Page 95 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 95
• JOI, 30 IANUARIE 1986 - Pag. 3
Cînd problemele sini lăsate
0 şcoală a îndemînării şi artei
IZEUNE să se rezolve „de la sine“
Cine ar putea număra citi Alina Stanciu, Bianca Ol mai mari realizează aceste
al copii trec pragul Casei pio tean (ci. a Vl-a), iar cole panouri decorative pluşate într-o scrisoare, un lo naţie, dar care, acum n-au la cămine anv putea con
ilca, îu eco- nierilor şi şoimilor patriei gii lor mai mici — Săndel din fire supraelastice. Pen catar al căminelor .de ne- nici o folosinţă şi, în ge tinua. Nu credem eă mai
din Haţeg intr-o zi de va Trănoiu, Daniel Voinea, Flo tru dezvoltarea gustului ar familişti ale Combinatu neral o confirmare ad- e necesar. Tovarăşii care
rul artelor
Revistă Tv. canţă ? Pentru că — aşa rin Oprescu şi mulţi alţii, tistic şi pentru dragostea lui siderurgic „Victoria" literam a celor ce ni se nc însoţesc ne informează
itării Româ- Călan ne seria despre o scriau în scrisoarea amin că din iniţiativa comite
cum se intimplă la aseme se numără printre cei mai faţă de arta populară, ne tului de partid al combi
documeii- nea... case — aici nu-i ni sîrguincioşi. Maistrul loan inspirăm din folclorul local. serie de lipsuri şi nereguli tită.
★ Idealurile ciodată vacanţă. Iar profi Munteanu a creat in cerc Această expoziţie — cu pie care împiedică desfăşura Purtăm scurte discuţii natului. la cămine a fost
ate şi unita- lul cercurilor ce-şi desfă nu numai un climat de in se de costum popular, şter rea unei vieţi civilizate, cu locatare ale căminului organizat în luna decem
nală, putcr- realizarea unui microclimat nr. 2. brie anul trecut un control
nate în rc- şoară activitatea atrag sute struire, de insuşire a unor gare, fund de pernă — este — Condiţii pentru o bună la care au fost antrenaţi
dc la 1821. de copii. Aşa cum este cel profesiuni, ci şi de compe sursa noastră de inspiraţie plăcut în aceste colectivi
itar de electronică-radio-ciub, tiţie, de valoare, care gene in arta populară". tăţi umane. Lipsurile şi organizare a vieţii în că mai mulţi factori. Din con
în studiou- neregulile se referă la gos min ar fi, ne spune tova trol s-a desprins necesitatea
diotclcviziu- condus de maistrul loan rează posibilităţi de afir Corina Ghişa, Florina Flo- răşa inginer Elena Pîrva unor măsuri, cele mai
:). Concertul. Munteanu. 180 de pionieri mare a capacităţilor crea roni, Nicoleta Szanto, Lu podărirea şi folosirea spa
laureaţi ai descriirează in acest cerc toare. Iar căutarea, noul au ţiilor din cele trei cămine, de la camera 16, preşedin multe vizînd rezolvarea
cilor naţio- miniţa Proca, Ramona llioni, ia organizarea timpului li tele comitetului de că multora din problemele ri
internaţio- tainele unei meserii de ca devenit coordonate ale Anca Filan, Mirela Klein, ber al tinerilor cazaţi aici, min. Camere spaţioase, dicate de tineri şi parţial
re, apoi, cu greu se mai muncii sale pe care le Viorica Sen, Clara Păta, C.
