Page 18 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 18
paj *> DRUMUL SOCIALISMULUI
Implicare, responsabilitate,
eficienţă - permanenţe ale
muncii noului comitet ales
Succese ale oamenilor care O ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ A FIECĂRUI Consistenţa dării de sca viaţă ale oamenilor mun
LOCUITOR AL SATULUI — CONTRACTAREA mă prezentată, a dezbate cii. Atît darea de seamă
muncesc cu Poiana Ruscăi UNOR CANTITĂŢI CÎT MAI MARI rilor care s-au desfăşurat cit şi cei care au partici 21,(1
pat la dezbateri au arătat
cu prilejul conferinţei de
dare de seamă şi alegeri a* că s-au obţinut rezultate
pe umeri! DE PRODUSE AGRICOLE CU STATUL ! comitetului sindicatului de bune în acest domeniu, cu
la Autobaza 2 Deva din deosebire la autogara De
(Urmare din pag. 1) produselor, modernizarea Printr-o activitate cadrul I.T.A. Hunedoara— va, dar că trebuie să se 21,1
şi înnoirea unor fluxuri Deva reflectă maturitatea acorde o mai mare atenţie
tehnologice etc. Toate a- şi stăruinţa cu care orga şi să se acţioneze mai
— Aşa cum a subliniat ceste direcţii de acţiune permanentă, stăruitoare nele şi organizaţiile de ferm la secţia întreţinere. 2i, r
în nenumărate rînduri to constituie, în fapt, liniile sindicat de aici caută să Propunerile făcute, conclu
varăşul Nieolae Ceauşescu, propriei noastre dezvoltări Comuna Burjuc arc o tribui la constituirea fon se găsească în miezul pre ziile la care s-a ajuns o-
secretarul general al parti intensive. contribuţie importantă in dului de stat şi a celui de ocupărilor şi eforturilor oa feră noului comitet ales un
dului, cincinalul al 8-lea — Ultima întrebare, to înfăptuirea autoconducerii autoapro vizionare. menilor pentru înfăptui mai larg şi concret spaţiu
va fi caracterizat de o dez varăşe director, legată de şi autoaprovizionării teri Valorificînd experienţa rea obiectivelor stabilite. de muncă în această direcţie.
voltare intensivă a între străduinţa oamenilor de a toriale. în 1985, de pildă, acumulată în acest dome Dar, cu precădere s-au do
i
gii activităţi industriale. descoperi acele „pungi de comuna a vîndut statului niu consiliul popular co vedit pline de învăţămin într-un spirit critic, u- di<
Sc impune cerinţa trecerii minereu". Care este situa pe bază de contracte 175 munal acţionează In aceste te pentru activitatea nou neori într-un pronunţat li,3
la o nouă calitate în ' în ţia noilor capacităţi de bovine, 97 porci, 35 ovine, zile cu aceeaşi strădanie lui comitet ales. Plecând caracter autocritic, în ca ag
treaga dezvoltare economi- producţie ? 1 386 hl lapte de vacă şi pentru atragerea la fondul de la împlinirile şi rezul drul conferinţei au fost Im
co-socială a ţării, la re — Există încă rezerve de oaie şi alte importante de stat a unor cantităţi cît tatele bune dobîndite, dar analizate, de asemenea, şi 8,0
producţia lărgită de tip in de minereu de fier. Au fost cantităţi de produse agri mai in ari de produse agri Cu
Bl
tensiv. Colectivul nostru evidenţiate la Teliuc şi, cole. cole. Au fost organizate CONFERINŢE PENTRU DARE pu
de muncă,' acţionînd în- îndeosebi, în zona Ghelari. — La aceste rezultate echipe ce se deplasează pe DE SEAMĂ ŞI ALEGERI 10,
tr-un domeniu prioritar al în anul 1986 vom intensi — spunea Tiberiu Burza, la fiecare gospodărie, unde 10,
economiei naţionale — ex fica lucrările dc deschide primarul comunei — s-a stau de vorbă cu cetăţenii ALE ORGANIZAŢIILOR SINDICALE PO
co
tracţia minereurilor de fier re şi pregătire în vederea ajuns printr-o activitate pe tema sporirii număru şti
