Page 98 - Drumul_socialismului_1986_01
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 1
y.vV; 20,00
20,20
«*«1,35 '
]
20,55
ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII La început de an în activitatea organizaţiilor U.T.C.
21,03
(Urmare din pag. 1) bili măsuri concrete pentru s-a realizat bugetul de Hotărîre neclintită de a înfăptui
reducerea consumurilor, re venituri şi cheltuieli şi se 21,35
caţie cu mijloace de mă cuperarea, recondiţionarea vor stabili, pentru 1986,
sură şi control la nivelul şi refolosirea resurselor se noi măsuri care să asigure
preciziei impuse de docu cundare, ţinînd seama că reducerea continuă a chel angajamentele în domeniul muncii patriotice 21,50
mentaţiile de fabricaţie. pe această cale urmează tuielilor de producţie şi 22,00
Măsuri cu totul deose să se asigure peste 50 la în primul rînd, a cheltuie
bite se vor stabili pentru sută din necesarul de ma lilor materiale, gospodări Pentru tinerii judeţului complexitate. Avînd în mult îmbunătăţită, asigu-
contractarea şi realizarea terii prime. rea cu maximă eficienţă a nostru, anul 1985 a consti vedere acest fapt, organele rîndu-se participarea or
planului la export, în struc în activitatea organiza tuturor resurselor, spori tuit o nouă etapă de parti şi organizaţiile U.T.C. ganizaţiilor de tineret în-
tr-o mai mare măsură la
tura sortimentală stabilită, ţiilor de construcţii — a- rea beneficiilor, creşterea cipare activă la înfuptui- şi-au intensificat încă de înfăptuirea sarcinilor co UL
la termenele şi în condiţii vînd în vedere că judeţul tot mai accentuată a efi rea marilor obiective ale pe acum activitatea pen
le de calitate prevăzute în Hunedoara are un impor cienţei economice în fie colectivelor -de oameni ai tru participarea directă a lectivelor de oameni ai
‘■ontraclele încheiate. tant program de investiţii care sector, astfel îneit muncii din toate dome tinerilor la înfăptuirea u- muncii şi, totodată, un e- BU
De asemenea, un accent în acest an şi în întregul nici o activitate să nu se niile de activitate. A fost nor importante obiective chilibru mai bun al sar diopi
major în adunări se cere cincinal — se va insista desfăşoare cu pierderi — o perioadă de implicare .şi economice, pentru o mai cinilor fizice pe fiecare ★ Bi
1/U o
pus, în spiritul documen pe mai buna organizare a cerinţă de bază a aplică afirmare mai activă a or eficientă activitate de e- tînăr. Bunăoară, în indus cultu
telor aprobate de Congre muncii, ridicarea calităţii rii mecanismului economi- ganelor şi organizaţiilor ducare prin şi pentru trie vor fi organizate am 7,30 .