U. despart. transmite cu impresionantă la modul cum îşi face da spaţii anexă suficiente : consemnate în rîndurile de
*a pro^ra- Mardare — fetiţe de clase toria personalul adminis dar starea de degradare în faţă. Programul respectiv
— Ne pregătim intens răbdare şi talent celor le II—IV — care in timpul trativ al căminelor admi care se află, lipsa de do de măsuri a fost dezbătut
pentru concursul judeţean mici. verii au recoltat frunze şi nistrate de C. S. „Victo tări le face inutile. Ca să şi în biroul consiliului oa
de radioteiegraiie şi radio- Alături, la cercul de crea flori pe care apoi le-au ria”. ne facem viaţa accepta menilor muncii din com
goniometrie, o dată cu con ţie confecţii şi tapiserie, te presat — lac acum artă de Am citit scrisoarea, îm bilă în cămin, de multe binat. Ne confirmă acest
struirea aparaturii pentru afli intr-un spaţiu de basm. corativă cu aceste plante, preună cu tovarăşul Viorel ori contribuim cu bani din fapt şi tovarăşul Aj Giin-
autodotare. Tot ce impodobeşte 'încă cu o răbdare de artizan. Păcuraru, primarul ora buzunar pentru remedierea ter, şeful serviciului ad
I: 6,00 Ra-
dimincţii ; — Noi de patru ani ne perea sint creaţii ale co Iar creaţiile lor sint fără şului. ministrativ, pe care l-am
ştiri; 6,30 menţinem pe locul I pe ju piilor. Fetiţe - de la vir- pereche. „Ceea ce realizăm, Ara ajuns' la căminul nr. contactat în scopul de a
lei în agri- sta şoimilor patriei din gră valorificăm cu dublu scop
[1 adio jurnal; deţ la radioteiegraiie, atit 2 in jurul orei 10, însoţiţi Viaţa în câmineie ne răspunde cînd are de
ră; 8,00 Re- la lete cit şi la băieţi şi diniţe pină la pioniere din — ne spune meşterul Ro de preşedintele consiliului gînd respectivul serviciu să
8,10 Curie- chiar pe echipă. clasele V—VI — te uimesc dica Mang : dezvoltăm la orăşenesc al sindicatelor şi de nefamilişti înceapă transpunerea în
; 9,00 Bule- fapt a programului de mă
1,05 Răspun- — Şî in domeniul radio- cu indeminarea, cu deprin copii conştiinţa valorii ma de secretarul comitetului
irilor; 10,00 goniornetriei sintem pe lo derile ciştigate in arta con teriale a muncii lor şi, in U.T.C. al combinatului, to suri stabilit. Nici din par
tiri ; 10,05 fecţiei, a tapiseriei, a co acelaşi timp, dezvoltăm spi varăşul Iosif Ambru.ş. Fi unor defecţiuni la insta tea dumnealui n-am putut
ară ; 10,30 cul II pe judeţ şi am avut lajului. „Cu şoimii realizăm ritul de ordine (de a lucra laţiile electrice sau sani obţine mai mult decît plîn-
e; 11,00 Bu- reprezentanţi pentru tabe resc, ne-am interesat de
; 11,05 Sin- rele. şi concursurile naţio obiecte uşoare, pentru vir- curat, cu grijă, cu atenţie), administrator, tovarăşa Mia tare. Din cauză că un por r.ăreală eă... nu e ajutat ca
arclui; 11,35 sta lor — semne de carte, dar in primul rind simţul Voicu. O îngrijitoare nc tar a venit beat la serviciu serviciul respectiv să-şi
2,00 Buletin nale. spune că e plecată la conk, şi a dormit în ciuli („caza exercite întocmai atribuţii
)5 Din eo- — Ne construim singuri jucării din materiale recu estetic.
