Page 90 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 90
Vag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8
20.00 T
20,20 A
II'
20,30 P
E
Şi
Cornel Cozmescu este 20,40 C
Căldura izvorîtă Creativitatea — ... ca 0 pîine caldă maistru principal specia m
lc
list la centrala electroter
mică nr. 3 a Combinatu 21.00 -F
lc
din „fierberea" pentru iscoditoare a oamenilor, productivitate şi eficienţă. lare a pîinii — ce se e- lui siderurgic „Victoria" Ti
Declanşate de gîndirea
L-au numit „Maşină de
Călan. Iată o scurtă ca
fectua
manual
anevoios,
noul, progresul tehnic pă rulat specialităţi dc pani — este realizată acum cu racterizare făcută de in 21,50 T li
22.00
bunul mers al producţiei trund în toate sectoarele ficaţie". Este silenţios, e- ajutorul unui dispozitiv ginerul Virgil Moroşanu, şef rr
muncii şi vieţii, în folosul
secţie coordonator al cen
muncii şi vieţii. Dezvolta eonomicos sub raportul automat, realizat tot de tralelor electrotermice :
consumului dc energie şi
Pînă dc curînd era doar termos, în care închiderea
0 propunere. Astăzi, pen şi micşorarea spaţiului din rea, civilizaţia, confortul, poate fi reglat în funcţie Nicolae luga, simplu şi u- — Un om obişnuit, că
tru oţelarii şi laminatoriş- tre lingotiere duce la păs frumuseţea nici nu sînt de sortimentul dc panifi şor, care asigură o spălare ruia nu-i place să lase
tii din Combinatul .side trarea unei temperaturi ri de conceput în afara cle caţie ce se realizează. rapidă, uniformă şi igieni lucrul de azi pe mii no, dar
rurgic Hunedoara se nu dicate mult timp, apar e- mentelor de nou şi pro In recipientul generos al că şi dă pîinii un aspect nici zarvă în jurul lui nu
BUC
meşte vagon-termos pen vidente şi în ochii celor gres. dorinţei de autoperfecţio- face. Are unele calităţi diopro
tru transportarea şarjelor mai puţin avizaţi : • mic nare de la Atelierul dc plăcut, de... s-o mănînri care-1 detaşează din rândul * Bu
calde de la oţelăria Sie şorarea pierderilor de tem Aceste imperative ale panificaţie din Brad s-au cu ochii... anonimilor. El face aproa La or
mens Martin nr. 1 la gru peratură, prin reducerea noului şi progresului teh învestind în munca sa pe tot ceea ce ţine de re cultur.
7.30 /
pul de laminoare. Drumul suprafeţelor de schimb de nic, ale cercetării tehno dospit şi au crescut şi alte profesionalism şi responsa pararea, întreţinerea şi ex Rcvist
parcurs de idee pînă la căldură; • creşterea du logice şi creaţiei ştiinţifice idei tehnice, finalizarea lor ploatarea cazanclor. La rierul
letin
transformarea ei în reali rabilităţii lingotierelor de practică ' avind preţul unei bilitate, gîndire tehnică şi greu nu se lasă bătut, ne-a pun de
tate palpabilă poartă, ca Bluming prin reducerea fac şi obiectul cotidian al adevărate plini calde. Ast dorinţă de mai bine, colec scos de multe ori din în 10,00 1
întotdeauna, amprenta ac timpului de staţionare a preocupărilor colectivului tivul Atelierului de pani curcătură. 10,03
tivităţii oamenilor, a celor oţelului în lingotieră; • re Atelierului de panificaţie fel; maşinile pentru lăţitul ficaţie din Brad conferă 10.30 I
10,45
pe care îi numim „căută ducerea numărului trenu din Brad. Pînă nu de mult, aluatului şi cele pentru tă muzic
tori ai noului, promotori ai rilor de turnare în func lucrătorii de aici întîmpi- iatul tăieţeilor. importate activităţii pe care o desfă letin <
