Page 93 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 93
O ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ A FIECĂRUI LOCUITOR
AL SATULUI - CONTRACTAREA UNOR CANTITĂŢI CÎT MAI MARI
DE PRODUSE AGRICOLE CU STATUL
Hărnicia oamenilor — suportul temeinic
al depăşirii planului la contractări
Locuitorii comunei Cîrjiţi care crescînd cîte 5—8 bo tru Băneasă a Încheiat
înţeleg pe deplin răspun vine, oi, porci şi păsări. contract pentru trei bovine,
derile ce le au privind Dispunînd de o bună 1 600 1 lapte şi un porc,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll P.C. bază materială, producăto iar V. Stoica va vinde cinci
participarea la realizarea
fondului de stat şi a pro rii agricoli şi crescătorii de bovine şi un porc.
SI Al G O IU SI LI U I U I P U P U I A R J U D E Ţ E A N gramului de autoconducere animale din comuna noas Evidenţiem, în acelaşi
şi autoaprovizionare terito tră vînd statului, an de an, timp pe Sofia Mariş şi Ti-
rială. Sub conducerea or cantităţi tot mai mari de tus Ioaneş, din satul Co-
ganizaţiei de partid, pro carne, lapte, ouă, lină şi zia, care au contractat
Anul XXXVIII, nr. 8 773 JOI, 30 IANUARIE 1986 4 pagini — 50 bani ducătorii agricoli şi cres alte produse agroalimen- cîte trai bovine, 1 600 1
cătorii de animale clin tare. lapte, un porc, şi, respec
cele cinci sate au acţionat Potrivit prevederilor pla tiv, două bovine, 1 600 1
cu hărnicie, pricepere şi nului de dezvoltare eco- lapte şi un porc. La rîn-
CINCINALUL VIII * DEZVOLTARE INTENSIVA dăruire pentru a dezvolta teritorial, în acest an tre dul său, Petru Lorinţ, din
nomico-socială
profil
în
satul Cîrjiţi va vinde sta
puternic sectorul zooteh
nie, în scopul valorificării buie să vindem, din gos tului două bovine, 1 600 1
m teimc •TncducMtate imită * mai bune a potenţialului podăriile populaţiei, pe lapte, un porc şi alte pro
de care dispune fiecare gos bază de contracte încheiate duse. Asemenea exemple
ADUNĂRILE GENERALE ÎN UNITĂŢILE AGRICOLE podărie şi înfăptuirii sar cu statul, 180 bovine, 100 demne de urmat avem şi
cinilor ce ne revin din porcine, 43 ovine, 1 700 hl în satele Popeşti şi Cher-
gheş.
lapte de vacă, 25 hl lapte
Moment de bilanţ şi de angajare Programul unic, din pro de oaie şi alte produse. oamenilor muncii din in
Alăturîndu-se eforturilor
gramele judeţene de dez
Acţiunea de contractare am
voltare a agriculturii. Ca
urmare, în prezent, gospo îneeput-o în luna noiem dustrie, care se străduiesc
puternică pentru sporirea dăriile populaţiei din co brie a anului trecut. Cu să asigure economiei na
u
l organizaţiilor
r i j i n
ţionale cantităţi sporite de
s p
muna noastră deţin peste
1 000 bovine, mai mult de O.D.U.S., de femei şi tine bunuri materiale, locui
ret şi cu deputaţii am fă
producţiei şi a eficienţei economice 500 porci, aproape 400 oi, cut vizite la fiecare gos dovada înaltei lor răs
torii comunei noastre fac
un însemnat număr de
păsări şi familii de albine, podărie pentru a identifica punderi patrio'SRe şi cetă
Precedate de adunările senţiale care vizează folo economică în scopul creş posibilităţile existente pen ţeneşti prin faptul că au
pe brigăzi, ferme şi sec sirea judicioasă a bazei terii cantitative şi calita înregistrindu-se creşteri în tru realizarea sarcinilor. încheiat contracte şi vor
toare, în perioada 31 ia tehnico-materiule, sporirea tive a bazei furajere, pu semnate îa fiecare specie Drept rezultat, pînă acum. vinde la fondul de stat
nuarie — 10 februarie a.c., producţiei agricole în fie nînd mai bine în valoare şi categorie comparativ cu am reuşit să încheiem con cantităţi suplimentare de
în unităţile agricole coope care sector de activitate, a potenţialul pajiştilor na cele existente Ia recensă tracte peste nivelul stabi produse agroalimentare, a-
ratiste, asociaţiile'~economi- livrărilor la fondul de stat turale prin executarea în mântul din anul trecut. lit la porcine, ovine şi dueîndu-şi astfel o contri
ee. intercooperatiste, între şi la fondul de autoapro- acest an a unui volum cît Printre cei mai vrednici lapte. buţie tot mai însemnată
prinderile agricole de stat vizionare, reducerea chel mai mare de lucrări de a- gospodari şi buni crescători Printre fruntaşii in ac la înfăptuirea obiectivelor
şi staţiunile pentru meca tuielilor şi creşterea ren meliorare a acestora. de animale se numără Ioan ţiunea de contractare se stabilite de Congresul al
nizarea agriculturii vor a- tabilităţii. O atenţie deose Ţinînd seama de nece Stoica, Aurel Bănoasă, Dra- află Miron Mihăiiă,. din XHI-lea al partidului.
