Page 19 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 19
{. 8 779 • JOI, 6 FEBRUARIE 1986 pag. 3
*1 tirrtc ' VJ.Y ir- r -
,Aşezările comunei Topliţa posedă încă
.EWZIUNE JI
mîndria dezvoltării tradiţiei culturale
■jurnal
lalilalea in c- între comunele situate în tragere de inimă de cadre cauzele care declanşează
miic Ţinutul pădurenilor, loc în le didactice, menţinem o unele boli. Prezentăm, în
iteavrul artelor, care, de-a lungul timpului, legătură permanentă cu cadrul „Curierului juridic",
stă Tv. a „Cin- au fost conservate impor organizaţiile de partid, de actele normative nou apă
ltomâniei“ (co- tante valori culturale, da tineret. Prin intermediul rute, anumite aspecte de
tini şi tradiţii unice, To lor avem un contact per ordin social. Cu prilejul a-
ii — înaltă da-» pliţa a rămas o entitate manent cu oamenii. dunărilor cetăţeneşti pre
■ faţă de viitorul umană şi folclorică apar — Să înţelegem, prin zentăm, de asemenea, in
inii. te. Multă vreme, In frun ceea ce ne spuneţi, că aţi formări politice, documen
>rtaj tea activităţii de creaţie şi optat pentru un anumit stil tele de partid şi de stat.
;aţle în studiou- interpretare artistică de de muncă ? La apariţia „Tribunii mun
Kadioteleviziu- aici s-a situat un fiu al — Nu cred că am inovat cii de partid" explicăm în
satului, profesorul Rusalin prea mult, dar ţinem la a- adunările generale ale or
jumal. Işfănoni, la a cărui che ganizaţiilor de bază sarci
mare, obştea rurală răs nile ce revin comunei noas întreprinderea de. confecţii Vulcan. Victoria Cioată, Gheorghiţa Braşovean, Elena
pundea cu promptitudine, Iarna la sate — tre. Istrate şi Viorica Dănăilă sînt numai eîtcva dintre cele care contribuie Ia obţinerea rezul
împreună cu oamenii, Ru perioada unei intense — Cum încercaţi să sti tatelor bune ale formaţiei 3 B.
salin Işfănoni urca în sce activităţi mulaţi activitatea de crea
nă, cerceta şi valorifica, ţie şi interpretare artistică
cultural-educative IDEILE ŞI ORIENTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU —
promova spiritualitatea lo în Festivalul naţional „Cîn-
EŞTI I: 6,00 Ha cală. A fost o situaţie fe tarea României" ? INSUFLETITOR PROGRAM DE MUNCA
mul dimineţii; ricită cum puţine sînt în ceastă modalitate de expri — în paralel cu petre ______________ [____________________________________________ a
ordinea zilei in judeţ, după care a urmat
ă ; 7,00 Radio- mare a contactului cu lo cerea plăcută a timpului ŞI ACŢIUNE REVOLUŢIONARA
30 Azi, în ţară; o perioadă de latenţă. Ac cuitorii comunei. Astfel liber, am iniţiat un „Club
ita presei ; 8,10 tualmente, conducerea că ştim ce-i preocupă pe oa al şahistului", turnee de
melodiilor; 9,00 minului cultural, sub în meni, răspundem întrebă tenis de masă, acţiuni cu
e ştiri; 9,05 Ră.s- drumarea consiliului comu rilor lor prin acţiunile pe filmul şi cartea, am ur Dezvoltarea patrimoniului pomicol —
ascultătorilor ; nal de educaţie politică şi mărit consolidarea şi chiar
lctln de ştiri ; care le includem în pro
liştl de muzică cultură socialistă, depune gramul de activitate. creşterea potenţialului ar preocupare prioritară
I 10,30 Armonii eforturi susţinute pentru a — Căror laturi ale mun tistic. Şi-au început acti
I, 00 Buletin de da continuitate tradiţiei. cii educaţionale căutaţi să vitatea formaţiile de teatru' Congresul ştiinţei şi în- zistenţă bună la boli şi sortimentului de nuc di®
'5 Sîntcm copiii Şi nu e uşor. le răspundeţi cu precăde scurt, brigada artistică, văţămîntului a trasat sar ger, calitate deosebită a ţara noastră.