progresului". în acest caz, ţiune prin scurtarea ciclu din Italia, au fost asimi şoară înaltă calitate şi e- Cînd nu Publi<
carusi
ei sînt inginerii Grigorie lui de montare-turnare- nau greutăţi privind dis fieienţă sporită. de şti
Lazăr şi Constantin Popa, stripare; • consum de com tribuţia combustibilului, late şi se realizează acum coluiu
maiştrii Partenie Nistor, bustibil mult mai mic prin cele cinci injeetoare, în cadrul atelierului din ION COTOI, como;
Vasile Bălţat şi Ionel Pin- pentru transportul lingou în cele zece vetre ale cup Brad, iar operaţia de spă- corespondent te iaşi... Avan]
13.00
eă, membri ai colectivului rilor pe traseul O.S.M. 1 — » Bulctl
de inventatori şi inovatori Bluming. toarelor. Probleme se pu Club u
de la O.S.M. 1. Am mai consemnat şi câ neau îndeosebi iarna, din Radio I
rea
„In noul certificat de teva cifre concludente pen cauza debitului şi presiu Frumoasă caracterizare Cîntcc
inovator pe care l-am ob tru relevarea avantajelor nii reduse în bazinul dc făcută unui om. Unui om 16,35
ţinut la 13 august 1985, va pe care le prezintă noul căruia nu-i place să stă m ice;
•li;
gon ul-termos apare ca sistem: sarcina transporta alimentare şi a fluidităţii ruie asupra a ceea ce face.
„Sistem îmbunătăţit pen tă s-a redus de la 326 tone scăzute a combustibilului w-»du
tru transportul lingourilor la 145 tone pe fiecare tren de calorifer. Colectivul a — Cum îi cu sticlele dc zatoai
tre;
de oţel între secţia O.S.M. de turnare; prin creşterea căutat, a găsit soluţia şi nivel de la cazanele cu Romă
1 şi laminorul Bluming" — durabilităţii lingotierelor, abur 7 — l-am întrebat. Odă 1
ne spunea ing. Grigorie consumul specific al aces a pus-o în practică. Recu- Cu cele care au deforma Orele
de şti
Lazăr. Dar şi noi tot va tora a scăzut la 22,72 kg/ perînd un rezervor metalic ţii de planeitate şi nu se terna]
gon-termos i-am zis de la tonă, ceea ce la producţia de 3000 litri — care, în pot folosi ?., am completat. zică,
bun început, pentru că medie anuală de oţel la tre altele fie spus, era des — Cum să fie. Problema letin
dul,
principiul de bază aplicat minat în Bluming repre lor s-a rezolvat. Altceva Mcl; 1
este cel al conservării e- zintă economisirea a tinat fierului vechi —, oa ne doare acum. * diojui
nergiei termice. Păstrarea 712 500 lei ; de la 320 lin- meni inventivi l-au insta — Staţi puţin. Cum s-a tura
un timp cît mai îndelun gouri/lună returnate ca lat pe acoperişul staţiei rezolvat ? tia d'
oră;
gat a temperaturii iniţiale urmare a stripării necores- termice, asigurînd astfel, — Am făcut un dispozi Berii
a lingourilor de oţel repre punzătoare s-a ajuns as tiv de îndreptare prin şle Noctu
zintă un mare câştig pen tăzi la aproximativ 100; în datorită înălţimii, debitul fuire. K folositor. Pînă a-1 24.00
tru producţia siderurgică ansamblu, economiile ce şi presiunea necesare in- face pierdeam anual circa
hunedoreană. Şi ca să fiu se estimează a fi obţinute jectoarelor şi o tempera jumătate din cele 9 600 de
mai bine înţeles de cei în acest an prin folosirea tură optimă în cuptoare. sticle care ne intrau. A-
mai puţin cunoscători ai noului sistem de transport cum, pierderile sînt neîn
specificului activităţii noas se cifrează la peste 2,3 mi Dar căutările nu s-au semnate.