sul al XlII-lea al partidu lucrărilor şi gospodărirea co-financiar. de tineret, a tinerilor în muncă, pentru sporirea ple activităţi de muncă în vis ta
rul i
lui, pe stabilirea de noi judicioasă a materialelor, Adunările generale ale tot ceea ce înseamnă pro contribuţiei lor la mate sprijinul realizării sarci lctin
măsuri tehnice şi organi pe întărirea colaborării în oamenilor muncii — pre ducţie şi educaţie. In in rializarea tuturor sarcinilor nilor de producţie îndeo pund
zatorice care să asigure tre constructori — proiec gătite şi organizate de co dustria judeţului, în agri stabilite. sebi în unităţile extractive, 10,00
10.05
creşterea mai puternică a tanţi — beneficiari — fur mitetele sindicatelor şi cultură, pe şantiere, în do In acest an, sub îndru producătoare de materii Atlas
productivităţii muncii, prin nizori de utilaje, astfel în- consiliile oamenilor mun meniul recuperării mate marea organizaţiilor de prime, în domeniile side Parti
11,00
mai buna organizare a cît toate obiectivele să cii, sub conducerea orga rialelor refolosibile, tine partid, tinerii îşi vor o- rurgic şi energetic. Im 11.05
producţiei şi-a muncii, in fie predate la termenele nelor şi organizaţiilor de portanţa acestei laturi a Publi
troducerea progresului teh prevăzute. O atenţie deo partid — vor trebui să r u b r i c a t i n e r e t u l u i activităţii organelor şi or de ş
nic în producţie, pentru a sebită trebuie acordată în dezbată în spirit critic şi ganizaţiilor de tineret este penti
se asigura cel puţin du tocmirii şi promovării de autocritic problemele în reflectată şi de faptul că Din
12,45
blarea în acest cincinal a proiecte care să asigure scrise pe ordinea de zi şi rii au desfăşurat o muncă rienta cu precădere munca ea reprezintă 73,8 la sută tv. ;
productivităţii muncii. realizarea de obiective- să adopte toate măsurile •tot mal plină de rodnicie, spre o calitate superioară din totalitatea angajamen 15.00
15.05
Se va analiza şi dezbate mai puţin costisitoare, re necesare — în completa mai bogată în împliniri. a producţiei şi înfăptuirea telor anului în curs. Radi'
eu toată răspunderea, în ducerea cu 20 la sută a rea celor stabilite de adu Realizarea în proporţie de unei înalte productivităţi, Munca tinerilor din a- rea
toate unităţile industriale, costurilor investiţiilor. nările din toamna anului 105,8 la sută a angaja pentru materializarea u- gricultură va fi cu precă sin* 1 »
0
de transporturi şi circula In toate unităţile se vor trecut — în vederea reali mentelor de muncă pa nor lucrări de cercetare şi dere orientată spre creş Iv
ţia mărfurilor, pe şantie analiza temeinic sarcinile zării exemplare a planului triotică finanţate şi 108,7 proiectare, efectuarea u- terea potenţialului pro Pcnu
rele de construcţii modul ce revin colectivelor de pe acest an, a sarcinilor nui important volum de lu ductiv al pămîntului, în înreR
popu
In care se va acţiona pen muncă din programele spe suplimentare şi angaja la sută la cele nefinan crări de muncă patriotică treţinerea culturilor, strân rii :
tru respectarea şi reduce ciale şi prioritare aprobate mentelor asumate în în ţate sint argumente în a- în'industrie şi agricultură, gerea şi depozitarea recol 18,20
rea normelor de consum de conducerea partidului, trecerea socialistă, creînd cest sens. Valoarea totală recuperarea şi reintrodu tei, amenajarea şi între nală
form
ta materii prime, materia precum şi problemele ren premisele îndeplinirii tu a activităţilor de muncă cerea în circuitul economic ţinerea plantaţiilor şi pă ştiri:
le, combustibili, şi ener tabilităţii şi eficienţei e- turor obiectivelor din cin patriotică depăşeşte 440 mi a materialelor refolosibile şunilor, în campaniile a- popo
gie electrică şi se vor sta conomice, modul in care cinalul 1986—1990. lioane lei. Numai în ac ş.a. gricole fiind organizate 13,20
peli(
ţiunile iniţiate in indus Un loc aparte în activi tabere de muncă patriotică ', ' şofer
trie, tinerii au efectuat tatea tinerilor il va ocupa intr-un însemnat număr' 20.00
lucrări de mai bine de participarea pe şantierul de unităţi agricole din ju La s
zi ii
248 milioane lei. Să mai judeţean de muncă pa deţ. Se va acţiona apoi zu 1 ta
în silvicultură, perttru în
menţionăm că cele din a- triotică de la amenajarea frumuseţarea şi buna gos 23,03
23.55-
grieultură depăşesc 35 mi hidroenergetică Rîu Mare- podărire a localităţilor şi, şliri.
