Page 10 - Drumul_socialismului_1986_02

l»ag. *> DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 8 7

Cînd participarea la muncă a cooperatorilor Acţiuni susţinute pentru

este slabă, nici rezultatele economice educarea ştiinţifică,

nu pot fi satisfăcătoare! materialistă a oamenilor 20,20 Acti
20,00 Tch
corn
Cîteva date sintetice, cu­ fost şi rezultatele în pomi­ loare, deoarece lucrările de se pentru folosirea raţională 20,30 Cea
dria
prinse în darea de seamă cultură, sector care cu ani întreţinere nu se realizează a pămîntului şi ridicarea muncii Enc
a consiliului de conducere în urmă constituia faima u- cu răspunderea cuvenită. gradului său de fertilitate, 21,50 Tel<
al CAP. Romoşel, prezenta­ nităţii. Cele abia cîteva Păşunatul se face de-a val­ pentru asigurarea unei ba­
tă la recenta adunare ge­ sute de kg fructe obţinute ma şi lipseşte apa necesară lanţe furajere echilibrate şi Organizaţiile de partid prinse de organizaţiile de
nerală a cooperatorilor, re­ la hectar nu sînt numai con­ animalelor intr-un trup de mai buna utilizare a forţei din Combinatul siderurgic partid, sindicat şi U.T.C. o
ţin în mod deosebit a- secinţa condiţiilor climatice păşune. Se pune pe bună de muncă pe tot timpul a- Hunedoara desfăşoară o deţin argumentele aduse
tenţia. Veniturile băneşti pla­ mai puţin favorabile, ci şi dreptate întrebarea : cine să nului, prin dezvoltarea u- bogată activitate de edu­ prin filme. In cursul anu­
nificate pe anul trecut nu au urmarea faptului că fertili­ facă ordine în privinţa orga­ nor activităţi de mică in­ care ştiinţifică, materialistă lui trecut, de pildă, în
fost realizate nici în pro­ zarea livezii, ca şi tăierile nizării păşunatului şi con­ dustrie şi prestări de ser­ a oamenilor muncii — or­ combinat au fost organi­ BUCHI
porţie de 30 la sută, în timp au fost lucrări in mare strucţiei adăposturilor dacă vicii care să valorifice în- ganic integrată în progra­ zate peste 20 de acţiuni cu dioprogr
ce cheltuielile, faţă de 3,4 parte neglijate. Ca urmare, nu chiar ei, cooperatorii din tr-un grad mai ridicat re­ mul amplu de formare a filmul de scurt metraj, 0,30 La
milioane lei prevăzuţi, au unitatea a rămas datoare la Romoşel ? sursele locale. O mai bună omului nou, bine pregătit avînd o largă paletă te­ agricuIU
jurnal;
însumat peste 4 milioane lei, fondul de stat cu peste In cuvîntul lor, Silvia lo- ocupare a forţei de muncă din punct de vedere poli- matică, intre care şi cele 8.00 Rev
unitatea nereuşind nici pe 1 000 tone produse — ce­ naşcu şi Petru Cătănici au s-ar putea realiza şi prin tico-ideologic şi profesional, cu titlurile: „Creatorii de Curierul
departe să desfăşoare, în reale, cartofi, fasole şi fruc­ arătat că se impune mai încadrarea în zootehnie, ur- cu o înaltă conştiinţă re­ religie", „între combativi­ Buletin
Răspund
aceste condiţii, o activitate te. Era de aşteptat ca faţă multă ordine şi disciplină, mînd exemplul oferit de coo­ voluţionară. tate şi indolenţă", „Mitu­ lor ; 10
rentabilă. De asemenea, nu de aceste deficienţe, aduna­ dar, mai ales o participare peratorul Petru Man, a u- în acest scop sînt fo­ irile", „Geneza religiei". ştiri ; 1’
poate scăpa atenţiei fap­ nor cooperatori localnici, cu losite o multitudine de Astfel de filme au fost pre­ şi dans
10,40 M
tul că, în ceea ce priveşte dragoste şi interes pentru forme şi mijloace — pro­ zentate în faţa oamenilor lctin dc
utilizarea forţei de muncă, ADUNĂRILE GENERALE creşterea animalelor. paganda prin conferinţe, muncii de la laminoarele crofonu
faţă de 29 172 norme fizice Adevărul potrivit căruia acţiunile cu cartea, filmul de 650 mm şi 800 mm, Publici!
