Page 17 - Drumul_socialismului_1986_02

S C R I S O A R E A

< § tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

adresată celor care i-au trimis mesaje de felicitare
s o ( \ l M r r . şi urări cu prilejul aniversării zi’ei de naştere

şi ai îndelungatei activităţi revoluţionare
a
l u
ş
ă
r
u
noştinţă, oamenii muncii
T
o
v
i Nicolae
Wjlll'imw MSmm
VIMWIM'/IHRUl Ceauşescu, secretar general din patria noastră — munci­ duce ţara şi poporul român
spre noi şi luminoase împli­
mnaiMiii al Partidului Comunist Ro­ tori, ţărani, intelectuali, ac­ ni ri pe calea progresului şi
mân, preşedintele Republicii
bunăstării, a înfăptuirii mă­
tivişti de partid şi de stat,
Socialiste România, i-au fost ai organizaţiilor de masă şi reţei opere istorice de edifi­
adresate, cu prilejul aniver­ obşteşti, vechi militanţi ai care a socialismului şi co­
sării zilei de naştere şi al mişcării muncitoreşti, mili­ munismului pe pămîntul
Anul XXXVIII, nr. 8 779 JOI, 6 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani îndelungatei sale activităţi tari, tineri şi vîrstnici, în fapt, României.
revoluţionare, un mare nu­ întreaga naţiune — au adre­ Mulţumind pentru toate
măr de telegrame, scrisori sat tovarăşului Nicolae aceste vibrante manifestări,
şi mesaje de felicitare. Ceauşescu calde urări de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a adresat tuturor celor care
I * DEZVOLTARE INTENSIVA-/
I ■ CINCINALUL VII mente de dragoste, de pro­ sănătate şi fericire, de viaţă i-au trimis telegrame şi me­
Cu cele mai alese senti­
tilSSE tiehwWMti' ctofttateîttoltâ fundă stimă şi înaltă recu- îndelungată şi multă putere saje de felicitare, următoarea
scrisoare :
de muncă pentru a con­
„Transmit, pe această cale, cele mai
calde mulţumiri organelor şi organizaţii­ strează, încă o dată, că poporul nostru
este astăzi mai unit şi mai hotărît ca ori-
Succese ale oamenilor care muncesc lor de partid, de masă şi obşteşti, institu­ cînd să înfăptuiască neabătut politica
ţiilor şi organizaţiilor dc stat, comuniş­
partidului, măreţele programe revoluţio­
tilor, colectivelor ele oameni ai muncii din nare de dezvoltare economică şi socială
cu Poiana Ruscăi pe umeri! toate domeniile vieţii noastre economico- a ţării, de înălţare a patriei pe culmi tot
sociale, tuturor acelora care, cu prilejul
mai înalte dc civilizaţie şi progres.
aniversării zilei dc naştere şi al înde­ îmi face o deosebită plăcere să trans­
lungatei activităţi revoluţionare, mi-au mit, la mulul meu, din toată inima, tu­
Despre harnicul colectiv a ţării, iar dacă s-ar în­ rea planului anual. Dar, adresat mesaje, scrisori şi telegrame de turor celor cc mi-au adresat asemenea
mineresc din ' Poiana Rus­ tocmi o hartă în plan ver­ este important prin el în­ felicitare. mesaje şi telegrame, întregului nostru
căi s-au spus şi s-au scris tical a tuturor căutărilor suşi şi vom avea destulă Consider toate aceste manifestări ca partid şi popor, urări de noi şi noi suc­
multe lucruri frumoase. noastre din subteran — cu ambiţie să-l sporim în pe­ o expresie a ataşamentului profund şi în­ cese în muncii şi viaţă, în realizarea
S-ar părea că nu mai o galerii, orizonturi, puţuri, rioada ce urmează. crederii neţărmurite în eroicul nostru exemplară a prevederilor planului pe
nimic de adăugat. Totuşi... abataje, drumuri etc. — nu — Ne amintim că anul partid comunist, în rîndurilc căruia am acest an şi pe întregul cincinal, în înfăp­
„Preparatorii noştri — ne-a ar mai fi loc pe ea nici pen­ trecut, cam pe vremea as­ militat şi militez, de peste cinci decenii, tuirea hotărîrilor Congresului al XIIÎ-leu
declarat ing. Ioan Topli- tru un vîrf de ac. Dincolo ta, realizările erau sub pre­ pentru a sluji cauza bunăstării şi feri­ al partidului, a măreţului Program de fău­
cian, directorul întreprin­ de aceste consideraţii, cel vederi... cirii poporului, a independenţei şi suve­ rire a societăţii socialiste multilateral
derii miniere Hunedoara mai important lucru pen­ — într-adevăr, chiar şi ranităţii patriei, a făuririi socialismului dezvoltate şi înaintare a României spre
— muncesc într-o uzină-u- tru noi este cum arată bi­ în februarie 1985 am ră­ şi comunismului pe pămîntul României, comunism.