lioane lei, iar pe şantie Retezat, la cele 5 şantiere evident, în multe alte do
locale, unde vor fi efec
rele tineretului a fost efec menii ale activităţii oa
tuate lucrări în valoare de
tuat un volum de lucrări peste 27 milioane lei, Ute- menilor muncii. Tinerii
de 23 milioane lei. Prin ciştii judeţului nostru vor judeţului nostru sint ferm
hotărîţi să răspundă prin
tre cei mai harnici în a- fi prezenţi, de asemenea, fapte demne încrederii a-
cest domeniu s-au dovedit pe şantierele naţionale de eordate de partid, condi DK
la Canalul Poarta Albă — tast.i(
tinerii din municipiul De ţiilor de muncă şi învă
Midia — Năvodari, cen de a
va, din oraşele Brad, O- tralele termoelectrice Dro- ţătură asigurate, de afir DOA
răştie, Călan, Simeria, beta-Turnu Severin şi A- mare a potenţialului lor cuză
blcm
în toate domeniile activi
Vulcan. S-au remarcat, de nina. tăţii economice şi sociale. — B
asemenea, cei din Bara, Avînd în vedere noile
cerinţe şi exigenţe ale ac PAVEL LAZA,
Băiţa, Băcia, Certeju de PETJ
tivităţii productive din a- şeful sectorului muncă cu 1
Sus, Răchitova, Vălişoara, cest an, structura planului patriotică Capi
Dobra etc. de muncă patriotică al co Comitetul judeţean Noie
(Uni
Noul an şi noul cincinal mitetului judeţean a fost Hunedoara al U.T.C. tome
au adus în faţa oamenilor tura’
salai
muncii din judeţul Hune rul) :
întreprinderea de confecţii Vulcan. In cadrul formaţiei 3 B. cu sprijinul ajutorului de le c\
maistru Adela Matei desprindem un singur fruntaş in muncă : Întregul colectiv de Iu- doara sarcini şi obiective Recensămîntul animalelor domestice CAN
«râtori. Foto NICOLAE GHEORGHIU (Ret-
de mare importanţă şi
lumi
(Urmare din pag. 1) persoanelor angajate in ac ua
ţiunea de recensămînt este Toat
- Ce acţiuni pregătitoare aceea de a realiza la faţa — s
în unele cercuri dezbateri de conţinut, s-au făcut pentru buna des locului, vizitînd fiecare gos Fem
(Fia.
făşurare a recensămintului ? podărie, numărarea efecti BAI
fami
de
-
în altele lecţii sterile, amînări nejusti icate cretului în baza prevederilor De velor de animale, şi a păsări culţi
f
c!6c
liilor
albine
de
Consiliului
Stat
Man
nr. 1/1982, s-au stabilit de pentru a le înscrie cu e- Drci
Ha Cooperativa agricolă zează o bună hrănire a vi la sate". Lectorul avea în — Din cei 23 dc cursanţi limitarea sectoarelor, şefii xactitate în formulare. Re dc
de producţie din Brad îşi ţeilor ş.a. faţă schiţat un plan al te au lipsit cinci. De ce ? recenzori şi recenzorii, s-au censămîntul va începe în Rcvi
Pese
desfăşoară activitatea pa — Cursanţii aplică cele mei. utiliza in expunerea — Nu ştiu. constituit echipele de veri ziua de 1 februarie, in a- min:
tru cercuri — unul pen însuşite la învăţămîntul a- sa cărţi, broşuri etc. In In 29 ianuarie a.c. urma ficare, s-a făcut instruirea ceeaşi zi începîndu-şi acti
tru cei ce muncesc în cul grozootehnic ? sală erau numai femei în să-şi ţină cursul şi cercul pentru cunoaşterea metodo vitatea şi echipele de veri
tura mare, unul pentru le — Se simte în activita număr de 18. După expu cu profil zootehnic. Nu s-a logiei de recenzare şi s-au ficare. in acelaşi timp, pre
gumicultori, unul pentru tea fiecărui om o preocu nerea temei, lectorul a în ţinut însă deoarece ing. difuzat materialele necesare cizăm obligaţia tuturor de