de ştiri
planificate nu s-au realizat ALE OAMENILOR MUNCII „omul sfinţeşte locul" se ş.a. Chiar în programul bluming, la aglomeratoarele radio; 1
decît 19200. S-a relevat verifică pe deplin şi în ca­ învăţământului de partid nr. 1 şi 2, oţelăriile „Mar­ folcloru
faptul ca mai puţin de 50 zul locuitorilor satului Ro­ din anul trecut, un însem­ tin" nr. 2 şi electrică nr. la 3 ;
15.00 Bl
de cooperatori au efectuat rea generală, participanţii activă din partea tuturor moşel, hărnicia şi pricepe­ nat număr de cercuri au 2, cuptoare industriale, 15,05 C
peste 100 norme fizice, în la dezbateri să ia atitudine cooperatorilor la efectuarea rea lor, fiind exprimate con­ dezbătut tema „Promova­ strungăria de cilindri şi 16.00 Ri
timp ce marea majoritate, intransigentă. Acest lucru s-a lucrărilor agricole, concomi­ vingător prin nivelul ridicat rea activă a concepţiei re- altele. Radioga
respectiv mai mult de 200 întîmplat doar palid, pe ici tent cu sporirea răspunderii şi starea foarte bună a lo­ 16,55 S
17.00 E
cooperatori, au realizat abia pe colo. loan Ştefan, spre individuale şi colective faţă cuinţelor. Mai puţin îşi 17,30
cîte 40-80 norme fizice. exemplu, a recunoscut că de soarta producţiei vegetale regăseşte ■ însă valabilitatea VIAJTÂ DE FAETID 18.00 Oi
Intruclt există o relaţie uneori mecanizatorii au efec­ şi animaliere. Este necesar cînd este vorba despre mo­ tin de
Informa
directă între participarea la tuat lucrări de slabă cali­ - s-a subliniat în adunarea dul cum este lucrat pămîn- Sport ;
muncă şi rezultatele econo- tate, dar nici cooperatorii generală — să fie manifesta­ tul, despre preocuparea faţă voluţionare a partidului cu sprijinul bibliotecii genda
Circulat
mico-financiare ale unităţii, nu s-au mobilizat să le asi­ tă exigenţă maximă faţă de de sporirea avuţiei ob- despre lume şi viaţă, com­ clubului, în secţiile turnă­ jurnal;
s8 vedem cum au abordat gure condiţiile necesare, calitatea lucrărilor, de res­ şteşti. baterea cu hotărîre a ob­ torii, reparaţii siderurgice, m in tuli
această problemă darea de deoarece nu au eliberat, la pectarea normelor din teh­ Trăgind învăţămintele ne­ scurantismului, a mentali­ C.T.C. — laboratoare, pre­ La sug
seamă şi participanţii la a- timp terenul pentru a putea nologia specifică fiecărei cesare din neajunsurile ce tăţilor înapoiate, mistice, a cum şi in căminele de ne- zi !
dunarea generală. Analizînd efectua în perioada optimă culturi. s-au manifestat în anul tre­ concepţiilor retrograde familişti nr. 3, 5 şi 6 au fost jui
mu.
cu obiectivitate cauzele ce şi de calitate lucrările de în loc să aducă justificări cut, consiliul de conducere străine". De asemenea, în organizate dezbateri şi pre­ lellr
au determinat ca la nici pregătire şi semănatul, lată sau să dea vina pe calitatea al C.A.P., sub conducerea cadrul instruirilor secreta­ zentări de cărţi cu tema­
una din culturi să nu fie cum încă din start, a fost pămîntului pentru rezultatele organizaţiei de partid, are rilor şi secretarilor adjuncţi tică ştiinţifică.
