Page 80 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 80
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 769 ® SlMBĂTÂ, 25 IANUARIE 1986
mm COMITETULUI POLITIC Tovarăşul Nicolae Ceausescu
5» 9
EXECUTIV H C.C. AL P.C.R. a inaugurat, ieri, prima parte
(Urmare din pag, 1) TARE A APICULTURII ÎN PERIOADA
1986—1990. Prin măsurile înscrise în pro a magistralei a Il-a
Pornind de la rezultatele obţinute în gram, paralel cu creşterea numărului fa
prima parte a lunii ianuarie, tovarăşul miliilor de albine, se vor asigura sporirea
Nicolae Ceauşescu a indicat să fie folo producţiei de miere, diversificarea largă
site toate condiţiile pentru ca, printr-o a produselor, a derivatelor apicole şi rea a metroului bucurestean
bună organizare a muncii, să se asigure lizarea unei calităţi superioare a acestora, o
îndeplinirea ritmică, integrală, la toţi in obţinîndu-sc întregul necesar pentru con
dicatorii, cantitativi şi calitativi, a planu sumul intern, precum şi importante dispo (Urmare din pag. 1) cn circuit închis, precum le de metrou puse în func
lui şi programului suplimentar în industrie, nibilităţi pentru export. şi de alte dotări, care ga ţiune pînă în prezent.
în investiţii, în toate celelalte ramuri ale în cadrul şedinţei, Comitetul Politic E- rea reţelei subterane în zo rantează siguranţa deplină Adresînd din nou felici
economici naţionale. O atenţie deosebită xecutiv a analizat şi aprobat, în continua ne de maxim interes pen a traficului subteran. tări realizatorilor metrou
trebuie acordată, în continuare, realizării re, PROGRAMUL PENTRU DEZVOLTA tru transportul populaţiei T o v a r ă ş u l Nicolae lui, important obiectiv edi
la timp şi la un înalt nivel calitativ a REA SERICICULTURII ÎN PERIOADA bucureştene, ea urmînd să Ceauşescu este invitat, n- litar, secretarul general al
producţiei destinate exportului. 19S6—1990. Pe baza acestui program se va lege, în final, prin cen poi, să facă o călătorie pe partidului a cerut construc
în continuare. Comitetul Politic Execu obţine, la finele actualului cincinal, o tru] Capitalei, doi mari noua linie de metrou. torilor să urgenteze lucră
tiv a analizat şi aprobat PROGRAMUL producţie de gogoşi de mătase de patru ori poli industriali ai oraşului Apreciind că această nouă rile la viitoarele magistra
PRIVIND DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI mai mare, faţă de acest an. în acest scop, — Berceni şi Pipera. şi importanţă construcţie le subterane ale metrou
DE SUCURI RĂCORITOARE PE PERIOA sînt prevăzute* măsuri vizînd dezvoltarea Această cale a metrou s-a realizat în condiţii bu lui.
DA 198G—lODO. Măsurile înscrise în pro producţiei viermilor de mătase in secto lui reprezintă un complex ne, secretarul general ai în numele tuturor celor
gram prevăd sporirea de aproape 2,5 ori, rul gospodăriilor populaţiei, asigurarea funcţional alcătuit dintr-un partidului a adresat felici care lucrează la realizarea
faţă de anul trecut, a cantităţilor de su bazei materiale necesare prin extinderea depou şi şase staţii — tări constructorilor, pro acestei căi moderne de
curi răcoritoare realizate în sectorul in plantaţiilor de duzi, intensificarea cerce I.M.G.B., Apărătorii Pa iectanţilor şi arhitecţilor transport, tovarăşul loan
dustrial, prin extinderea şi modernizarea tării ştiinţifice pentru îmbunătăţirea fon triei, Piaţa Sudului, Piep metroului, tuturor unităţi C. Petre, viceprim-minis-
capacităţilor existente, darea în exploa dului genetic sericicol autohton, obţinerea tănari. Tineretului, Piaţa lor industriale, care par tru al guvernului, a expri
tare a noii linii de fabricaţie. Sînt sta de noi linii si hibrizi de înaUă producti Unirii II. ticipă la realizarea metrou mat hotărîrea constructo
bilite sarcini privind aplicarea unor teh vitate. în aplauzele a nume lui, remarcabilă lucrare rilor metroului de a depu
nologii moderne de fabricaţie, îmbunătă roşi constructori, proiec tehnică, menită să contri ne în continuare eforturi
ţirea calităţii produselor,' diversificarea Comitetul Politic Executiv a dezbătut tanţi, arhitecţi şi oameni buie in sporirea substan susţinute pentru darea în
structurii sortimentale şi a bazei de ma şi aprobat, totodată. PROGRAMUL PEN ai muncii de pe platforma ţială a capacităţii transpor exploatare, pînă iu finele
terii prime. Subliniind necesitatea de a TRU DEZVOLTAREA CREŞTERII IEPU Berceni, in staţia I.M.G.B. tului în comun din Capi anului 1986, a tronsonului
se asigura toate condiţiile în vederea rea RILOR DE CASA. în vederea realizării a tovarăşul Nicolae Ceauşescu tală. la dezvoltarea şi mo Crîngaşi — Gara de Nord.