şi a altor substanţe utile punerii în funcţiune, în permanentă, stăruitoare. lui de animale în fiecare şi de la deficienţele înre alte probleme importante, So
nemetalifere —, îşi concen mod eşalonat, a unui nu Am explicat oamenilor gospodărie, ca şi a canti gistrate în activitatea des de strictă actualitate în te
trează eforturile spre asi măr de 9 abataje noi, din prevederile Programului u- tăţilor de produse ce tre făşurată în perioada ana munca organizaţiilor şi 12,
gurarea unor cantităţi cît tre care 3 chiar în acest nic referitoare la sporirea buie vîndute statului. lizată, conferinţa a stabi comitetului sindical. Este ch
tel
mai mari din aceste re trimestru. Totodată, se va producţiei vegetale şi ani Un aport substanţial în lit cu claritate domenii vorba în principal de mai Al
surse pentru economia na acţiona pentru realizarea maliere în gospodăriile această direcţie l-a avut prioritare de acţiune în- buna organizare şi desfă 13,
ţională. Şi, în acelaşi timp unor viteze rapide de îna membrilor cooperatori şi şi-l are propaganda vizua tr-o largă arie de preocu şurare a întrecerii socia <li<
—- cu o eficienţă economi intare (minimum 70 tnl/lu- în cele ale ţăranilor indi lă, gazetele de perete, care pări ale organizaţiilor de liste, creşterea gradului de de
ve
că sporită. în 1985, de pil nă) la lucrările geologice viduali, importanţa ce o sînt strîns ancorate pe sar sindicat. S-a apreciat în valorificare a combustibi
dă, au fost reduse cheltu aferente deschiderii zonelor are — în cadrul schimbu cinile ce-i revin comunei acest cadru că, deşi în ac lilor şi energiei electrice,
ielile planificate la 1 000 Nord-Vest — Ghelari şi lui de mărfuri dintre oraş în toate domeniile, inclu tivitatea economică au e- îmbunătăţirea activităţii
lei producţie marfă cu 53,1 NTidăştie—Ocoliş. Acolo în şi sat — vînzarea către siv cel al autoconducerii xistat greutăţi de ordin o- politico-educative şi cultu- ii
lei. Şi în 1986 avem în ve să de unde extragem, tre stat a Unor cantităţi tot şi autoaprovizionării. bioctiv, rezultatele dobîn ral-sportive, sporirea efi ii Fi
dere creşterea producţiei buie să insistăm în conti mai mari de carne, lapte O astfel de activitate îşi dite s-au apropiat de cele cienţei muncii în domeniul te.
de minereu, reducerea nuare pe scoaterea „la ş.a. Constatăm cu satisfac dovedeşte eficienţa. Pînă planificate. recuperării şi recondiţionă- sc
cheltuielilor, creşterea pro ziuă" a fiecărei cantităţi ţie că cetăţenii comunei au în prezent au fost încheia „Trebuie să spunem că rii materialelor refolosibi- te
ductivităţii pe baza orga de'minereu pentru satisfa înţeles îndatoririle ce le te contracte cu cetăţenii dacă toţi membrii grupe le etc. Toate aspectele a- g'
nizării ştiinţifice a produc cerea, într-un grad tot mai revin de a creşte animale pentru 85 bovine, 82 porci, lor sindicale îşi făceau da mintite, şi nu numai ele
ţiei şi a muncii, ridicarea mare, a necesităţilor eco cît mai multe şi de a con 30 ovine, 1724 hl lapte de toria aşa cum trebuie — s-au regăsit în cuvântul to
parametrilor calitativi ai nomiei naţionale. vacă şi de oaie şi alte pro arăta Sn cuvîntul său to varăşilor Alexandru Fiilop, TI
lc
duse. Printre cetăţenii ce varăşul Constantin Stăn- Ioan Mureşan, Dorin Rf- fi
s-au angajat să vîndă sta ciulescu — altele erau re lan. Silviu Popescu, Vio«.z ni
tului mari cantităţi de car zultatele cu care ne pre Gropeanu, Ioan Belgha, Jt
ne şi lapte se numără Vic zentăm astăzi. Ştefan Bălan — vorbitorii ai