ului; 12,15 perabile (pene, dopuri, co Teslele prin care maistrul- binat la serviciul admi rea" portarilor. în club s-a le. Cu alte cuvinte să facă
inico-ştiinţi- aparatura pentru aceste ac instructor verifică simţul nistrativ. Nc interesăm te făcut cu acordul serviciu alţii ceea ce trebuie să facă
vanpremieră tivităţi. lată, aici e un ma nuri de brad, frunze, cren lefonic dacă ■ putem lua lui administrativ al com serviciul administrativ ? Un
00 De la 1 nipulator semiautomat Mor guţe), iar cu pionierele fa creativităţii la membrele
Buletin de cercului dau roade impre legătura cu dînsal Nici binatului — aflăm ulterior) exemplu. La obiecţia noas
lub univers se. Aici sint receptoare şi cem lucrări cu un grad mai vorbă să fi trecut pe la s-au furat mai multe piese tră ca’ decît să se admită
ele scrii : emiţătoare pentru radiogo- mare de dificultate, dar in sionante. Iar îndelungata administrativ. Pe la ora 11 din televizor. Le-am com cîte un reşou standardizat
ştiri; 18,20 niometrie, chei pentru ma răbdare a Rodicăi Mang in
?' ‘lă ra- primul rind obiecte utile îndrumarea copilelor de am avut, în sfîrşît, posibi pletat şi am reparat tele în fiecare cameră, mai bine
B\ i de nipulare ; am dotat cercul pentru camera lor. lată — monstrează cum se poate litatea să stăm de vorbă, vizorul pe banii noştri, dai’ ar fi dotate oficiile cu plite
teatrul cu staţie de amplificare ne arată maistrul-instructoi dar fără prea mult folos pe paznicul respectiv ni electrice (oricum s-ar con
0 Radiojur- 2~X40 W, cu transceiver A crea, prin învăţare. In cei
pundem as Rodica Mang — aceste să pentru dezbaterea proble meni nu l-a tras la răs suma mai puţină energie)
ii,00 Da su- 412, alimentatoare stabiliza culeţe (sint, de fapt, păpuşi, 15 ani de cind îndrumă spre melor la care doream un pundere. tovarăşul Gunter ne infor
!,00 O zi in- te, mese de laborator, ge frumos paşii fetitelor, fetiţele răspuns concret. Din plîn- Nereguli asemănătoare ne mează eă au existat şi mai
K) Nocturnă nerator de audiofrecvenţă, ursuleţi, pisicuţe căţeluşi) au aiuns mame, care, azi, există acele plite electrice
5—24,00 Bu- găreala pe tema faptului că spune frezorul Aurelia
deci invăţăm construind, in care ietiţele işi păstrea işi trimit copilele la casa „nu e deloc ajutată" n-am Mitroi. dar... sint arse. Ca şi cum
construim invăţind. ză acasă mănuşile, batis pionierilor şi şoimilor pa putut s-o scoatem. Aju- — Oficiile de pe etaje intr-un combinat de mări
Cei ce ne impărtăşesc tele, ciorapii. Cu aceste triei să se instruiască la tă-te să te ajut — spune o nefiind dotate cu utilaje mea celui de la Călan nu
bucuriile şi performanţele lucruşoare, copilul se înva şcoala esteticii, să deprin zicală. Dumneaei însă nu specifice, nu avem unde s-ar găsi nici un meseriaş
sint nu numai printre cei ţă ordonat, iar camera sa dă ordinea, bunul gust in poate justifica ce a făcut să ne preparăm o mînca- care să ştie a repara o
mai buni dintre membrii are un aspect olăcut. Sau pentru cămine pînă la ora re căci cantina mare nu plită electrică. O asemenea
şapte fan spaţiul generos al valorilor „motivaţie" nu stîrneşte,
ţi ; Masca cercului, ci şi printre pre aceste perniţe pentru scau 11. „Am fost să rezolv pro s-a străduit să deschidă
ta); IIUNE- create de miinile lor. blema unei vidanjeze". aici o microcantină, deşi e firesc, ilaritate ’
comisar a- mianţi : Mihaela Olteanu, ne. Fiecare reprezintă ceva „Şi aţi rezolvat-o ?" — în necesară. Drumul pînă la Adevărul este că pro
— A); Pro- blemele căminelor de ne
tle (Modem Liliana Ciunda (ci. a Vlll-a), care place, atrage. Fetiţele LUCIA LICIU trebăm. „N-am rezolvat-o cantina mare este foarte
jra din La- pentru că..." — şi urmea lung pentru cei din schim familişti de la Călan au
(Flacăra) ; ză alte justificări. Cît o bul III. La uscătorii nu fost lăsate să se rezolve „de
aţă (Arta); la sine". Comitetul de
Căsătorie interesează pe tovarăşa există o ordine în privinţa
(ParLng) ; Festivalul filmului la sate — Voicu, cît nu interesat-o accesului, pe camere sau partid al cojnbinatului, con
zbunării (7 Detaliu din noui centru mereu problemele cămine pe etaje. Neexistînd or siliul oamenilor muncii
Nemuritorii trebuie să urmărească cu
3 ENI: Fan- al municipiului Petroşani. lor, ne-am cam lămurit. dine, neştiindu-se cui i s-a
îbcsc (Cul- contribuţie importantă la emhocsăţirea Ce putem constata în dat cheia, se sustrag lu mai multă fermitate mo
\N: Cuibul Foto cămine ? Grupuri sanitare crurile personale. Mie mi dul cum se duc la înfăp
(Luceal'ă- NICOLAE GHEORGHIU şi camere cu instalaţii de s-au sustras o dată toate tuire hotăririle şi progra
Gene ralul
nerul); PE- activităţii culturai-educative gradate, spaţii care din puloverele puse la uscat. mele pe care le adoptă.
