Page 13 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 13
Mîndria de a te situa pe un loc fruntaş,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢ1-VĂ I
& formulate de secretarul ge cate au fost depăşite la potenţialului productiv al
de a obţine recolte sigure şi stabile
spiritul
în
exigenţelor
toate culturile, cu excep
pămîntului, în care scop
ţia celei de cartofi, precum
neral al partidului, tova
S M A L I S M U L T răşul Nicolae Ceauşescu, şi în sectorul zootehnic, s-au aplicat peste 2 700
tone îngrăşăminte organi
unde doar la lînă nu s-au
ce, din acestea 000 tone
privind înfăptuirea impe
îndeplinit prevederile. Da
fiind preluate de la gos
rativelor noii revoluţii a-
torită producţiilor obţinu
podăriile populaţiei. Ca ur
grare, adunarea generală
mentar la fondul de stat
climat bun de muncă, al
a abordat, în spirit critic
•mainm'W J'.v.T'w '.VWT8CTT a cooperatorilor din Romos te, unitatea a livrat supli mare a instaurării unui
şi la fondul de autoapro-
ORGAIV AL COMITETULUI illIDETEAN HUNEDOARA AL P:C şi autocritic, modul cum spiritului de ordine şi dis
s-au realizat indicatorii e- vizionare teritorială însem- ciplină în care au acţionat
conomico-financiari în n- cooperatorii şi mecanizato
nul trecut şi a jalonat cu rii, lucrările solului, semă
realism şi claritate direc Adunări generale ale natul şi întreţinerea .cultu
ţiile dc acţiune în vede rilor s-au efectuat în peri
Anul XXXVIII, nr. 8 778 MIERCURI, 5 FEBRUARIE 1986 4 pagini — 50 bani rea amplificării rezultate oamenilor muncii oadele optime .şi de calita
lor în acest an, valorifică te, respectîndu-se densită
rii eficiente a potenţialu ţile prevăzute în tehnolo
lui productiv al unităţii, nate cantităţi de produse gii. Datorită realizării a
vegetale, de lapte şi car
obţinerii' unor producţii si
CINCINALUL TOI ■ DEZVOLTARE INTENSIVA” gure şi stabile, sporirii a- ne, ceea ce a influenţat cîte trei praşile mecanice
şi două manuale, culturile
portului la fondul de stat pozitiv şi situaţia financia s-au menţinut curate de
tehm*Tnmiutâmate imită m şi la fondul de autoapro- ră a unităţii, realizîndu-sc buruieni, iar strîngerea re
vizionare. Cu justificată un beneficiu de peste o coltei s-a făcut fără pier
mîndrie, drept rezultat al jumătate milion ici. Care deri. Drept urmare, uni
Partenerilor externi — produse bunei participări la mun este „secretul" producţiilor tatea a realizat peste 4 500
sigure şi stabile ?
kg griu şi orz la ha. iar
că şi aplicării cu rigurozi
tate a tehnologiilor înain Consiliul de conducere ;U producţia de porumb boa
de calitate superioară zentată de preşedintele C.A.P., toţi cooperatorii şi be a depăşit 5000 kg Ia ha.
