Page 14 - Drumul_socialismului_1986_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nlî.

Frecventa, modul de

organizare, eficienţa

manifestărilor—situate

permanent în centrul atenţiei
Produse de calitate Mîndria de a te situa ti
O bună perioadă de rului de animale" s-a con­ n »
superioară pe un loc îruutaş, timp, activitatea conducerii stituit- într-o acţiune dc 21,05 F
din
greutate. în rest, doar 2—3
Căminului
cultural
c
Hărău a stat sub semnul acţiuni sînt de aceeaşi am­ (
(Urmare din pag. 1) Evdochia Bălgrădean, Mir- de a obţine recolte strădaniei de coordonare ploare, care însă urmau 21,50 ’I
cea Eliu, Elena Pădurean, şi cuprindere în ansamblul să se organizeze. Brigada
Didina Lung, Otilia Cine ei a muncii educaţionale ştiinţifică nu a organizat
— Cu toate greutăţile — muncitori, Grigore Stan- sigure şi stabile desfăşurate la nivelul co­ întîlniri într-o lună, eom-
Întâmpinate, noi ne-am cu, Sabin Sava, Avram munei. îşi spuneau uneori pensînd cu patru ieşiri în
îndeplinit sarcinile de plan Orie, Nicolae Petrie, Flo- cuvîntul lipsa de experien­ luna următoare. Insistentă
pe luna ianuarie. Ritmuri­ rea Vlad, Abel Mureşan, (Urmare din pag. 1) niată necesitatea ca, în ţă, începutul de acomodare ni se pare în schimb ac­ BUC
le de lucru din prezent, Ioan Ţăpîrlan, Ilie Manea continuare, o atenţie deo­ cu o muncă delicată, chiar tivitatea bibliotecii comu­ diopri
mobilizarea oamenilor, — maiştri, sînt cîţiva din­ centul a fost pus pe creş­ sebită să fie acordată pre­ dificilă, ale cărei roade se nale care găzduieşte evo­ 6,30 l
agrici
preocupările pentru asigu­ tre oamenii de bază ai terea efectivelor din pră- gătirii temeinice a campa­ văd în decursul anilor. La cări istorice, recitaluri dc juma
rarea derulării normale a întreprinderii, care şi-au silă proprie, pe selecţie şi niei agricole de . primăva­ timpul respectiv, ziarul a poezie patriotică prin grija 8,00 r
producţiei sînt o garanţie adus şi îşi aduc o contri­ reproducţie (s-au obţinut ră, folosirii unor seminţe evidenţiat această stare de învăţătoarei Viorica Mar- Curiei
pentru noi succese în buţie importantă la reali­ cîte 88 de viţei la 100 vaci cu potenţial biologic ridi­ fapt. Revenind acum se coceanu. Buleti
Răspi
continuare. zarea în cele mai bune şi 98 de miei la 100 oi), cat, însuşirii şi aplicării constată că activitatea a în cadrul actualei ediţii lor ;
La „Marmura" Simeria condiţii calitative a pro­ asigurîndu-se totodată o tehnologiilor înaintate spe­ cunoscut un reviriment. a Festivalului naţional ştiri ;
muzic
bogată şi echilibrată bază
cifice fiecărei culturi, res­
se acordă maximă atenţie duselor destinate exportu­ furajeră. pectării densităţilor optime S-au obţinut chiar unele „Cîntarea României", co­ Din ţ
calităţii produselor expor­ lui, respectiv a placajelor — Mîndria romoşenilor prevăzute. Este posibil şi succese. Brigada artistică muna s-a înscris cu 13 Bulei
tate. Fiecare om cunoaşte din marmură, dalelor mo- de a fi în frunte în ceea necesar ca şi pe loturile de la Chimindia a ajuns „formaţii" dintre care Radio
prinţi
eu exactitate ce calităţi zaicate, granulelor, a blo­ ce priveşte producţia — aflate în folosinţa membri­ perfo
trebuie să întrunească pro­ curilor din marmură. Un spunea brigadiera Aurelia lor cooperatori să se obţi­ tate ;
dusele ce le realizează. In angajament puternic se Ocolişan, vine din dragos­ nă rezultate tot mai bune, Iarna Ia sate — perioada unei ştiri i