îndeplinite prevederile pla­ influenţată negativ soarta nemulţumitoare, era de aş­ datoria să-şi îmbunătăţească cu problemele de propa­ Intr-un număr important
nului, în darea de seamă producţiei. teptat ca şi ceilalţi vorbitori stilul şi metodele de muncă, gandă am invitat propa­ de secţii, printre care cup­
s-a sublîniat că pe unele Din cuvîntul lui Ştefan Orb, să vină cu soluţii şi cu pro­ să-i mobilizeze pe toţi lo­ gandişti bine pregătiţi care toare industriale, aglonie-
suprafeţe culturile au rămas Gheorghe Avram Cătănici şi puneri pentru ca realmente cuitorii satului la efectuarea au ţinut expuneri de un ratorul nr. 1, O.S.M. nr. 1,
neprăşîte, că lucrările de Ileana Dubleş s-au desprins producţiile şi veniturile bă­ în condiţii ireproşabile a lu­ ridicat nivel ideologic des­ precum şi la punctele de
însâmînţare nu s-au făcut cîteva din cauzele ce au de­ neşti să se ridice la ni­ crărilor agricole, să mani­ pre rolul ştiinţei în com­ documentare politico-idco- Mi.uJ
dorinţe
în perioada optimă, iar Ia terminat producţiile nesatisfă­ velul bazei tehnico-materia- feste exigenţă sporită faţă baterea activităţii cultelor logică sînt organizate ex­ DOAR2
întreţinerea culturilor nu cătoare în sectorul vegetal le şi al posibilităţilor de de cei ce nu-şi îndeplinesc şi sectelor religioase, des­ poziţii de planşe cu tema trie (f
. Incendi
s-au respectat normele din şi în zootehnie. între altele, care dispune unitatea. Acest îndatoririle ce le revin ca pre caracterul nociv, de­ „Omul şi universul" şi s-au ■’ 'Iod CI'
tehnologii, calitatea lăsînd el s-au referit la necesitatea lucru J-a făcut însă pro­ membri cooperatori, de cei gradant al concepţiilor a- vîndut cărţi ştiinţifice şi Zero <
de dorit. Intre cooperatorii fertilizării unor suprafeţe gramul de măsuri politico- ce mai consideră că au nu­ cestora. de popularizare, intre care nic. as
cărora li s-au adresat cri­ mai mari cu îngrăşăminte organizatorice şi tehnico- mai drepturi şi nu înţeleg Intr-un important număr „îndrumar pentru educaţia PETRO
tici pentru slaba participare organice, utilizîndu-se în economice prezentat şi a- să-şi aducă întreaga contri­ de secţii, sectoare şi ser­ materialist-ştiinţifică", „Mic fantast!
de zăp
la întreţinerea culturilor se acest scop şi -cantităţile dis­ doptat de adunarea gene­ buţie la creşterea producţiei vicii din combinat au fost dicţionar pentru educaţia Sus in
LUPER
află Ana Toader, Ioana Nas- ponibile de la gospodăriile rală. Pentru acest an se agricole, la realizarea unui prezentate expuneri cu te­ materialist-ştiinţifică, co- (Culturi
ta. Petru Gurgui, loan Popa, populaţiei. De asemenea, prevăd nivele de producţii schimb echitabil de produse me ca: „Educaţia mate- munist-revoluţionară" şi gele no
Gheorghe Ciutrilă, Maria potenţialul livezii şi ce! a! pe deplin realizabile, hotă- între oraş şi sat. rialist-ştiinţiîică a maselor altele. ecafărt
Popa şi alţii. pajiştilor naturale nu este rîtoare fiind acum măsurile — îndatorire morală fun­ rile m
Total necorespunzătoare au nici pe departe pus în va- practice care sînt întreprin- N. TIRCOB damentală a comuniştilor", Un mare număr de ac­ URICA
333 (R
„Adevăr, ştiinţă, religie", ţiuni iniţiate au fost şi Romeo
„Poziţia Partidului Comu­ sînt consacrate evocării (Stcau;
nist Român şi a statului măreţelor realizări eeono- Prigoai
dă de
Minerii Participare activă ia înfăptuirea autoconducerii nostru faţă de religie, bi­ mico-sociale obţinute în G^AC
serică şi credincioşi". Tot­ ţara noastră în anii con­ 1 ă
strucţiei socialiste, cu deo­
de la Lonea (Urmare din pag. 1} vorbit şi despre grija pe pro coca ce va întreprinde odată, au fost organizate sebire în „Epoca Nicolae }. F.(
Primarul oraşului ne-a
cia);
dezbateri şi mese rotunde
