­ al partidului, de cind Ia medă, cu cerul mai mult
iţifică şi In- 198(5, a unui spor de pro­ larea componentelor şi e- şi educaţie socialistă a ac­ tate şi putere de muncă, cîrma patriei se află acoperit. Vor cădea pre­
sub
de
cipitaţii
formă
.ogică pentru ducţie de peste 200 milioa­ chipamentelor ce trebuiau ţionat concret, eiaborind un spre binele şi prosperita­ t o v a r ă ş u l Nicolae ploaie. Vîntul va sufla
cheamă la ne lei. să funcţioneze în cjpndiţii program unitar care vizea­ tea scumpei noastre pairii. Ceauşescu au fost mo­ moderat, cu intensificări i
unităţile de (5. — Creşterea producti­ speciale. ză intreaga problematică mentele înălţătoare ale locale dc 45—55 km/h din
sud-vest
vest.
şi
Tempe­
nţifică din vităţii muncii în cercetare 12. — Sporirea partici­ ce stă in atenţia unităţilor Prof. STELUŢA RĂDONI, evocării _ cinematografi­ raturile minime vor fi i
deplinirea şi faţă de plan cu 12 la sută pării indirecte a institutu­ şi instituţiilor din oraş in preşedintele ce, desfăşurate în pre­ cuprinse intre minus 1 şi *
grade.
cele
4'
plus
iar
nilor de plan şi reducerea duratei ciclu­ lui la export cu peste 15 noua ediţie a festivalului. Comitetului orăşenesc zenţa unui public avi­ maxime intre 3 şi 8 gra­ i
angajîndu-se lui de cercetare cu peste la sută faţă de prevederi Astfel preconizăm cn in de cultură şi educaţie zat, la cinematograful de.
■mătoarele o- 30 000 ore, prin măsuri de prin extinderea, gamei de Festivalul naţional „Cinta­ socialistă Haţeg „Cultural" T,upeni.
modernizare şi raţionaliza­ componente pentru echipa­ i
irea şi cla- re a întregii activităţi. mente complexe. Astăzi, «
lentaţiilor de 7. — Cercetarea şi ela­ Avem ferma convingere METAL MAI MULT SI MAI BUN — i
i plan, pen- borarea, peste plan, a unor că prin realizarea obiecti­ lansare de carte
duse şi teh- soluţii de reducere a nor­ velor propuse în întrece­ RĂSPUNSUL NOSTRU PRIN FAPTE LA MOBILIZATOARELE Da librăria „Emincs-
asimilarea a mei de consum specific de rea socialistă pe anul 1986 ÎNDEMNURI ALE CONDUCĂTORULUI IUBIT
de produse metale preţioase la 4 ti­ vom contribui la înfăptui­ cu” din Deva va avea
el te pre­ puri de produse din fabri­ rea prevederilor primului (Urmare din pag. 1) pe care le-am obţinut in rnunca, siderurgiştii Hune- loc azi (vineri), ora 17.
şul' reşterii caţia de serie. an al celui de-al 8-lea cin­ zilele ce au trecut de la doar ei le alătură urările l a n s a r e a volumului
moire a pro- 8. — în scopul reducerii cinal, la intrarea României începutul acestui prim an pornite din adincul inimi- „Steaua do. pămînt" a
te 12 la sută cheltuielilor de asimilare într-o etapă nouă de dez­ sarcinilor, Indicaţiilor şi o- al celui de-al 8-lea plan lor: „La mulţi ani !" să ne scriitorului Valeriu Bâr-
aonderii pro- la producător, prin asigu­ voltare, trecerea de la sta­ rientărilor formulate in re­ cincinal: 425 tone cocs me- trăiţi cu sănătate şi pu­ gău. Apărută la Editu­
rinduri
de
iubitul
rformanţe la rarea unui grad de peste diul de ţară în curs de petate conducător. Omagiul talurgic, 11 677 tone lon- tere de muncă, tovarăşe ra Emincscu. in seria
cartea <
uzi
nostru
ridicat rea- 70 la sută de componente dezvoltare, la cel de ţară tă, 5 615 tone oţel, 7 150
stria electro- tipizate, colectivul de cer- mediu dezvoltată. Fierbinte pe care il adu­ Nicolae Ceauşescu, să ne ^ oferă cititorilor reporr j
a
are electrice cem la această sărbătoa­ tone laminate grele, can­ fiţi in continuare cirmaci t taje în care se vor re- ^
peciale, ser- CONSILIUL ŞTIINŢIFIC, COMITETUL DE PARTID, re scumpă Întregului po­ tităţi obţinute peste preve­ înţelept in drumul nostru J găsi oameni şi locuri m
\
luctoare de por il constituie rezultatele derile de plan. Faptelor do neabătut spre comunism I \ * hunedorene. •
/ I
.1 largi apli- COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. i
• 1 • 1 © 1 • l « - « -
1EMAREA LA ÎNTRECERE 24 ianuarie 1859—0 zi memorabilă rea lui Cuza in Moldova şî
1860, Marx arăta că alege^
Muntenia a pecetluit unirea
RESATĂ DE ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ LONEA, a întregii noastre istorii „Naţiunii Române".