lizării întocmai a acestui program. Co 50 mi'ioane de capete. Sporirea efective a tăiat panglica inaugura dernizarea sa." de a intensifica ritmul de
mitetul Politic Executiv a cerut ministe lor în perioada 1980—1990 — 11,3 milioa lă a noii l i n i i de pe cea La încheierea vizitei de lucru la staţiile.. „Universi
relor producătoare de utilaje necesare dez ne faţă de prevederile iniţiale va avea de-a Il-a magistrală a me inaugurare a noii linii a tăţii". „Piaţa Victoriei".
voltării şi modernizării producţiei acestui Ioc pe baza dezvoltării creşterii iepurilor troului. metroului bucureştean. to „Aviatori'or" şi ..Pipera",
sector să ia toate măsurile pentru produ la întreprinderile! avicole de stat, coopera Construcţia noului traseu varăşul Nicolae Ceauşescu a întregii magistrale, pînă
cerea şi livrarea la timp a acestor utilaje. tivele agricole ele producţie, alte unităţi s-a efectuat, la indica a consemnat, pe cea de-a la punctul final.
în cadrul şedinţei. Comitetul Politic E- socialiste, precum şi în cadrul gospodă ţia tovarăşului Nicolae 4-a filă a Cărţii de onoare La plecarea din Piaţa
xecutiv a examinat şi aprobat PROGRA riilor populaţiei, prin cooperare cu unită Ceauşescu, în subteran, cu a constructorilor metroului: Unirii, tovarăşul Nicolae
ajutorul scuturilor realiza
„Adresez cele mai calde
Ceauşescu a fost salutat
MUL PRIVIND CULTURA VIŢEI DE VIE ţile de stat. te de întreprinderea „2.3 felicitări muncitorilor, in cu aceleaşi sentimente de
ŞI A POMILOR FRUCTIFERI ÎN PE în legătură cu toate aceste programe pri August", instalaţii mutli- ginerilor, maiştrilor şi teh dragoste, aleasă stimă şi
RIOADA 11)86—1990. In conformitate cu vind dezvoltarea diferitelor domenii ale funcţionale cu ajutorul că nicienilor, militarilor şi ti preţuire de mii de oameni
obiectivele stabilite de Congresul al XIII- producţiei agricole. tovarăşul Nicolae rora se sapă. se evacuea nerilor, tuturor acelora ca ai muncii.
lea al P.C.R. în acest domeniu, programul Ceauşescu a cerut ministerelor, organelor ză pămîntul şi se montea re prin munca şi eforturile Desfăşurată sub însemne
prevede creşterea cantităţilor de struguri locale de partid şi de stat să-şi întocmeas ză inelele din beton. lor şi-au adus contribuţia de mare sărbătoare, vizita
şi fructe, în principal pe scama sporirii că programe şi planuri proprii de mă T o v a r ă ş u 1 u i Nicolae la realizarea noii linii de lif noua linie ,;f metroului
producţiei la hectar, prin generalizarea suri a căror aplicare să fie urmărită sis Ceauşescu i-au fost pre metrou Piaţa Unirii — în a oferit locuitorilor Capita
tehnologiilor intensive în plantaţiile exis tematic — decadal, lunar — incit să se zentate apoi staţia I.M.G.B., treprinderea dc maşini gre lei prilejul de a-şi expri
tente, înfiinţarea de noi plantaţii de mare asigure, pe această bază, realizarea inte cu vestibulul la suprafaţă, le Bucureşti, construcţie de ma. şi de această dată.