consiliul popular în viitor
rele
Şebu, Florian Saptelei, So­ — după încheierea recen­ cu temele: „Sectele reli­ Ceauşescu" — expresie re­ nele
(Urmare din pag. 1) care o are consiliul popu­ cultură
fia Lainoş, Maria Todoroiu lar pentru ca cetăţenii ca­ sământului animalelor — gioase — realitate tristă a velatoare a politicii ştiin­ zile
sînt cîţiva din membrii a- pentru creşterea în conti­ contemporaneităţii", „Rolul ţifice, profund revoluţio­
nuTui mers al producţiei: re contractează cu statul organizaţiilor de tineret în nare promovată de partidul (Mureş
aprovizionarea ritmică cu cestor colective, care se dis­ să aibă asigurată baza ma­ nuare a efectivelor de ani­ combaterea fenomenului nostul, precum şi dezba­ fia (Li
Ana F
ting prin modul cum ac­
materiale, cu piese de ţionează şi cum explică terială, îndeosebi la porci, male în cooperativele agri­ mistico-religios". terii cu masa largă de
în
gospodăriile
cole
şi
schimb a fronturilor şi exe­ păşunile necesare pentru oameni ai muncii a per­
Brigada ştiinţifică a clu­
cutarea operativă a repara­ necesitatea încheierii de vaci şi oi, iar organizaţiile populaţiei, pentru ca ora­ bului „Siderurgistul" a
contracte. De altfel, toţi
ţiilor la instalaţii şi utilaje, cei menţionaţi îşi desfă­ contractante să-şi îndepli­ şul Călan să-şi sporească efectuat deplasări în sec­ spectivelor luminoase des­
cărora noi le acordăm cea şoară activitatea în satele nească întocmai obligaţiile necontenit contribuţia la ţiile U.C.C., oţelăriile „Mar­ chise de hotărârile celui
mai mare atenţie — pre­ pe care le-am numit deja ce le revin prin lege. Ne-a înfăptuirea autoconducerii tin" nr. 1 şi electrică nr. 1, de al XlII-lea Congres al
partidului.
ciza tânărul inginer loan şi autoaprovizionării terito­ Pcnt
Costache, de la sectorul ca fruntaşe. vorbit, de asemenea, des- riale. reparaţii electrice, construc­ fl rec
ţii metalice, unde a orga­
II. Incepînd din această nizat dezbateri şi a dat VASILE DRAGOMIR, variab
lună şi sectorul nostru va răspunsuri la întrebări. secretar adjunct cu Izolat
îşi va recupera toate res­ Animalele — mîndria gospodarilor vrednici O importantă pondere în problemele de propagandă moder;
tul va
extrage cărbune peste plan,
al Comitetului de partid
tanţele. ansamblul acţiunilor între­ din C. S. Hunedoara peratu
cuprin
Cornel Ţâr, Florea An­ (Urmare din pag. 1) tracte cu statul. In 1985 a — ne spune interlocutoa­ şl mir
ton, Grigore Mândruţ, livrat la fondul de auto- rea. în acelaşi timp avem maxin
Gheorghe Lipşa, loan Bo­ male. Din gospodăria lui aprovizionare două bovine şi o gospodărie frumoasă. U.P.S.R.U.M. Deva plus i
ţeam!, Mihai Anton, Tră­ Loghin Raica, în anul tre­ şi 1500 1 lapte de vacă, iar — Ce animale aveţi în La i
iau Bota, fraţii Dan şi cut, au fost vîndute la fon­ în acest an va vinde un curte 7 (Urmare din pag. 1) Poeni. Cu ei efectuăm a- cu cci
Nicolae Colpoş, Gheorghe dul de stat trei bovine, un viţel, un porc şi 1600 1 — Poftiţi să vedeţi. cum rodajele în gol şi în
Iîalaszy — şefi de brigadă, porc şi 1500 1 de lapte. lapte. Am intrat întîi în grajd. sarcină ale utilajelor şi tot Izolat
Dumitru Marin, Aurel Ne­ Pentru 1986 vrednicul gos­ Am însoţit un timp e- Aici se aflau două vaci bi­ lor de formare) şi maşin'i ei sînt cei care, la 7 ia­ derat,,
ficări
gru, Dumitru Drule, loan podar a încheiat contracte chipa de recenzori alcă­ ne hrănite şi îngrijite şi de format". nuarie a.c., au obţinut, în C0—80
Bogdan, Constantin Chi- pentru un viţel, un porc tuită din Liviu Furdui, in­ doi viţei, rotunzi ca pepe­ în intervenţia sa, ing. primul cuptor cu arc, rul ct
ţoiu, loan Horvath, Gheor­ şi 1600 1 lapte. ginerul şef al cooperativei nii. Intr-un ocol găsim cîte­ loan Avram, directorul intrat în funcţiune, oţel în dppun