tirea. unei proiectare aveau o desti Cu şirul neregulilor de ION CIOCLEI
un esc); Festivalul filmului la
icâ vor te, inclus Festivalului na
; aHAD : sate, manifestare cultural- ţional „Cîntarea României",
lua roşie) ; educativă de amploare, amplă manifestare a spiri
: Ultimul desfăşurată la nivelul în
l): ORAŞ- tualităţii româneşti, iniţia
mea este a tregii ţări, s-a încheiat, tă de secretarul general al
j I-II (Pa- în l o c a l i t ă ţ i l e ru p a r t i d u l u i , tovarăşul
din Ursa rale hunedorene, ediţia a
i) ; GEOA- Nicolae Ceauşeseu. Pot fi
jpul clorin- 29-a a însemnat o contri menţionate simpozioanele
e cultură); buţie deosebită la îmbogă pe tema: „Prefaceri revo
lion Dej nev ţirea agendei cultural-edu-
ZI: Alarmă luţionare în satul ’ româ
ALAN: Fe- eative, proiecţii mai multe nesc", urmate de proiecţia
i (Casa de şi de calitate, spre satis filmului „Miezul fierbinte
ERIA: Fa- facţia miilor de specta
flori (Mu- al pîinii". concursurile gen
Pescăruşul tori „Cine ştie, cîştigă", însoţi- }
imina). în ultima perioadă au te de filmele documentare
reţinut atenţia acţiuni ca
re prin noutatea, ineditul „De faimă mondială".
EXPRES lor, au depăşit cadrul o- „România — ţara mea”,
bişnuit. Au dat prestanţă sau „Măreţele ctitorii ale
poporului român în Epoca
manifestării premiera de
tragerii din Nicolae Ceau.şescu", orga
.6 : gală o noului film româ
nesc, producţie a Casei de nizate pe marginea filme
34, 23, 22,
filme Patru — „Vară sen lor documentare „40 de a - o - o - o - e - o - a - o - o a — « — « / - o - o s - o - e —
: 26, 11, 30, timentală". organizată la ani de construcţie socialis
Tlia, în prezenţa unei de tă", „Magistralele luminii", • RECIDIVISTUL meni şi a lui însuşi. Şuteu Gherasim CU MINTEA ÎNTUNECATĂ ,
le cîştiguri: ce au avut loc în numeroa • Camahai Olimpe era îngrijitor la avea o îmbibaţie alcoolică în sînge DE ALCOOL „
din care legaţii de cineaşti, reali 0 C.A.P. Mesteacăn. Dar, în loc sâ-şi de 1,45 gr. la mie. Sub influenţa fal
>rt In cate- zatori ai filmului, alcătuită se localităţi ale judeţului. Nu-şi terminase de executat pe- j
din regizorul Franeisc Mun Ediţia a 29-a a Festiva 1 vadă de treburi, mintea lui a înce- sului curaj, a devenit un „viteaz con deapsa de doi ani închisoare cu obli
teanu, operatorul şef Va lului filmului la sate a e- • put să fie frămîntată de gîndul în ducător auto". Dar nu al unui auto gare la muncă corecţională la secţia *
lentin Ducan, actriţa Ni videnţiat de-a lungul ce suşirii unor venituri fără muncă. Şi, vehicul obişnuit, ci al unei motoci djn Călan a I.A.C.R.S. Hunedoara, pe- ’
coleta Ilie, eroina princi lor două luni de desfăşu de la idee la faptă a trecut cu uşu- clete radiată de mult timp din cir- deapsă primită pentru infracţiunea de •
pală a filmului şi Dan rare că cinematografia na • rinţă. Profitînd de întunericul unei vătămare corporală gravă şi iată-l din |
Vasiliu, delegatul produ ţională. alături de alte for • nopţi de toamnă, a intrat printr-un nou pe Nicanor Sciucă în stare de a- 0