tre voi recurge la compa lioane lei. oprit aici. Pentru a uşura — Cît costă o asemenea
DE’
raţia cu sistemul clasic Pe fluxul de transport munca oamenilor — la o- voluţ
de transport al şarjelor al oţelului spre laminoare, peraţia de rulat franzele, sticlă şi ce rol are ea ? moni
calde, acela cu trenuri de metalul îşi păstrează as — Din câte ştiu eu, DOAl
turnare, cu lingotierele tăzi căldura din timpul batoahe, fiţi lele pentru go- aproximativ 30 de lei. Sti cuză
descoperite. Este clar că, turnării o perioadă mai zonaci, foile pentru cor- cla se montează pe tam- Tont;
si ci;
în cazul vechiului sistem, îndelungată de timp. A- nuri cu rahat etc. —, care burii superiori ai cazanu
oţelul turnat în lingotiere ceasta deoarece vagoanele- se efectuau manual şi lui. Cu ajutorul ei, opera
si apoi „plimbat" cale de termos poartă cu ele şi greoi, tehnicianul Nicolae torul urmăreşte în perma v.hui;
PETI
cîţiva kilometri în aer li căldura izvorîtă din „fier nenţă nivelul apei din ca cu i
ber, la discreţia capriciilor berea" pentru mai binele Iuga, şeful Atelierului de zan. Deci, fără ea nu se Căpit
vremii, se răcea relativ producţiei pe care o ma panificaţie din Brad, îm poate funcţiona. Ce-am fă Noiei
vinci'
repede, iar pentru ca el nifestă o mînă de oameni preună cu lăcătuşii Cornel cut noi ? Am redus con PENI
să fie laminat trebuia pentru care promovarea Uibaru şi Ioan Orb şi cu siderabil consumurile de (Cult
stripat şi reîncălzit. Ope noului a devenit o adevă sticlo de nivel. Suco
ceafsl
raţii în plus, consumuri rată stare de a gindi, electricianul Petru Păiu- ...Această realizare îşi neral
mari de energie, timp... munci şi exista. şan au gîndit şi realizat Un are importanţa sa. Calculul rul);
Avantajele vagonului- MIRCEA DIACONU utilaj ingenios, de mare economic este simplu, la rea
(Mut
îndemînă. Dispozitivul pen Zică
Tehnicianul Nicolac luga, şeful Atelierului tic panificaţie tru şlefuirea robineţilor de zat);
Bra<l, Împreună cu cîţiva dintre colaboratorii săi, verifică la sticlele de nivel, insta mul
unui
care
utilaj,
nou
ale
caracteristicile
tehnico-funcţionale
Alo, Bucureşti ? Aici, Bucureşcii Bradului! va da randament sporit în procesul de fabricaţie a plinii. laţia pentru filtrarea apei RAŞ'
tria)
(FI ar
Foto ELENA LUCA industriale care intră Ia HAI
filtrele mecanice de la tra
Este un fapt public, în transformarea unei centra că a adus judeţului nostru tarea apei, dispozitivul (Cas:
prezent, că din comuna le telefonice de întreprin faima de a fi primul în pentru manevrarea clupe- TKG
(Dae
Dobra şi din Bucureşcii dere, tip „P-200", în cen care s-a realizat o astfel tei de reglaj a gazelor arse mă
Bradului se poate vorbi la trală telefonică pentru lo de instalaţie. Aprecierile Muncă, creaţie, eficienţă la cazanele C.R. 13... — RIA
telefon — în mod direct, calităţi din mediul rural. pozitive ale specialiştilor sînt alte idei materializate flori
Sosc
formînd prefixe şi numere Autorii sînt doi muncitori din toată ţara au fost da rc (
*— cu toate localităţile ţă specialişti: Traian Popa şi te atît Ia „Simpozionul na In cadrul celor şapte de la C.S. Hunedoara este de maistrul Cozmescu, în Simt
rii conectate la sistemul Adrian Năstase. ţional de telecomunicaţii" cercuri ale inovatorilor din următorul: s-au făcut trei ultimii ani, aici, la neru
interurban. Practic, de la o centra din 1985, cit mal ales la uzinele Combinatului side propuneri de invenţii, 65 C.E.T.-urile din Călan, de
— Desigur — ne-a de lă de întreprindere pînă faţa locului, la Deva, unde rurgic Hunedoara se de propuneri de inovaţii, au mare eficienţă în produc
clarat ing. Mircea Gostae, la cea realizată este o „dis au putut să studieze mai pune o activitate susţinută, fost caracterizate 42 de ţie.