ghe Bradu, Teofil Geangă, Satul Cîmpuri-Surduc este agricole de producţie, şi va oi, iar în ieslele graj­ U.P.S.R.U.M. Deva, ne-a premieră pentru economia
Constantin Solomon, Gheor­ O localitate cooperativiza- Titi Neagu, pădurar comu­ dului patru iepuroaice. spus : „Deocamdată sîntem municipiului Deva. Sar­ A'ent
ghe Robică, loan Danciu — tă, unde fiecare familie nal, ce acţionează în satul Curtea era plină de păsări. cu ceva peste 650 de oa­ cinile ce ne revin în con- zile :
maiştri, sînt exemple, prin creşte cel puţin o vacă cu de reşedinţă a comunei. Gospodina ne spune că a- meni ai muncii în uzină. tinuax-e sînt deosebit de geroas
ceea ce fac în producţie, lapte. Aşa se face că de Echipa a înregistrat, la a- tît ea, cît şi soţul, Miron Dintre aceştia, aproape 600 mobilizatoare. Anul acesta mlnca
demne de urmat pentru aici s-a livrat în anul tre­ proape fiecare gospodărie, Butaş, îndrăgesc mult ani­ sînt tineri absolvenţi ai trebuie să dublăm pro­ rlabll,
toţi minerii de la Lonea. cut 440 hl lapte, iar în 1986 un mare număr de anima­ malele şi, în acelaşi timp, şcolilor profesionale şi li­ ducţia obţinută în 1985, iar partea
împreună cu ortacii din s-au încheiat contracte le. în familia lui Lazăr şi contractează cu statul mari ceului industrial minier din valulu
subordinea lor, ei şi-au a- pentru 540 hl. în fruntea Asineftei Lăscuş au fost cantităţi de produse agri­ municipiul nostru. Cu ei la sfîrşitul anului viitor ninge.
dus o contribuţie hotărî- listei crescătorilor de ani­ înscrise în fişa de recen- cole. Pe 1986 au contracte am pornit, în urmă cu trei producţia obţinută va în­ sector
tonre la sporul de 2 500 to­ male vrednici şi a celor sămînt trei bovine foarte încheiate pentru doi viţei, ani, la executarea unui semna dublul celei pe care- slflcăi
ne cărbune obţinut în lu­ mai buni contractanţi se frumoase, doi porci, cinci 800 1 lapte de vacă ş.a. Fa­ volum de lucrări ce repre­ o avem de realizat în acest parte
na ianuarie. Deviza lor situează Laurica Mariş, iepuri, păsări, în cea a Fe- miliile Lascuş, Butaş, Rai­ zenta 20 la sută din to­ prim an al celui de-al viteze
este una singură: sâ ex­ membru în biroul organi­ liciei Tilicula — două vaci, ca, Mariş şi altele sînt e- talul investiţiei. Cu ei am 8-lea plan cincinal. Felul oră,
tragă zi de zi tot mai mult zaţiei de partid din sat, trei porci, 36 păsări, în xemple pe care le urmea­ pus în funcţiune, la în­ în care am pornit şi ac­ zăpad
cărbune. în acest fel, ei şefă de echipă la coopera­ cea a lui Dumitru Ştefan ză tot mai mulţi oameni ceputul lui 1984, moderna ţionăm în prezent, condi­ mlnin
mulţumesc partidului, se­ tiva agricolă de producţie — 11 oi, şase porci, 1 cal, din comuna Gurasada. Un hală de reparaţii utilaje ţiile bune pe care le avem între
cretarului general al parti­ din Gurasada. Familia Ma­ 28 păsări. Stăm de vorbă argument în acest sens este miniere, care asigură astăzi create ne dau încrederea 10 gri
dului, tovarăşul Nicolae riş are patru bovine, trei cu Marta Butaş. şi faptul că în cele 557 gos­ şi „service" pentru toate că sîntem pe un drum bun, me îr
Ceauşescu, pentru condiţii­ porci, cinci oi, păsări, asi- — Sîntem membri ai podării recenzate pînă acum unităţile Centralei mine­ dramul deplinei afirmări nus 5
le de muncă şi de trai gurîndu-şi în întregime ce­ C.A.P. Gurasada — unde au fost înregistrate 983 bo­ reurilor Deva, în mod prin muncă a celui mai de se
<ăe care se bucură alături le necesare traiului şi în­ am realizat şi în 1985 un vine, peste. 500 ovine, 600 deosebit pentru I. M. Mol- tînăr colectiv muncitoresc
dte cei dragi. cheind în fiecare an con- mare număr de zile muncă porci ş.a. dova-Nouă şi C. M. Roşia din industria deveană".
*•