E TOATE UNITĂŢILE DE EXTRACŢIE A CĂRBUNELUI Unirea principatelor, re­
formele ce i-au urmat, intâ»
rind forţa economică, politi­
i pag. 1) sirea în cele mai bune con­ locurile de muncă în or­ (Urmare din pag. 1) culminînd cu revoluţia româ­ in împrejurările cind Con­
diţii a reţelei de degazare ganizarea şi desfăşurarea nă de la 1848. ferinţa puterilor europene de ca şi militară a statului ro­
uri săptămî- şi telcgrizumetrice. Se vor corespunzătoare a proce­ împrejurările istorice au la Paris (vara anului 1858) mân, au constituit o premi­
să pentru cucerirea indepen­
?a unui nu- asigura locuri în staţiunile sului de producţie. Pecetluită testamentar do determinat ca unirea celor nu a ţinut seama de dorinţa
neni ai raun- balneoclimaterice pentru Răspunzi nd în flăcă rate­ către Mihai Viteazul la 1600, trei ţări să nu se poată în­ de unire a românilor, in ia­ denţei naţionale în anul
1877, implicit pentru Unireo,
icarea a 100 cel puţin 500 de mineri, lor chemări pe care lc-a unirea ţărilor române a ex­ făptui concomitent, înscriin- nuarie 1859, datorită voin­ cea mare din 1918. Actele
vom utiliza mai eficient adresat minerilor, cel mai primat voinţa românilor de du-se ca primă etapă a
a colectivu- casa de odihnă şi zonele iubit fiu al poporului ro­ a avea şi a trăi într-un stat acestui proces unirea Mol­ ţei maselor largi, şi patriotis­ istorice memorabile înfăptui­
simţului
înflăcărat
mului
în cadrul de agrement proprii şi mân, minerul nostru de unitar, devenind pentru ge­ dovei şi a Munteniei. Fac­ politic ale celor mai înain­ te în anii 1859, 1877 şi 1918
îţional „Cîn- vom dezvolta în continuare onoare, tovarăşul Nicolae neraţiile viitoare un simbol torul liotârîtor al unirii l-a reprezintă treptele dc aur pe
i" la acţiuni baza materială proprie Ceauşescu, de a da patriei şi un îndemn în lupta pen­ constituit lupta fermă a ma­ taţi fii ai poporului, unirea care a urcat poporul nostru
nico-ştiinţifi- pentru activităţile culturnl- cît mai mult cărbune şi de tru unitate şi neatirnare. selor largi populare. Miile a fost înfăptuită prin ale­ pe drumul constituirii Româ­
unui număr educative şi sportive. cea mai bună calitate, vom De-a lungul veacurilor, idea­ de ţărani şi locuitori ai ora­ gerea lui Alexandru loan niei moderne, spre înfăptui»)
iţii şi inova- Sub conducerea organi­ face totul pentru îndepli­ lul libertăţii naţionale a îna­ şelor au dejucat încercările Cuza ca domn al Moldovei rea idealului secular de uni­
î într-o efi- zaţiei de partid vom in­ nirea exemplară a planu­ ripat mintea, inima şi pana de falsificare a alegerilor şi apoi al Munteniei. tate şi independenţă naţio­
că de 1 mi- Unirea principatelor a pro­ nală, pentru care s-au j'ert-
tensifica munca politico- lui şi angajamentului pe celor mai înaintate persona­ pentru cunoscutele divanuri fit zeci de generaţii de
ideologică şi cultural-edu- care ni l-am asumat în în­ lităţi aie culturii româneşti ad-hoc, asigurîndu-le aces­ dus o vie impresie în rîndul
o atenţie cativă pentru ridicarea de dincoace sau dincolo de tora o compoziţie unionistă. românilor din Transilvania, luptători şi fără de care nu
nătăţirii con- continuă a conştiinţei în­ trecerea socialistă pc anul Carpaţi, dincoace sau din­ Aşa s-a creat posibilitatea ca aflaţi sub dominaţie străină. ar fi fost posibilă existenţa
ncă şi viaţă tregului personal muncitor, 1986, convinşi fiind că în colo de Milcov. Idealul uni­ în Moţiunea Adunării ad-hoc patriei noastre. Pe bună
irin extinde- întărirea autoconducerii felul acesta contribuim la tăţii naţionale a fost în­ a Moldovei unirea să fie im­ Aici entuziasmul faţă de u- dreptate, secretarul general
nirea Moldovei şi a Munte­
u aparatură muncitoreşti şi imprimarea dezvoltarea în continuare scris pe frontispiciile marilor perios reclamată ca „dorin­ niei, aşa după cum aprecia al partidului, t o v a r ă ş u l
arăta că;
Ceausescu
Nicolae
nateriale de unui puternic spirit de or­ a bazei energetice şi de evenimente social-politice, ţa cea mai mare, cea mai Al. Papiu llarian, „era poate „Fără unire, fără proclama­
nătăţirea ae- dine şi disciplină la toate materii prime a ţării. revoluţionare, începînd cu generală, aceea hrănită din mai mare decît în Princi­ rea independenţei de stat,
trecute,
a-
generaţiile
toate
nina întreţi- marea ridicare populară de cea care este sufletul gene­ pate". însăşi fiinţa naţională şi dez­
le acces, res- CONSILIUL sub conducerea lui Horea, raţiei actuale, acea care, înfăptuirea stotului naţio­ voltarea poporului român, a
i a normelor OAMENILOR MUNCII, COMITETUL DE PARTID, Cloşca şi Crişan de la 1784, împlinită va face fericirea nal român a avut un puter­ naţiunii noastre nu ar fi fost
1
muicii, folo­ COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. cu revoluţia de la 1821 şi generaţiilor viitoare". nic ecou internaţional. în posibile '.