vea loc adunările generale bită se cere să fie acor sitatea sporirii veniturilor gostin Struţ, Hilar Băinea- satul Almaşu Sec, care a
anuale pentru dări de sea dată modului de folosire băneşti şi de mai buna o- să, Gheorghe Necşa, Miron contractat să vîndă în a- VICTOR CIZAR,
mă, iar în C.A.P. şi pen a pămîntului, punînd ac cupare a forţei de muncă Demia, Petru Muntean, Zo cest an patru bovine, 1 600 secretarul Comitetului
tru alegeri. Pornind de la centul pe generalizarea ex din C.A.P. în tot cursul na Ilaţegan, Aurel Toader, 1 lapte, un porc şi alte comunal de partid,
obiectivele stabilite de perienţei formaţiilor de lu anului, se impune să se Viorcl Băneasă şi alţii, fie produse. De asemenea, Pe primarul comunei Cîrjiţi
Congresul al XlII-lea al cru, a brigăzilor, fermelor acorde atenţie maximă dez
partidului privind dezvol şi secţiilor de mecanizare voltării sectorului de mică
tarea intensivă şi moderni fruntaşe , care, printr-o industrie, valorificând su
zarea agriculturii, de la bună organizare a muncii, perior resursele locale de
Sarcinile şi orientările date prin întărirea spiritului de care dispune fiecare loca
de secretarul general al ordine şi disciplină, reuşesc litate şi unitate agricolă.
p a r t i d u 1 u i. tovarăşul să obţină rezultate supe în staţiunile pentru me
Njeolae Ceauşescu, în ve rioare. Un loc de seamă canizarea agriculturii, adu
derea înfăptuirii imperati în dezbateri trebuie să-l nările generale vor pune
velor noii revoluţii agrare ocupe aspectele privind
şi realizarea unei agricul mobilizarea şi participarea accentul pe implicarea de
turi de înalt randament şi la muncă a cooperatorilor, plină a tuturor lucrătorilor
eficientă economică spori preocuparea acestora şi a în utilizarea cu randament
maxim a tractoarelor şi
tă, adunările generale au cadrelor tehnice pentru a- maşinilor agricole, pe re
menirea să dezbată temei plicarca tehnologiilor de ducerea consumului de
nic, în spirit critir şi au lucru înaintate specifice combustibil, a cheltuielilor
tocritic, rezultatele activi fiecărei culturi, în legumi
tăţii economico-financiare cultura şi pomicultură, în materiale în fiecare sec
din anul trecut şi să sta scopul valorificării depli ţie, pe întărirea ordinii şi
bilească măsuri politico- disciplinei în executarea
lucrărilor agricole şi pe
organizatorice şi tehnico- ne a potenţialului produc creşterea rentabilităţii uni
tiv al pământului. De ase
eeonomice menite să asi menea, se cere să fie abor tăţilor.
gure realizarea în cele mai date cu întreaga răspun
bune condiţii a indicatori dere problemele referitoa întrucât lucrătorii din
lor de plan pe anul 1986. I.A.S. sînt confruntaţi în
Pentru a asigura o efi re la realizarea indicatori acest an cu sarcini spo
cienţă ridicată adunărilor lor de plan aferenţi sec rite privind obţinerea unor Transportul îngrăşămintelor şi
generale din fiecare unita torului zootehnic, respectiv producţii superioare la hec întreprinderea de con
te agricolă, organizaţiile de cei privind sporirea efecti tar şi în sectorul zooteh fecţii Vulcan. în atelierul
partid şi organele de con velor de animale, a nata nic, adunările generale vor de creaţie apar mereu fertilizarea ogoarelor se efectuează
ducere colectivă sînt che lităţii la fiecare specie, li insista pe -adoptarea unor modele noi, transformate
mate să le pregătească te vrările de produse şi înca măsuri menite să asigure de pe desen în produs pe front larg, dar prea puţin
meinic, să pună în dezba drarea în haremurile de înlăturarea neajunsurilor real de mîinilc meştere
terea cooperatorilor, meca cheltuieli stabilite. Pe baza ale meseriaşilor de aici.
nizatorilor şi lucrătorilor unor analize detaliate, este care au influenţat negativ cu... atelajele
din I.A.S., pe baza unor necesar să se adopte mă indicatorii economico-fi-
analize aprofundate şi cu suri judicioase în fiecare în unităţile agricole din la C.A.P. Bobilnu — am
prinzătoare, aspectele e- C.A.P., T.A.S. şi asociaţie (Continuare în pag. a 2-a) C.U.A.S.C. Simeria conti plificate în aceste zile".