zootehnişti, iar altul pen pare tot mai sporită pen trebat dacă sînt probleme Ovidiu Mircea a venit tîr- în acest scop. Folosind mij ţinătorilor de a declara co
tru cei ce lucrează în ac tru realizarea sarcinilor de neclare sau insuficient e- ziu în unitate. loacele de propagandă, au rect datele referitoare la
tivităţile anexe. plan, tot mai multă hăr lucidate. N-a spus nimeni Nici la C.A.P. Lunca fost popularizate în locali numărul animalelor, fami Pe
Mihai Lăpuşan, şeful fer nicie în muncă. Realizăm nimic, astfel că n-au mai Moţilor învăţămîntul agro tăţi prevederile decretului liilor de albine şi păsărilor fi î
mei zootehnice, sublinia : o bună furajare şi îngrîji- avut loc dezbateri, iar zootehnic nu s-a desfăşurat ce le posedă. Aceasta de ceru
— La cercul pentru cei joia trecută deoarece nu pentru a fi cunoscute de că oarece în cazul constatării Izoli
tatii
şi
crescătorii
tre
deţinătorii
ce lucrează în zootehnie s-a ocupat nimeni de mo de animale. In perioada pre de neconcordanţe, animale de
sînt înscrişi 15 îngrijitori în învăţămîntul agrozootehnic de masă bilizarea oamenilor. le găsite în plus, potrivit fia
recen-
de animale. Joia trecută — Ţinem cursul mîine mergătoare începerii identificat prevederilor decretului, vor şi s
loca
sămîntului,
s-au
am prezentat tema a Vil-a dimineaţă, ne-a asigurat animalele aflate în transhu fi confiscate, iar cei vino oră.
privind producerea şi pre re a animalelor, producţia cursul s-a încheiat. Răs Cornelia Stăncescu, ingi vaţi sînt pasibili de sanc me
pararea furajelor. Au fost de lapte este în creştere. foim dosarul învăţămîntu- nerul şef al cooperati mantă pentru a se comuni ţiuni. min
iar
prezenţi toţi cursanţii. Cercul eu profil vegetal lui agrozootehnic ce cu vei (? !). ca datele necesare judeţe Avem create toate premi plus
— Ce probleme s-au ri al C.A.P. Vata de Jos şi-a prinde programa temelor La această unitate învă lor de care aparţin. De ase sele ca recensămîntul ani
La
dicat în cadrul dezbateri ţinut cursul intr-o sală de aprobate, un tabel cu cei ţământul agrozootehnic a menea, vor fi respectate in malelor domestice să se des bfttc
lor? clasă a şcolii din satul înscrişi la curs şi planul ajuns doar la tema a IV-a, strucţiunile metodologice re făşoare în cele mai bune mul
— Iosif Giurea şi Ioan Ociu. Ioan Avram, ingine lecţiei predate în ziua a- ceea ce înseamnă că au feritoare la animalele aflate condiţii, să fie încadrat în căd«
Cleşu s-au referit la ne rul şef al unităţii, a pre ceea. mai fost amînări de în transport, care vor fi ş! termenul stabilit şi să ne o- tul
cesitatea gospodăririi mai dat tema a opta din pro — Mai am documente cursuri. In aceste condiţii ele recenzate. fere datele reale necesare sud
sifi<
bune a furajelor pentru a cu învăţămîntul agrozoo se impune să fie luate mă - Precizaţi principalele sar fundamentării măsurilor pen 70-'
evita orice risipă. Alţi grama stabilită intitulată tehnic şi la sediul coope suri pentru recuperarea cini ce revin' comisiilor de tru dezvoltarea în continua va
cursanţi au vrut să ştie „Munca în agricultură, în restanţei înregistrate. recensămînt şi deţinătorilor re a zootehniei şi îmbună va •
teoi
care sînt avantajele fura datorire fundamentală a rativei, ne spune interlo de animale. tăţirea continuă a activităţii Vra
jului tocat, cum se reali fiecărui om al muncii rfe cutorul. TRAIAN BONDOR - Principala datorie a în acest sector.