şeful secţiei întreţinere şi tanţă" de... gîndire destul în amănunt centrala. Cu în spiritul sarcinilor de inovaţii cu o eficienţă e- — Ce vă preocupă în
preşedintele comisiei ingi de mare. Centrala ,,P-200 “ acest prilej, întreprinde mare importanţă trasate de conomică înregistrată de prezent — am reluat dia
nerilor şi tehnicienilor din nu are: joncţiuni intrare rea „Electromagnetica” Congresul ştiinţei şi învă- aproape 25 milioane lei. logul ?
Pe
cadrul D.J.P.Tc, Hunedoa- şi ieşire, adaptări pentru Bucureşti •— unitate spe ţămintului, a orientărilor — Avem necazuri cu tur gene
ra-Deva •— s-ar putea ca posturi publice urbane şi cializată In astfel de con şi indicaţiilor tovarăşului Iată şi cîteva dintre pro nurile de răcire a apei, nopţ
oamenii, pe bună dreptate, interurbane, joncţiuni pen strucţii — a solicitat pro Nicolae Ceauşescu, pentru punerile de inovaţii, care eleve
să se mire j ce e nou în tru servicii speciale, cadre iectul pentru a produce soluţionarea operativă şi au soluţionat probleme respectiv cu plăcile de az zilei
asta, doar mai sînt atîtea de taxare după durată, a- instalaţia în serie, fiind cît mai eficientă a proble deosebit de importante bociment, care să tot fie pora
cădc
localităţi conectate la au limentarea specială, conto- solicitată şi la export. vreo 40 000 de bucăţi. Se sufli
tomatul interurban. De rii pentru abonaţi. Toate Trebuie să menţio melor de producţie, sub pentru producţie: „Tehno desprind şi cad. Situaţia est.
aceea, trebuie să le spu năm *— ne-a declarat, în toate aspectele. în zilele logie de încălzire şi lami conduce la randamente scă nimi
tre
nem că lucrarea — în în aceste lacune au fost în încheiere Interlocutorul — trecute din ianuarie, aici nare a oţelurilor inoxida zute în turnuri, la pericole grad
tregul său — este Inedită lăturate prin gîndire teh că, în prezent, un colectiv bile, refractare şi înalt a- de accidentare, la consu intre
pe plan naţional. îndeosebi nică şi realizate Ia un condus de maistrul prin au fost înregistrate trei noi muri inutile. M-am gîndit grad
centrala telefonică are ® înalt nivel tehnic. Pentru cipal Garol Mihai lucrează propuneri de inovaţii vi- Iiate", „Tehnologie de fa mini
„casetă" largă de noutăţi 1 prima oară s-au putut rea la modificarea şi adapta zînd, în ansamblu, îmbu bricare a gurilor de vînt la un sistem de susţinere Pe
Interlocutorul ne-a ex liza abonaţi euplaţi, cu rea unor centrale şi mai nătăţirea calităţii produc pentru furnale", „Instala a acestor plăci. Nu-i chiar va .
pus, în continuare, în «se contorizare individuală, îa vechi. Şi încă un „amă- ţie pentru degazarea apei simplu, dar îi dăm noi de •ros.
Vîni
constă experienţa pozitivă un asemenea tip de cen nut” i dacă s-ar fi reali ţiei, creşterea continuă a capăt. cu :
cristalizată în eadrul co trală. Nn este lipsit do in zat prin Investiţii, centra eficienţei economice. de alimentare la cazanele — Succes, tovarăşe mais km/
lectivelor de muncă dî» teres faptul că s-au folo lele de la Dobra şi Bucu- Dacă ne referim la anul recuperatoare", „Recondi- tru. colii
se '
atelierele de comutaţie, sit, în mare parte, mate reşci ar fi costat de 2,5 oare s-a încheiat nu de ţionarea interioară a port- depi
frecvenţă şi reţele —- ease riale rezistate din recu ori mai mult! — Mulţumesc ! (Me
formează, la un loc, secţia perări. multă vreme, bilanţul acti- îagărelor tip „Morgoil" şi Ale;
irr*î ir, X.T^r-. - ___ t__ 1 V X - T — t Liiniu uc/*Air«