tor Cozma şi -Iosif Doleanţ Nerealizarea planului cu făcînd, totodată, propuneri st
in
din satul Burjuc, Silvia o sumă foarte mică dove concrete pentru perfecţio 23
Dragoş din Petreşti, Ioan deşte faptul că nu toate narea activităţii. 23
Tripa din Tătărăşti, Cor grupele sindicale au mun „Numai printr-o perfec Şl
nel Nariţa şi Virgil Gher- cit corespunzător, că au ţionare şi o continuă adap
man din Brădăţel şi mulţi fost privite cu superficia tare a stilului şi formelor I
alţii, care se situează în litate uneori probleme ce de muncă la sarcinile spo
fruntea celor mai vred ţin efectiv de competenţa rite ale colectivului — 1
nici gospodari ai comunei. noastră". Asemenea ten sublinia tovarăşul Ioan Ila-
Consiliul popular are da dinţe s-au manifestat în raga, secretarul comitetului-
toria să-şi. intensifice acti activitatea grupelor de la de partid din cadrul I.T.A. v
vitatea în ce priveşte în întreţinere şi de la condu Hunedoara—Deva — se va s
cheierea de contracte, în cătorii auto. putea vorbi despre o rea B
special la bovine şi porci In cadrul conferinţei au lă sporire a contribuţ c (
ne, pentru ca în cîteva zi fost subliniate, de aseme sindicatelor la înfăptuir (
le acţiunea să se încheie. nea, preocupările constan obiectivelor stabilite pe. z
te ale comitetului de sin tru 1986 şi întregul cincinal". d
TRAIAN BONDOR dicat pentru îmbunătăţirea C
r
condiţiilor de muncă şi VALENTIN NEAGU
Ajutorul miner Mihai I
Mită fixează burghiul
perforatorului pneumatic RECENSĂMÂNTUL ANIMALELOR DOMESTIC
pentru lucru in frontul
801, la mina Ghelari.
Foto In comunele Dobro şi
GELU IZBAŞA
Mărgineşti acţiunea
(Urmare din pag 1) mion Milionean, llie Stă- se apropie de sfîrşit
Emblemele muncii lor; nilă, Alexandru Cadar,
victoriile dobîndite de-a Nieolae Avram, Andrei Bus- ® tn comuna Dobra, re- în comuna Dobra, în cursul
lungul anilor ar putea vor NOU, FRUMOS, MODERN tan, Dumitru Negoiţâ, Ioan censămintul animalelor do zilei de azi (joi) recensă-
bi mult şi la obiect ingi Veghea, Gheorghe Sabin, mestice înaintează cu paşi mîntul animalelor domes
nerul Nieolae Maiorescu, Tudor Sandu, Aurel Singeor- repezi. în cursul zilei de tice să se încheie.
economistul lancu Todoroni judeţul... Să menţionăm şi Lupeni, pieţele agroali- zan, Nieolae Sirbu şi lista marţi s-a efectuat recen-
şi tehnicianul Petru Bodi - doar laptul că azi produc mentare din Deva şi Vul ar putea continua mult. sămîntul animalelor din o în comuna Martineşti
veniţi la trust după un an ţia trustului este de 45,7 can, complexele de ali Intrind in cel de al 36- proprietatea unităţilor a- acţionează trei echipe de
de la înfiinţare, sau ingi ori mai mare decit cea din mentaţie publică din Lu lea an de existenţă, gricole de pe raza comu recenzori, alcătuite din de
nerul Simion Marton, teh- anul înfiinţării, iar produc peni, Vulcan şi Petroşani, T.A.G.C.M. Deva a abordat nei. în ce priveşte gospo putaţi, specialişti, alţi lu
nicienele Ioana Horvath şi tivitatea muncii a crescut fabrica de produse lactate cu seriozitate şi înaltă res dăriile populaţiei, cele 10 crători din instituţiile din
Susana Săbău - de 33 de de 11,7 ori. din Deva, magazinul gene ponsabilitate muncitoreas echipe de recenzori au vi localitate. Pînă în momen
ani la T.A.G.C.M. Deva, ori Numai în cincinalul re ral din Petriia, cinemato că, asemenea întregului zitat, în cinci zile de lu tul de faţă, din cele 520
Avram Tomuş, Mihai Stroia, cent încheiat, T.A.G.C.M. grafele din Uricani şi Ha popor, un nou cincinal, o cru în plin, aproape 1300 gospodării câte are conufe.