tate, darea de seamă pre
în sectorul zootehnic ae-
mecanizatorii, sub conduce
C.A.P., ing. Mircea Pătrîn- rea organizaţiei de partid,
în aceste zile, eforturile Pop, secretarul comitetului întreprinderii — Ruşchiţa, jan, şi participanţii la dis nu nedrdat atenţie maxi NICOLAE TIRCOB
oamenilor muncii de la în de partid pe întreprin Moneasa, Căprioara, Ban- cuţii, au relevat că în anul mă folosirii raţionale a fon
treprinderea „Marmura" dere —, în sensul că am potoe, Geoagiu, Alun — trecut producţiile planifi dului funciar si ridicării (Continuare în pag. a 2-a)
Simeria sînt orientate cu întîmpinat şi încă mai s-au luat, începînd de a-
precădere spre îndeplinirea persistă unele greutăţi cu nul trecut, măsuri care să
sarcinilor de plan la ex transportul materiei prime asigure exploatarea în a-
port, la ceilalţi indicatori. din cariere la atelierele de vans a rocilor utile, creş
Dorinţa conducerii unită prelucrare. Astfel, la Ru.ş- terea producţiei de blo
ţii, a întregului colectiv chiţa sînt blocate cîteva curi din marmură. S-a
este de a obţine şi în acest platforme de exploatare, pus, de asemenea, un. ac
an, chiar din primele luni. iar la prelucrat nu putem cent sporit pe diversifi
rezultate bune la acest introduce ritmic, conform carea producţiei, materia-
lizîndu-se una dintre sar
ACTIVITATEA DE EXPORT cinile importante trasată
colectivului. Fără investi
calitate • dinamism • eficienţa ţii suplimentare, s-au pre
gătit şi dat în exploa
important indicator de tare carierele de andezit
producţie. „MARMURA" de la Petroasa (Deva) şi
— în 1986 — sublinia Podeni (judeţul Cluj).
Ioan Băţălan, şeful birou- SIMERIA
luj desfacere-export —, în Inginerul Boris Răileanu,
treprinderea noastră tre directorul întreprinderii,
buie să livreze- partenerilor programului riguros întoc a precizat:
de peste hotare cu 10 mi mit, blocurile din marmu
lioane lei mai multe pro ră prevăzute.' .. LIVIU BRAICA
duse decît anul trecut. — Cine transportă ar
Creşterea este conside ceste materiale ? (Continuare în pag. a 2-a) Termocentrala Mintia, camera dc comandă a blocurilor 1—2. Operatorii Marin Maxell,
rabilă, dar o putem realiza. — U.M.T.C.F. Caransebeş, Dorel Şomau şi Emil Goia, împreună cu maistrul şef de tură Viorel Iga, urmăresc cu
Noi ne mobilizăm toate care. în luna ianuarie a atenţie parametrii optimi de funcţionare ai grupului generator.
forţele de care dispunem realizat doar 33 la sută din ÎN ZIARUL DE AZI :
pentru a executa produse plan şi Regionala de căi Recensămîntul animalelor domestice
de cea mai bună calitate, ferate Timişoara, care a a Cooperatorii — sta
şi a onora la termen con transportat circa 45 la sută. tornici contractanţi zînd înscrierea în formula Pentru încadrarea acţiu
tractele încheiate cu bene Facem un apel pe această Datorită măsurilor luate re a peste 78 la sută din nii în termenul prevăzut,
ficiarii străini. cale la cele două unităţi, cu statul în scopul bunei organizări numărul bovinelor şi a- este necesar ca şi recenzo-
şi desfăşurări a acţiunii
— Am început acest an de a-şi onora obligaţiile • Reflector de recenzare a animalelor proape 70 la sută clin efec rii din localităţile Sălaşu
ceţf-a mai greu — com contractuale faţă de noi. domestice, după primele tivul de ovine. în acelaşi de Sus, Vaţa, Baia de Criş,
pletează tovarăşul Petru în cele şase cariere ale
• Carnet cultural patru zile de lucru se în timp, la specia porcine şi Beriu, Crişcior şi altele să
registrează rezultate dem la păsuri s-a recenzat mai asigure un ritm susţinut
• Semnal ne de consemnat. Tovară mult de 65 şi, respectiv, în acţiunea de recenzare.
şul Zevedei Ştef, vicepre 63 la sută din efective, iar Din controalele efectuate
• Pentru mai bune ser şedinte al Comisiei judeţe la familii de albine s-au în teren reiese că recen-
vicii în... prestările ne pentru recensămîntul cuprins 67 la sută din nu zorii şi echipele de veri
animalelor, ne-a relatat că, mărul acestora. Ritmuri
de servicii pînă ieri seara, comisiile bune de înregistrare s-au ficare îşi îndeplinesc cu
teritoriale au vizitat mai obţinut în localităţile Că- conştiinciozitate atribuţiile,
• Note mult de 74 la sută din nu lan, Balşa, Băiţa, Boşorod, respectînd metodologia de
mărul gospodăriilor, reali- Certej, Dobra şi altele. lucru şi prevederile legale.