nicat, alta la fel nu mai lanţul activităţii. mas sub plan. Dar, înce- în acest an în care Partidul Comunist Vă doresc tuturor, dragi tovarăşi şi
pînd cu luna martie am Român împlineşte 65 dc ani de glorioasă prieteni, multă sănătate şi fericire!"
început să recuperăm şi existenţă, manifestările de încredere şi
la sfîrşitul anului trecut preţuire ce mi-au fost adresate demon- NICOLAE CEAUSESCU
am putut să raportăm ob­
ţinerea peste plan a 4 421
tone de fier în minereu
maiTă, 70 000 tone de do-
este în ţară. Faptul presu­ — Şi cum. arată, tova­ lomită şi 20 tone de talc
pune însă şi o răspundere răşe director ? De pildă, preparat. Pe baza acestor
majoră pentru aceste uti­ pe ianuarie 1986. realizări fizice producţia
laje singulare din econo­ — Ne bucurăm că încă marfă a urcat la un plus
mie. Despre minerii din clin prima lună a celui de 7 600 000 lei, iar pro­
Ghelari se poate spune că de-al 8-lea cincinal am ductivitatea muncii a cres­
lucrează purtînd pe umeri... înscris în bilanţ realizări cut cu 1 741 lei/persoană.
Ghelariul ! Abatajele de suplimentare. Am obţinut Investiţiile pe total între­
aici au cuprins, la mari adîn- un plus la producţia mar­ prindere — care exprimă
cimi toată „vatra" satului. în fă de 2 600 000 lei şi avem efortul nostru spre dezvol­
privinţa căutărilor şi des­ depăşiri la minereu fier tare, îndeosebi în subteran
coperirii altor şi altor marfă dc 272 tone, dolo- — au fost depăşite cu 4
pungi de minereu — că nu mită — 100 tone. Ia talc milioane lei. Putem con­
putem vorbi aici despre — 50 tone. cluziona că rezultatele po­
lentile adevărate —, cam­ — După părerea dum­ zitive din prima lună "a
pioni trebuie să fie consi­ neavoastră, e mare plusul anului 1986 îşi au rădăci­
deraţi minerii secţiei Te- Ia fier ? nile în activităţile de or­
liuc. De fapt, în această — Nu prea, fiindcă re­ ganizare şi pregătire ini­
zonă este concentrată prin­ prezintă un avans de nu­ ţiate anul trecut, în ritmu­
cipala mineralizaţie de fier mai 5—6 ore, în realiza- rile de extracţie şi prepa­
rare atinse spre finele lui
’85.
Emblemele muncii lor: colectivul I.M. Hunedoara, Secţia tic mobilă Brad, din cadrul I.P.L. Deva. Pentru creşterea productivităţii mun­
— Ce înseamnă, pentru
dezvoltare intensivă ? cii, aici s-au luat o serie de măsuri, între care şi dotarea unităţii cu utilaje moderne, de
NOU, FRUMOS, MODERN marc capacitate. Aşa de pildă, a fost introdus un strung de producţie romanească S.A.C.