vremea va 0 geam în magazia C.A.P., de unde a
t frumoasă., cător. Dar nu numai lo me şi mijloace educaţiona rest. Cu mintea întunecată de „tăria" j
ibil. Vîntul cuitorii comunei Tlia au le ce contribuie la forma 1 sustras patru saci cu grîu. în zilele fapte ie instanţă consumată la restaurantul „Gambri-
ib pînă la trăit bucuria proiecţiei in rea omului nou, la educa a următoare, l-a oferit spre vînzare mai nus" din Hunedoara, a intrat într-o
lectorul eş I multor cetăţeni. Dar a fost depistat. seară la magazinul alimentar cu au- *
ua parte a premieră a noii pelicule rea sa în spiritul dragos
ntul se va româneşti, ci şi construc tei faţă de partid şi patrie Pentru infracţiunea de furt calificat culaţie. A fost însă descoperit, în sa toservire nr. 10. S-a „autoservit" şi el. •
Banat din torii de pe amenajarea hi a realizat în ultimii ani în paguba avutului obştesc, Judecăto- Dar nu în mod cinstit, ca ceilalţi cum- I
citeze pînă 1 ria Deva l-a condamnat la 1 an şi tul Bejan, de către organele de mi părători. După ce a pus în coş o sti- 9
oră. Tem- droenergetică Rîu Mare- filme artistice şi documen liţie.
ime vor fi Retezat. Programarea unor tare valoroase, ce întregesc • şase luni închisoare, revocindu-se tot- clă cu suc de roşii, iar sub cureaua |
minus 5 şi astfel de acţiuni în loca fericit tabloul realizărilor I odată şi beneficiul graţierii pentru pe- Pentru fiecare din infracţiunile să- pantalonilor, la spate, o sticlă cu co- ^
r cele ma • rioada ce-i rămăsese de executat din- vîrşite, Judecătoria Deva l-a condam niac „Tomis", s-a prezentat la casă.
ro şi plus lităţi rurale, pe şantiere de de excepţie ale perioadei l tr-o pedeapsă anterioară. nat la închisoare pe perioade cuprin
t ceaţă. construcţii ctc., alături de deschise de Congresul al A sperat să scape neobservat Dar
cele din oraşe, reprezintă IX-lea al partidului, peri se între şase luni şi 1 an şi şase luni. necinstea a ieşit la iveală. Acum aş- *
vreme in PENTRU ÎNCĂLCAREA GRAVĂ aplicîndu-i-se pedeapsa cea mai grea, teaotă clipa adevărului, urmînd ca I
asă cu cer o iniţiativă lăudabilă a în oadă marcată de proemi 1 A LEGII CIRCULAŢIEI de un an şi şase luni închisoare, e-
porar no- treprinderii cinematografi nenta personalitate a tova pedepsei aplicate să i se cumuleze e
ninge. Vin- ce judeţene. răşului Nicolae Cenuşescu, • Cînd a pornit motorul motocicletei xecutată prin muncă corecţională. Re ceea ce-i rămăsese de executat din j
’.ab pînă la l şi a rulat zeci de kilometri pe drumu- cursul, prin care inculpatul a solicitat nedeaosa anterioară.
sud-est. Numeroase alte activităţi conducătorul partidului şi &
(Meteorolog au venit să întregească statului nostru. 0 rile publice, fără permis de condu- reducerea pedepsei, a fost respins ca Rubrică realizată s nr, iinul
ănuţ P.). programul actualei ediţii 'a 1 cere, punînd în pericol viaţa unor se- nefondat. Tribunalului
x r > — i „ * „ „ mimci nnnea