plus, în ateliere există pa­ simte prin atelierele de tea lor faţă de muncă, fa­ pentru ca şi de aici sur­ intense activităţi cultural-cducative totul
moar
nouri speciale cu produse prelucrare a marmurii din ţă de gospodărirea pămîn- plusul de produse agroa- De 1
finite, astfel încît toţi Simeria, o atmosferă toni­ tului şi de soarta avuţiei limentare să fie vîndut la jurnîi
ştiri
muncitorii să poată com­ fiantă, de puternică ah- obşteşti. Toţi locuitorii sa­ fondul de stat şi la fondul în etapa interjudeţeană a există în realitate grupul jilor
para în permanenţă obiec­ gajare în muncă pentru tului, inclusiv cei înca­ de autoaprovizionare teri­ Festivalului naţional „Cîn­ vocal Hărău, dansurile 16.15
tul în lucru cu cel bun îndeplinirea sarcinilor de draţi în unităţi economice torială. în sectorul zooteh­ tarea României”. populare, solist instrumen­ preş;
cono
pentru livrat. Vaier Dara. plan ale acestui an. din alte localităţi, pun u- nic, esenţialul este să se Perioada de iarnă a în­ tist, recitator de la Bîrsău, medi
mărul la buna desfăşura­ acţioneze pentru ameliora­ semnat şi aici o ordonare brigada artistică de la Chi­ dc şl
P.C.I
re a lucrărilor în C.A.P., rea efectivului printr-o se­ a activităţii aşezămintelor mindia, montajul literar- eond
fiind stimulaţi, datorită lecţie riguroasă, în scopul de cultură. După cum ne muzical Banpotoc. „Şi la zator
producţiilor realizate, prin creşterii producţiei de lapte informa tovarăşa Marga­ acestea sînt necesare unele tre i
re 't
retribuţia ce o primesc în şi lină. în acest an şi cin­ reta Ocolişan, secretar ad­ primeniri, apreciază condu­
cadrul acordului global. cinal, cînd accentul este junct cu probleme de pro­ cerea căminului cultural.
jo ;
0 experienţă valoroasă a La rîndul loi\ Nicolae pus pe dezvoltarea inten­ pagandă al comitetului co­ Altele trebuie înfiinţate". ţii,
Stăncioiu, Ilie Ionaşcu, Ion sivă a producţiei şi pe la­ munal de partid şi direc­ După cum se poate vedea de ţ
Bucur, Dorin Şarle şi Au­ turile ei calitative, prin tor al căminului cultural este aşteptat sprijinul de 20,00
cimentişiiior: urmărirea pe utilaje rel Basarab au relevat pre­ valorificarea deplină a po­ de centru, „au fost deschise specialitate al factorilor Apri
ocuparea conducerii coope­ tenţialului uman şi mate­ şi activează cursurile uni­ culturali judeţeni, dar nu­ supe
într-
rativei pentru buna orga­ rial de care dispune, coo­ versităţii cultural-ştiinţifice mai după ce se asigură o 23,05
a consumurilor energetice nizare a producţiei şi a perativa agricolă din Ro­ locale. Menţionăm dintre mobilizare corespunzătoare *•3.55-
muncii, totodată făcînd mos poate şi trebuie să cursuri : „Istorie, cultură locală. Se impun mai mult
(Urmare din pag. 1) rirea consumurilor de e- propuneri menite să deter­ obţină rezultate superioa­ şi civilizaţie", „Omul şi ca oricînd eforturi con­
nergie electrică înregistra­ mine obţinerea unor re­ re la toate culturile şi în sănătatea", „Univers, ştiin- jugate pentru ca activita­
Dacă întreruperea este mai te zilnic în unitate, ne-a zultate superioare în acest zootehnie, astfel încît să ,ţă, religie", „Agrotehnica tea artistică de aici să do-
mare, pentru readucerea vorbit despre analizele o- an. De asemenea, Gheorghe se situeze pe Un loc frun­ modernă", „Legile ţării, bîndească tradiţie.