1 200, care, în regim automat de lucru, prelucrează o piesă in 40 de secunde, eu toate re­
MARIN NEGOIŢÂ perele necesare. în imagine, muncitorul Florea Indrei prelucrează la acest strung picioa­
La fiecare pas, in jurul a omagia munca unor oa­ re pentru mesele T.B.S., solicitate la export. Foto NICOLAE GHEORGHIU
nostru, se înalţă zi de zi meni, care de 35 de ani (Continuare in pag. a 2-a)
mai sus, mai falnic, zestrea pun cărămidă peste cără­
de frumuseţi a ţării. Răsar midă, ridică schele şi toar­
peste noapte, din solul nă betoane pentru a ne
fertil al patriei, blocuri şi aduce zi de zi noul şi mo­ C.A.P. Pricaz să revină în rindul unităţilor agricole fruntaşe!
şcoli, spitale şi stadioane, demul, utilul şi plăcutul in
case de cultură şi magazi­ munca şi in viaţa noastră. Coraţ. Ioan Zaharia şi doar la capete?". Paraschi- tre unităţile agricole frun­
Cooperativa agricolă de
ne, cinematografe, depozi­ Sint oamenii muncii de la producţie din Pricaz şi-a mulţi alţii care participă va Vişoiu : „Consiliul de taşe ale judeţului nostru,
te, străzi, cartiere, oraşe Trustul de antrepriză gene­ zilnic la lucru, muncesc cu conducere al cooperativei în ultimii ani însă am re­
intregi. Le pun temelie şi rală pentru construcţii- realizat, în 1985, doar u- răspundere şi conştiinciozi­ nu s-a ocupat cu toată răs­ gresat. în anul 1986. cînd
nul dintre indicatorii pla­
le dau contur nişte oa­ montaj Deva, colectiv al nului de producţie în sec­ tate. Din darea de seamă punderea de mobilizarea avem sarcini mari, atît
meni -simpli, îmbrăcaţi in cărui prim an de existen­ torul vegetal. Este vorba s-a desprins însă că doar cooperatorilor la lucrul în cultura mare cît şi in
salopetele lor veşnic pline ţă începea o dată cu în­ de producţia de orz, unde un număr de 33 coopera­ cîmpului, de organizarea zootehnic, cînd trebuie să
de var şi de nisip, de praf ceputul intiiului cincinal
de cărămidă şi de mortar, (1951-1955) din anii con­ s-a obţinut o recoltă de tori au efectuat în anul şi coordonarea muncii". reînfiinţăm legumicultura
pe .care-i numim construc­ strucţiei socialiste in Româ­ 4 300 kg la hectar. La ce­ trecut peste 100 de norme, Tidia Petruţescu : „Zooteh­ pc o suprafaţă de 70 de
în vreme ce 150 au reali­
rezultatele
lelalte
culturi
nia nu are rezultate bune
ha, va trebui să ne mo­
tori. nia. Actul de naştere era sint sub nivelul planificat, zat sub 40 de norme. Toţi deoarece unii îngrijitori bilizăm cu toţii la muncă,
Să privim oraşele jude­ semnat la 1 februarie 1951.
ţului nostru. De la Uricam Zugravul Ioan Covacs îşi în sectorul creşterii anima­ participanţii la dezbateri de animale au plecat şi în să nu lipsească nimeni de
la Petrila — prin Lupeni, aminteşte, desigur, despre lelor nici un obiectiv n-a la sapă, de la strîns re­
Vulcan şi Petroşani -, acel an cind a semnat fost atins. Pornind de la colta şi alte lucrări".