Margareta şi Gheorghe Deva a realizat un volum ţeg, fermele ,,Avicola" de la nouă etapă de dezvoltare din cele 1457 gospodării ce na, au fost recenzate a-
Anuţoiu, Nieolae Hăncilă de construcţii-montaj de Mintia şi Şoimuş şi ferma economico-socială a pa alcătuiesc comuna. Recen- proape 420, recenzîndu-se
şi Maria Puiuţ - cu cite 3,2 miliarde lei şi o pro de vaci din Orâştie, poli triei. Toate colectivele sale circa 100 gospodării pe zi.
32 de ani in acest puternic ducţie industrială însumind goanele de panouri mari sînt plenar angajate să în sămîntul s-a încheiat în Activitatea s-a încheiat în
satele Roşcani, Răduleşti,
detaşament de construc mai mult de 800 milioane din Deva şi Livezeni, staţia făptuiască neabătut mobi Mihăieşti, Pane—Sălişte, satele Tămăşasa, Turmaş
tori. lei, concretizate in 13 408 de tratare a apei de la lizatoarele sarcini ce-i re Stretea, Abucea şi Făge- şi Măgura şi se apropie de
Dar ciji alţii, zeci, sute apartamente, din care Haţeg. vin în acest an, să-şi spo ţel. în gospodăriile recen final în satul Jelcdinţi. Au
de meseriaşi destoinici şi 5 319 în Valea Jiului, şi în Să notăm şi ciţiva dintre rească aportul ia îmbogă zate pînă acum au fost în fost înregistrate în fişele
pricepuţi nu şi-au pus sem principalii autori ai aces ţirea şi înfrumuseţarea zes registrate 970 bovine, 1560 de recensăniînt 450 bovi
nătura pe zecile de mii 117 obiective social-cultu- tor obiective, muncitori trei urbanistice, social-cul- porci, 1791 oi, 14700 pă ne, 520 oi, 425 porci, peste
de apartamente construite rale, agrozootehnice, lu destoinici, ale căror nume iaţale şi edilitar-gospodă- sări, 600 familii de albine 5 000 păsări, 150 familii de
in judeţ, pe spitalele din crări edilitare, pentru gos sînt rostite cu mindrie la reşti a judeţului nostru, sa albine ş.a. Din spusele
Petroşani, Haţeg şi Deva, podăria comunală şi co T.A.G.C.M. Deva : Dumitru aducă un plus de noutate, ş.a. Activitate bună desfă îtfsrţel Susan, secretara
pe casele de cultură din merţ etc. Ar putea fi no Constantin, Vasile Floricel, frumuseţe şi modern în şoară echipele conduse de biroului executiv al consi
Petroşani, Călan, Uricani şi minalizate, între altele, ca munca şi viaţa oamenilor recenzorii Emil Mircea, E- liului popular, am dedus
Deva, pe hotelurile din De împliniri în cincinalul 1981- Alexandru Marcu, Ladislau de pe meleagurile hune- mil Mihuţ, Argentina Mi- că din controale nu s-au
va şi- Petroşani, pe sutele 1985, spitalul şi hotelul din Şimon; Francisc Steibin- dorene. huţ, Trandafir Mihoc şi constatat abateri de la le
de şcoli, creşe, grădiniţe, Deva, teatrul de stat şi der, Ioan Mora, Ioan Fur- Felicitări şi noi succese altele. Echipele de control gislaţia în vigoare privind
cinematografe, pe miile de magazinul ,,Jiul" din Petro dui, Dumitru Matei, Dumi în muncă, stimaţi con al desfăşurării recensămîn- corectitudinea înregistrări
metri pătraţi de spaţii co şani, fabricile de pline şi tru Prună, llie Vasile, Aurel structori de la T.A.G.C.M. tului n-au semnalat aba lor, şi că, în maximum
merciale in aproape întreg morile de grîu din Deva Mardan, Dumitru Popa, Si Deva ! teri de la legislaţia in vi două zile, acţiunea se va
goare. Se preconizează ca încheia.