agregatului la temperatura perative care au loc în Bunea, directorul şcolii ge­ taş în întrecerea socialistă legile noastre", „Zootehnia Eforturi sînt necesare,
Di
normală, se consumă şi de microcolectivele de muncă, nerale din localitate, a e- cu celelalte unităţi agrico­ şi importanţa ei" deschise de asemenea, pentru diver­ Mirs
5 ori mai multă energie e- despre măsurile eficiente videnţiat colaborarea fruc­ le din judeţul nostru. în unităţi agricole, că­ sificarea activităţii educa­ dori
lectrică. De aici — sarci­ luate cu această ocazie. tuoasă existentă între Ca răspuns la chemarea mine culturale, şcoli din ţionale, fiind urmărite în DOy
nile multiple ce ne revin „Practic — ne-a declarat C.A.P. şi şcoală, aportul e- adresată de C.A.P. „Voin­ Hărău, Banpotoc, Bîrsău, aceeaşi măsură şi cu a- trie
Inc(
pentrU funcţionarea con­ interlocutoarea — prin levilor în perioadele de ţa" Caracal, adunarea ge­ Chimindia. Cu o oarecare ceeaşi insistenţă toate la­ (Mo
tinuă a utilajelor". constatările zilnice se îm­ vârf de campanie. îndeo­ nerală a cooperatorilor din lipsă de regularitate au loc turile sale — educaţia pa­ Zert
Şi la moara de făină bogăţeşte şi este împros­ sebi la strîngerea recoltei, Romos a hotărât ca unita­ întîlnirile membrilor brigă­ triotică, revoluţionară, în nic,
nr. 2 s-a semnalat un re­ pătat mereu programul e- angajîndu-se ca în viitor tea să depăşească în acest zii ştiinţifice cu cetăţenii. spiritul eticii şi echităţii PE1
fant
cord asemănător, în ziua nergetic al întreprinderi', şcoala să-şi amplifice con­ an producţiile planificate Organizăm dezbateri, sim­ socialiste, ştiinţifice, cu­ de :
de 10 ianuarie 1986. „Au adoptat pentru întregul an. tribuţia la efectuarea lu­ la hectar cu 350 kg grîu, pozioane, acţiuni cu cartea, noaşterea legilor şi a sar­ Sus
LUI
1
fost produse peste 2 300 De pildă, aşa am ajuns la crărilor pe ogoare. 300 kg orz, 550 kg porumb, Clubul „Femina", jocuri cinilor economice în profil (Cui
tone de făină — ne-a de­ folosirea intensificatorilor Luînd cuvîntul în cadrul boabe, 1000 kg cartofi şi sportive. Din păcate avem teritorial ce revin cetăţe­ gele
clarat maistrul Constantin de măcinare la morile de adunării generale a coope­ 200 kg plante medicinale, puţini tineri în sat. De nilor comunei. Numai î>~ cea.