de la Hunedoara la Orăş- pentru prima dată condica această situaţie, adunarea ADUNĂRI GENERALE ALE în acest spirit au vorbit
tie, de la Brad la Haţeg generală de dare de sea­ OAMENILOR MUNCII şi alţi participanţi la dis­
de prezenţă la întreprinde­ mă şi alegeri a întreprins
- prin Deva, Simeria şi cuţii, subliniind cu, pentru
Căian. Să vedem cum a- rea regională de construc­ o amplă şi profundă ana­ a realiza participarea la
rată ele azi. Apoi să ne ţii locale Hunedoara—De­ liză asupra cauzelor care s-au referit la această pro­ prezent aici lucrează oa­ muncă a tuturor coopera­
întoarcem puţin gindul in va, unde o semnează şi au dus la aceste nereali- blemă. Spicuim din cîtcva meni din afara satului, ce torilor, fără excepţie, con­
urmă şi să ne aducem a- astăzi — cu diferenţa că zări. Tonul l-a dat darea luări de euvînt. Ilie Roşu : nu muncesc cu tragere de siliul de conducere al u-
minte cum arătau ele acum u n i t a t e a se numeşte de seamă prezentată în fa­ „Nu timpul nefavorabil a inimă". nităţii trebuie să-şi per­
20—30 de ani. Imaginile T.A.G.C.M. Deva —, cu a- ţa adunării — un material fost cauza recoltelor mici Toţi participanţii la dez­ fecţioneze stilul şi metode­
sint incomparabile. Cu deo­ ceeaşi destoinicie a laptelor bine documentat, cu un obţinute la sfecla de zahăr bateri au fost unanimi în le de muncă, să acţioneze
sebire de 20 de ani în­ de muncă. puternic caracter critic şi şi porumb, ci faptul că nu ideea că — în lumina orien­ pentru respectarea strictă
coace, de la istoricul Con­ In timp, colectivul s-a autocritic. în material s-a s-a făcut o întreţinere co­ tărilor şi indicaţiilor tova­ a prevederilor Statutului
gres al IX-lsa al partidu­ mărit, zestrea tehnică s-a subliniat un aspect, susţi­ respunzătoare a culturilor". răşului Nicolae Ceauşescu. C.A.P., pentru lărgirea şi
lui, harta judeţului - ca completat permanent, aria nut apoi în . toate luările Traisn Irlmie : „în vremea secretarul general al parti­ adincirea democraţiei coo­
şi harta ţării — işi fese com­ de activitate s-a extins in de euvînt şi. anume că .da­ de sapă prin sat şi prin dului — în 1986, primul peratiste. Pe aceste căi,
pact şi durabil haină nouă, toi judeţul. Despre greu­ că la culturile prăşitoare curţi pot fi văzuţi mulţi an al actualului cincinal,
pe măsura acestui timp s-au obţinut recolte slabe, oameni ce nu vin la lucru trebuie să se depună efor­ cooperativa agricolă din
plin, eroic, pe care istoria tăţile anilor de început, acest fapt se dâtoreşte par­ în cîmp". Gheorghe Fili- turi mult mai substanţiale Pricaz poate şi trebuie
îl va purta peste vreme despre perfecţionările mun­ ticipării insuficiente, la pescu : „Sîn-t oameni în pentru a redresa activita­ să-şi redreseze activitatea,
cu un nume demn, min- cii şi utilajelor şi despre muncă a cooperatorilor. putere ce n-au efectuat în tea unităţii. în acest sens să obţină producţii supe­
dru, cutezător: „Epoca Sint oameni în sat — Cor­ 1985 decît 2—3 norme". este semnificativ ceea ce rioare la hectar, revenind
Nicolae Ceauşescu". DUMITRU GHEONEA nelia Ivaşcoi, Lenuţa Bu- Gheorghe Cîrdei : „Cum să spunea în cuvîntul său coo- în rîndul unităţilor agrico­
Am făcut această intro­ riţescu, Maria Mateş, Vic­ fi obţinut producţie bună peratoarea Opreana Stan­ le fruntaşe ale judeţului.
ducere mai lungă pentru (Continuare în pag. a 2-a) toria Stanca. Gheorghe Cir- de sfeclă, cînd unii şi-au ca : „Cu ani în urmă
dei, Maria Barb, Nicolae săpat porţiile repartizate C.Â.P. Pricaz se situa prili­ TRAIAN BONDOR