nuă cu forţe sporite lucră Concomitent se acţionea
Căile de creştere a productivităţii muncii —vaste rile de pregătire a cam ză pe front larg la trans
portul în cîmp şi adminis
paniei de primăvară. „în
posibilităţi de a obţine noi succese în producţie centrul atenţiei noastre — trarea gunoiului de grajd
a dejecţiilor lichide şi se-
preciza Ioan Arsin, pre
şedintele consiliului unic milichide. „îngrăşăminteh-
Antrepriza de montaj şi vingerea, că ele sînt, în a- mai cu seamă pe baza creş- sînt, lucrătorii din brigăzi — se află în această pe organice le aplicăm — ţi
nea să sublinieze inginerul
rioadă transportul în cîmp
reparaţii centrale termice celaşi timp, şi puncte de terii productivităţii mun le nr. 3 şi 4 ale A.M.R.C.T. şi administrarea îngrăşă Nicolae Leonida, directo-
Hunedoara-Nord are de e- lucru model — sublinia cii". Hunedoara-Nord au pre mintelor organice, fertil i- . rul S.M.A. Simeria — mai
xecutat lucrări de punere ing. Pavel Ilcău, directo Asupra căilor creşterii gătit condiţiile înfăptuirii
in funcţiune a centralelor rul A.M.R.C.T. Hunedoara- productivităţii muncii am acestei sarcini încă de a-
termice dotate cu cazane Nord. O afirmaţie a cărei stăruit mai mult în timpul nul trecut. Cum anume, C.U.A.S.C. S I M E R I A
şi turbine de mică şi me am aflat de la ing. Vasile
die putere, precum şi lu Cucerenco, inginerul şef al
crări de reparaţii la uti A.M.R.C.T. HUNEDOARA-NORD antreprizei: „Am trecut la zarea cu îngrăşăminte chi ales pentru cartofi, sfecla
lajele energetice din unită mai buna organizare a mice a suprafeţelor semă de zahăr şi în legumicul
ţile industriale aflate în muncii, prin înfiinţarea de nate cu păioase. Pînă la tura. Pînă în momentul de
nouă judeţe din ţară. Pon acoperire se regăseşte în discuţiilor purtate cu oa echipe specializate pe ge această dată s-au aplicat faţă au fost transportate
derea acestor lucrări, res realizările obţinute de cele meni ai muncii din cadrul nuri şi chiar tipuri de lu îngrăşăminte complexe şi în cîmp 5 470 tone de gu
pectiv peste 50 la sută din două brigăzi care acţionea crări, aşa cum sînt cele azotoase pe aproape 7C0 de noi de grajd. Cantităţi mai
valoarea şi volumul lor, se ză pe întreaga rază a ju celor două brigăzi ale conduse de Ion Drapac şi hectare, cele mai mari su însemnate s-au transportat
regăseşte în întreprinderi A.M.R.C.T. Hunedoara- Mircea Duţu (brigada nr. prafeţe fiind fertilizate la la C.A.P. Rapolt, Simeria.
deţului — brigada nr. 3- 3-IIunedoara), Ion Gostian
le industriale din judeţul Iluncdoara, condusă de ing. Nord, întrucât acest impor cooperativele agricole Bă- Bobîlna, Băeia şi A.E.I
nostru, astfel de „puncte tant indicator a fost de şi Ton Dan (brigada nr. 4- cia (180 ha), Tlmpa (150 Bobîlna. In prezent avem
fierbinţi" fiind platformele Costel Alic, şi brigada nr. păşit cu 14,14 la sută. Am Călan) — montaj şi repa ha) şi Rapolt (120 ha), unde constituită o formaţie com
siderurgice Hunedoara şi 4-Călan, condusă de ing. ţinut, de asemenea, cont raţii cazane; losif Omboly mecanizatorii losif Lorinţ. pusă din 10 cupluri de re
Oălan, „Vîscoza" Lupeni, Oarol Szekely. Concret, în de faptul că, în anul 1986, şi Ion Scorobete (Hunedoa Constantin Bostaca, Aurel morci".
Uzina electrică Paroşeni, ultimul an al cincinalului antrepriza va trebui să rea ra). Mihăiiă Varga şi Ion Herţa, losif Popa şi Ioan într-adevăi, în ziua do
..Chimica" Orăştie ş.a. 1981—1985, cele două bri lizeze o productivitate a Selea (Călan) — montaj Mert şi-au făcut cu price cumentării noastre am u-
vut prilejul să-i vedem la
„Sînt, intr-adevăr, atît la găzi şi-au realizat planul muncii ridicată — valoric pere şi răspundere datoria. lucru pe mecanizatorii Iu-
propriu cît şi la figurat, de montaj şi reparaţii în însemnînd 225 000 ltâ/om MIRCEA DIACONU Şi în celelalte unităţi se MIRCEA LEPADATU
desfăşoară acţiunea amin
puncte de lucru fierbinţi, proeept de 108,9 la sută, al muncii. --------------------------------- tită, dar ritmurile de lu
dar, afirm cu toată con depăşirea fiind obţinută Ca buni gospodari ce {Continuare in pag. a 2-a) cru, ar trebui — îndeosebi (Continuare in pag. a 2-a)