feri
Paieu, şef schimb —, în- ciment, la înlocuirea mo­ ratorilor din Romos, to­ pe această bază putîndu-se aceea, poate, activitatea felul acesta, munca polii TR1
registrîndu-se o reducere toarelor electrice care au varăşul Radu Bălan, prim- valorifica suplimentar 170 artistică are de suferit". co-educativă şi cultura fior
cu 3,37 MWh a consumu­ lagăre cu compoziţie de secretar al Comitetului ju­ tone produse. în sectorul Situaţia conturată de con­ artistică va dobîndi den­ CAI
lui specific de energie e- durată redusă, la îmbună­ deţean de partid Hunedoa­ zootehnic, angajamentul vi­ ducerea căminului cultural sitate, eficienţă, va con­ tez;
lectrică. Au contribuit la tăţirea dozării clincheru- ra, le-a adresat felicitări zează depăşirea efectivelor are acoperire în manifes­ tribui la formarea multi­ Jul
roşi
aceasta operatorii Gheorghe lui şi adausurilor în fa­ pentru rezultatele dobîn- de bovine şi ovine, a in­ tări, dar frecvenţa, modul laterală a personalităţii gen
Stan, Vasile Ianc, Vasile bricarea cimentului etc. dite şi a relevat rezervele dicelui de natalitate, şi a de organizare, eficienţa lor umane, potrivit obiectivelor OR.
trla
Amarinei şi Liviu Pusa, Sîntem hotărîţi ca în anul ce trebuie mai bine valo­ producţiei de lapte, carne vor trebui urmărite în şi imperativelor stabilite dre
care au fost prezenţi la 1986, primul din cel de rificate în scopul depăşirii şi lină, ceea ce va asigu­ viitor cu mai mare aten­ de documentele Congres' GIl
camera de comandă şi pe al 8-lea cincinal, să ob­ producţiilor planificate şi ra livrarea peste prevede­ ţie. In programul de acti­ lui al XlII-lea ăl pan. (Ca
fluxul de fabricaţie". ţinem realizări şi mai mari a angajamentului asumat rile de plan a 160 hi lapte, vitate pe luna ianuarie, dului. TEi
BR
Tehnicianul Rozalia Cza- în economisirea energiei în întrecerea socialistă. în - a 7 tone carne şi 400 kg pînă la data vizitei noas­ tat<
sar, responsabil cu urmă­ electrice". acest context, a fost subli­ lină. tre, doar „Ziua crescăto- MINEL BODEA ele-
tur
zile
(M
Cooperatorii — statornici contractanţi cu statul * t$a
An
locul de muncă. N-a apu- I
Contractările de produ­ în profil teritorial, trebuie în fiecare an, surplusul de sătenilor săi din Totia Vio­ cat să-şi consume provizii- '
se agroalimentare cu sta­ să vindem, din gospodării­ produse agricole. rel Dragovici, membru coo­ le, acum fiind arestat. j
tul, amplă şi importantă le populaţiei, pe bază de Aşa, de pildă, sînt Iulius perator şi deputat în con­
acţiune menită să asigure contracte încheiate cu sta­ Bodea, din satul Petreni, siliul popular comunal. 8 Necinste. La unităţile'
realizarea fondului de stat tul, 500 hl lapte de vacă, muncitor la Combinatul Este un priceput crescător * din Brad gestionate de A- | tn
şi a programului de auto- 70 hl lapte de oaie, 40 bo­ siderurgic Călan, dar şi de animale şi statornic Opriţi la poartă. Ig- lexandru Fogel şi Elisabe- * cu
conducere şi autoaprovizio­ vine, 120 porcine, 120 ovi­ contractant. Pentru acest ^ norînd prevederile Decretu- ta Rus, cu prilejul controa- j no
nare teritorială, se află în ne şi alte produse. Pentru cooperator, care deţine în an, el a semnat contract I lui 400/1982, unii oameni lelor efectuate s-au găsit s Di
se
plină desfăşurare şi în co­ ca acţiunea de contracta­ gospodărie 3 bovine, 2 să vîndă statului un tău- îşi încearcă şansele de a unele produse nepuse în | 12