productivitate pe terenuri în pantă şi ni grală a tuturor obiectivelor prevăzute, situată în imediţitn vecină mare amploare şi comple sentimentele de adîncă
sipoase, improprii culturilor de cereale şi sporirea substanţială a cantităţilor de pro tate a cunoscutei întreprin xitate ce ilustrează minu preţuire şi profundă recu
plante tehnice. Se va mări suprafaţa des duse livrate economiei naţionale de aces deri de maşini grele şi so nata capacitate de creaţie noştinţă. pe care poporul
tinată producţiei strugurilor de masă. Tot te sectoare. luţiile tehnice si construc tehnică a poporului ro nostru le poartă partidului
odată, prin defrişarea unor vii şi livezi de In cadrul şedinţei. Comitetul Politic E- tive adoptate la realizarea mân, forţa şi vigoarea eco şi secretarului său general
slabă productivitate sau aflate pe tere xecutiv a aprobat MANDATUL DELEGA depoului de parcare, pre nomiei noastre socialiste. pentru grija . permanentă
nuri arabile, pînă la sfîrşitul cincinalului ŢIEI Romane la conferinţa pen văzut cu ateliere de între Urez din toată inima acordată creşterii continue
urmează să se elibereze o suprafaţă de tru MĂSURI DE ÎNCREDERE SI SE ţinere şi reparare a va tuturor constructorilor me a nivelului de trai şi civi
circa 34 mii ha. CURITATE SI PENTRU DEZARMARE ÎN goanelor de metrou, dispus troului noi şi tot mai mari lizaţie ni celor ce muncesc
în scopul diversificării sortimentelor de EUROPA DE LA STOCKHOLM şi MAN pe două nivele. succese în realizarea aces dc a da glas voinţei lor
fructe, corespunzător cerinţelor de con DATUL DELEGAŢIEI ROMANE I,A SE Proiectanţii şi construc tei măreţe lucrări, mărturie ferme de a înfăptui exem
sum iile populaţiei şi industriei producă SIUNEA CONFERINŢEI PENTRU DEZ torii au conferit fiecărei a grijii şi preocupării deo plar hotărîrile celui de-al
toare de conserve şi sucuri naturale, cît ARMARE DE LA GENEVA. Comitetul staţii o personalitate dis sebite a partidului şi sta XlII-lea Congres al parti
şi pentru mai buna acoperire a solicită Politic Executiv a stabilit ca delegaţiile tinctă, o eleganţă aparte tului nostru pentru dezvol dului. de a contribui, prin
rilor la export, în actualul cincinal se vor ţării noastre să acţioneze în spiritul hotă- prin arhitectură şi soluţii tarea urbanistică a Capita întreaga forţă şi capacita
dezvolta intens culturile de arbuşti fruc rîrilor Congresului al XlII-lea al partidu le adoptate, prin modul de lei, pentru creşterea nive te creatoare, la înf'orirea
a
combinare
României socialiste.
lului de viaţă şi civilizaţie
marmurii,
tiferi şi de căpşuni. lui, al orientărilor şi indicaţiilor tovarăşu granitului, travertinului al întregului popor". T o v a r ă ş u l Nicolae
Comitetul Politic Executiv a stabilit ca lui Nicolae Ceauşescu. pentru a aduce o şi a altor materiale de In numele constructori Ceauşescu a răspuns cu
înfăptuirea sarcinilor prevăzute în acest contribuţie activă, constructivă la desfă construcţii indigene. La lor, tovarăşului Nicolae prietenie manifestărilor en
domeniu să fie urmărită de colective spe şurarea cu rezultate cît mai bune a aces fel ca .şi staţiile de pe ma Ceauşescu i-a fost înmîna- tuziaste ale oamenilor mun
cial constituite. S-a cerpt ca Ministerul A- tor importante reuniuni internaţionale, la gistrala 1, cele 6 staţii ale tă, de directorul general cii bucureşteni prezenţi la
griculturii să asigure toate condiţiile pen realizarea unor progrese reale pe calea în noului traseu dispun de al întreprinderii Metroul acest important eveniment.
tru realizarea întocmai a prevederilor pro tăririi încrederii, securităţii şi dezarmării sisteme dispecer, comuni Bucureşti, Placheta oma
gramului culturii viţei de vie şi a pomi în Euopa. caţii radio şi televiziune gială care înfăţişează l i n i i (Agerpres)
lor fructiferi. Comitetul Politie Executiv a soluţionat,
Comitetul Politic Executiv a examinat şi de asemenea, şi alte probleme curente ale
aprobat apoi PROGRAMUL DE DEZVOL activităţii de partid şi de stat.
tare create de regimul de vest-german au avut loc |
la Pretoria, a taxelor ridi dezbateri parlamentare cu '
BUâîPfl cate şi a segregării rasia privire la interzicerea ex- |
perienţelor cu arma nu- ,
domeniul
în
le
educaţiei.