SĂ PRODUCEM CIT MAI MUITĂ !
S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE!
Pentru susţinerea acestor
0 experienţă valoroasă a cîmentiştilor: idei ne-au fost puse la dis
cîteva
rezultate
poziţie
înregistrate, mai recent, în
urmărirea pe utilaje a consumurilor energetice luna ianuarie 1986. La fa
bricaţia sortimentului „var
bulgări" oamenii muncii
în bilanţul pe 1985, a- oamenii noştri. Pe această energie electrică alocată au reuşit să reducă con
lături de alte rezultate temelie de conştiinţă au pentru consumul produc sumul specific de energie
pozitive, colectivul I. D. fost elaborate programele tiv este repartizată nu electrică (exprimat în
Deva şi-a concretizat e- unităţii, care cuprind mă numai pe secţii şi ateliere, MWh/1000 tone), cu 1,96
forturile şi într-o substan suri concrete pentru redu ci chiar pe utilaje indus MWh — în 5 ianuarie, în
ţială economie de energie cerea consumurilor speci triale distincte. „Am mers 8 ianuarie — cu 5,25 MWh.
electrică : 8 587,4 MWh ! fice, îndeosebi a celor de cu individualizarea consu iar în 15 ianuarie — cu
Această cifră reprezintă o energie electrică şi com mului — ne relata ing. 11,49 MWh. Ultima cifră
valoare deosebită. Rapor bustibili. Sînt sarcini ma Ovidiu Caba, responsabilul reprezintă un adevărat re
tată, de pildă, la Termo jore puse în faţa tuturor cu probleme energetice pe cord. „Rezultatele bune
centrala Paroşeni, ea re colectivelor muncitoreşti de întreprindere — pînă la de acest fel — sublinia
prezintă producţia pe mai t o v a r ă ş u 1 Nicolae nivelul utilajelor mari, iar ing. Constantin Sireteanu.
mult de două zile a a- Ceauşescu, secretarul ge în cazul agregatelor şi ma- şeful atelierului var —
destei unităţi energetice. neral al partidului, care a şinilor-unelte mai mici am sînt obţinute atunci cînd
E firesc, deci, să ne inte cerut să se acţioneze eu procedat la gruparea şi piatra de var corespunde
resăm cum s-a obţinut, în mai multă hotărîre în di contorizarea lor. Din a- calitativ şi cuptoarele func
ce mod concret, acest suc recţia elaborării de noi eeastă cauză avem acum
tehnologii, de noi măsuri ţionează la capacitatea no
ces. „Trebuie să subliniem în vederea reducerii con în unitate peste 120 de minală. fără întreruperi. O
mai întîi — ne-a declarat sumurilor energetice şi eontori electrici. Zilnic întrerupere de numai o
ing. Mircea Crişan, şeful se urmăreşte situaţia con oră sporeşte consumul de
I.U.M. Petroşani. Marin Neagoc-are U0 de ani, din care materiale. sumurilor .realizate şi se
de 15 lucrează în secţia echipamente hidraulice. Acum este serviciului mecano-ener- O experienţă pozitivă la energie cu circa 27,5 MWh
şeful brigăzii de rectificatori—frezori, cu care a obţinut lo getic al unităţii — spiritul I. L. Deva o constituie, iau măsuri eficiente —
cui doi pe secţie in întrecerea socialistă. gospodăresc şi intransi credem, organizarea... con acolo unde se constată MARIN NEGOIŢA
Foto N1COLAE GHEORGHIU genţa faţă dc orice risipă sumurilor de energie elec abateri — pentru încadra
manifestate de către toţi trică. Aici, cantitatea de rea în coteie planificate". (Continuare in pag. a 2-a)