muna Băcia. re să se încheie la terme­ porci, 11 oi şi 50 de păsări raş, un porc, o oaie, 1600 J se prezenta la lucru sub vînzare. Deficienţa a fost J lo;
— în comuna noastră — nul stabilit, am constituit ouătoare. în acest an el I lapte şi alte produse. | influenţa alcoolului, crezînd înlăturată pe loc. Cu cin- I ril
sublinia Traian Cristoi, se­ pentru fiecare sat colecti­ s-a obligat, prin contract. Primarul comunei subli­ * că înşală vigilenţa celor stea cum rămîne însă ? J
cretarul comitetului comu­ nia că pînă la această da­ datori să-i controleze. Şi-au
nal de partid, primarul co­ lă s-a contractat întreaga ' văzut însă planurile zădăr- O „Uitucul". Avînd de i
munei — avem două coo­ O îndatorire patriotică a fiecărui locuitor cantitate de lapte de vacă t nicite, fiind întorşi de la executat o pedeapsă prin J
perative agricole de pro­ al satului — contractarea unor cantităţi prevăzută, 80 la sută din J poartă şi consideraţi ab- muncă corecţională, pentru |
ducţie, în care muncesc cit mai mari de produse agricole cu statul prevederile la ovine şi 75 J senţi nemotivaţi : Florian
majoritatea cetăţenilor din la sută din cele Jtd porci­ Drîmbău şi Alexandru Ba- operaţii interzise cu metale J fi 1
cele patru sate aparţină­ ne. Nesatisfăcător se stă J boş de la I.M. Petrila, Vi- preţioase, Gheorghe Ma- | în
toare. Asta nu înseamnă ve compuse din secretari să vîndă statului un porc, la bovine, unde s-au în- | nale Damian, de la I.F.A. nole din Petrila a încercat n v:
că gospodarii din satele ai organizaţiilor de partid, un miel, 1600 1 lapte de U * „Viscoza" Lupeni, Petru să facă pe naivul, „uitînd" | la
cs
noastre nu cresc animale. deputaţi şi delegaţi săteşti, vacă, 11 kg lină, brînză cheiat contracte doar pe 50 J Bistrian, de la E.M. Ghe- să mai meargă la lucru. < m
Dimpotrivă, de la un an la lucrători ai consiliului ş.a. La fel de harnici se la sută din numărul de a- lari. Din „experienţa" lor S-a convins că din nou a j pi
nimale prevăzut. De a- I
altul, tot mai mulţi dintre popular comunal, care se dovedesc a fi şi consătenii trebuie să tragă învăţămin- apucat pe un drum greşit. * ia
cetăţeni, chiar dacă lucrea­ deplasează zilnic pe la gos­ săi Viorel Magda şi Adam ceea, în zilele următoare, j te şi ortacii. Nu va mai efectua muncă | 1
sc
ză în cooperativa agricolă podăriile cetăţenilor. Herpenci, ambii coopera­ consiliul popular comunal, corecţională, ci va merge * rc
de producţie sau în uni­ Am avut prilejul, înso­ tori. Primul a declarat la membrii comisiilor consti­ ' © Cu autoturismul. Geza la... închisoare.
tăţile economice din oraşe­ ţind echipele de recenzori recensămînt 3 bovine, 2 tuite la nivel de comună Pater, fost frigotehnist la c<
le apropiate, îşi sporesc nu­ porci şi 40 de păsări, iar trebuie să acţioneze cu mai , abatorul din Deva, şi-a Rubrică realizată v;
mărul animalelor din pro­ prin comună, să-i cunoaş­ al doilea 2 bovine, 3 porci multă perseverenţă pentru I burduşit autoturismul 3 HD cu sprijinul d*
c;
priile gospodării. Astfel, tem pe cîţiva dintre cei şi 35 păsări. Amîndoi au încheierea la timp a între­ J 3304 cu 80 kg carne şi Inspectoratului judeţean ' c;
în acest an, potrivit pre­ mai vrednici gospodari, ca­ contractat pentru acest an gii acţiuni de contractare. ţ preparate sustrase de la de interne 0
vederilor planului de dez­ re cresc animale şi vînd la cîte un porc şi 1600 1 lapte. I.
voltare economico-socială stat pe bază de contract. Un bun exemplu dă con­ MIRCEA LEPÂDATU