ŢElEViZIUME U.H.E. Ostrovu Mic Acuzaţiile, în baza legilor cleară şi poziţia guvernu- 1
ITTI. «TfflMIIIIIIUIIHHIUMMH ■ NAŢIUNILE UNITE. - discriminatorii rasiste, pot lui vest-german în această *
Comitetul special al O.N.U. duce la condamnări la pioblemâ. Preşedintele gru- ■
(Urmare din pag. 1) trepriză — au fost urmate împotriva apartheidului a
13.00 Telex neabătut şi astăzi putem moarte, se arată în decla pulul de deputaţi social- '
13,05 La sfirşit de săptămi- condamnat in mod ferm raţie. democraţi în subcomisia j
nă (parţial color). Gheorghe Urda şi oame raporta cu satisfacţie că farsa judiciară de la Pre Bundestagului pentru dez- |
Din Număr : nii din subordinea sa — ca ne-am făcut datoria. Ziua toria in cadrul căreia auto g BUENOS AIRES. - armare şi controlul înar- '
* Plaiul nostru româ re s-au ocupat de monta de joi, 23 ianuarie 1986, va rităţile rasiste sud-africa- Confederaţia Generală a
nesc — melodii popu jul turbinelor. rămîne înscrisă ca prima Muncii din Argentina a de mărilor, German Scheer, a j
lare ne încearcă să se răfuias relevat că guvernul vest- '
* „Cinstim conducăto Este o mîndrie pentru bornă de forţă şi lumină că cu 22 de conducători clarat o grevă generală de german ar trebui să acţio- |
rul" — moment poe toţi oamenii muncii din bri de la Rîu Mare, cuplată la de frunte ai opoziţiei faţă 24 de ore, în semn de pro
tic gada nr. 1 Ostrov de a fi sistemul energetic naţional test împotriva politicii so- neze imediat pentru înche- s
* Oameni de azi — re de regimul minoritar rasist ierea unui acord care să |
portaj pionieri în producerea e- al ţării. Pînă la sfîrşitul a- de la Pretorio. cial-economice guverna prevadă deplina interzice- '
* De drag şi de bucurie nergiei electrice la Rîu Ma cestui an, cei peste 1 200 Intr-o declaraţie dată pu mentale - transmite agen re a experienţelor cu arma >
— cintece re, ei care, în toamna a- de constructori de la A.C.H. blicităţii la Naţiunile Uni ţia IPS, citind un comuni
* Univers românesc cat dat publicităţii la Bue- nucleară.
* Tclesporl nului 1982, cînd secretarul Păclişa vor finaliza alte te de către preşedintele in
* Ochi do copii — re general al partidului, tova două uzine hidroelectrice, terimar al comitetului, se nos Aires. | §| | PARIS. - La Paris a j
portaj răşul Nicolae Ceauşescu, avut loc colocviul naţional I
* Ţară de vis — muzică respectiv pe cele de la Os arată că procesul intentat Lozincile sub care se iniţiat de organizaţia anti- J
uşoară românească s-a aflat în vizită de lucru trovu Mare şi Păclişa, fie împotriva opozanţilor re desfăşoară greva evidenţia
11,43 Săptămina. politică pe amenajare, .abia pre care cu cîte o putere in gimului, incluzind cddre ză necesitatea îmbunătăţi războinică „Chemarea celor |
(color) găteau fronturile de ac stalată de 15,9 MW. din conducerea Frontului rii condiţiilor de muncă şi o sută", din care fac par- '
19.00 Telejurnal ţiune pentru ceea ce este Democratic Unit, cea mai te personalităţi ale vieţii |
19.35 întemeietorul Epocii astăzi U.H.E. Ostrovu Mic Constructorii de aici de de viaţă ale maselor largi culturale şi ştiinţifice din s
de aur a României. dică succesul din aceste largă organizaţie antiapar- populare şi a declarării u- Franţa, relatează agenţia jj
Documentar (color) — îndemnurile adresate zile aniversării zilei de naş theid din R.S.A., reunind in
atunci de conducătorul nui moratoriu pentru plata TASS. \
19.55 Cinlecul şi poezia a- tere a tovarăşului Nicolae rîndurile sale peste 700 de
eestor ani eroici partidului şi statului, de a grupări, este în strînsă le datoriei externe. Argentina în cadrul dezbaterilor au j
30.35 Cunună de lauri. pune cît mai repede în Ceauşescu, secretarul gene are o datorie externă de fost subliniate imperativul J
Film omagiu (color) ral al partidului, preşedin gătură cu revoltele popu aproximativ 50 miliarde do
31.35 E ţara in sărbătoare funcţiune noi izvoare de e- laţiei majoritare de culoare creşterii aportului oameni- t
— muzică populară nergie electrică in această tele Republicii, omul de nu din ghetourile regiunii lari, precizează agenţia. lor de ştiinţă la lupta pen- \
(color) parte a ţării — releva Cor mele căruia sînt legate
31.55 Telejurnal nel Diconi, preşedintele co Transvaal, desfăşurate în S BONN. - La iniţiativa tru dezarmare, răspunderea J
33,10 Minunata lume a mu toate marile izbînzi ale po septembrie 1984 împotriva fracţiunii Partidului Sociai- lor pentru evitarea unei ca- j
zicii (color). mitetului de sindicat pe an porului nostru. aşa-ziselor consilii comuni- Democrat în Bundestagul tastrofe nucleare. *
1 r k m * * * f * * * * * * / 4MW S «MM» f m m m * #
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Povel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob I dubs I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Teleloanei 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL: Tipografia Deva. str.. 23 August, nr. 275