II, 35 Publicita- cini Importante şi pentru fructelor determinată de Din soiurile de nuc om®»
Bulctin de ştiri; — Avem însă un oareca re ? grupurile vocale din Vălari
comoara fol- re avantaj, ne spunea to — Căutăm să desfăşu şi Hăşdău, grupurile de cercetarea ştiinţifică din aspectul lor, conţinutul logate au fost înfiinţat®
12,15 Magazin varăşul Romulus Moga, se răm, în primul rînd, o recitatori. La Hăsdău vom agricultură. în cuvîntarea ridicat de miez, grăsimi şi plantaţii mamă de ramraâ
iinţific ; 12,45 cretar adjunct cu proble aduce in scenă un nou o- secretarului general ai altoi, necesare înmulţirii
icră radio-tv. ; muncă de educaţie ştiinţi proteine. în scopul atin prin altoire. Materialul
a 1 1a 3 * Ra- me de propagandă al Comi fică eficientă. în acest bicei folcloric, o formaţie partidului, t o v a r ă ş u l gerii acestor obiective, cer
15,00 Buletin tetului comunal de partid, sens acţionăm prin inter de dansuri la Topliţa, o şe Nicolae CeauşescU, rostită cetările au fost orientate săditor obţinut a fost <25*
15,05 Club unl- directorul căminului cultu mediul brigăzii ştiinţifice zătoare Ia Dăbîca. Organi cu acest prilej, se spune în direcţia identificării şi fuzat unor unităţi de ce»»
16,00 Itadiojur- ral de centru. Aşezate în zăm expoziţii cu lucrări între altele: „Pornind de cetare din ţară şi la unităţi
Cintece şi Jo- zona de munte, satele co care organizează întîlniri de creaţie populară. la cerinţele noii revoluţii selecţiei unor biotipuri va de producţie din judeţ.
; 16,25 Radio- cu cetăţenii o dată pe lu agrare, cercetarea ştiinţifică loroase de nuc din flora în scopul înmulţirii pi
Mcă î 16,55 munei Topliţa sînt încă în nă în satul de centru şi Sînt gînduri, crîmpee de spontană şi cultivată în cale industrială a nuculaS,
ului; 17,00 măsură să conserve şi să de două ori în satele a- muncă care, sperăm, nu din domeniul agriculturii scopul creării unor elite
e' ţ.tirl ; 17,05 îmbogăţească tradiţia. Po parţinătoare. Organizăm se vor opri la acest sta trebuie să acorde o aten în cincinalul viitor se xm
lealitate o pu- expuneri, dezbateri, expe diu. ţie deosebită creşterii po prin hibridări artificiale. constitui un complex âs
tatc economico- sedă mîndria de a o dez tenţialului productiv al Prin munca de selecţie altoire forţată cu o capa*
7,35 Te apăr şl volta. în munca noastră rienţe ştiinţifice, sînt ex desfăşurată de-a lungul a citate de 30—50 niii btlcSţS
itria mea. Pro- sîntem sprijiniţi cu multă plicate fenomenele naturii, MINEL BODEA pământului, creării dc noi două decenii au fost iden pomi altoiţi pe an, răs«
zical; 18,00 O- soiuri de seminţe şi plante tificate peste 10 000 de ti punzînd astfel cerinţelor
+ 'letin de mai productive, mai tim
, .sta inter- purii şi mai rezistente la puri, din care s-au omo unităţilor de producţie dla
ra<l,„; 19,00 Bu- ger şi secetă, precum şi logat trei soiuri de nuc; zona de activitate a sta
tiri ; 19,05 Am- de noi rase de animale". Sibişel precoce, Sibişel 44 ţiunii.
incrcţ' 'Emisiu- m şi Geoagiu 65. Alte tipuri Stimulaţi de îndemnurile
lă; 20'iâi) Radio- în acest context se în adresate de secretarul ge
i,15 Răspundem scriu şi preocupările exis valoroase sînt studiate în neral al partidului, iova*
lor ; 21,00 La tente la S.C.P.P. Geoagiu continuare.
lv.; 22,00 o zi în scopul îmbogăţirii sor Cele mai valoroase ti răşul Nicolae CeauşescU,
+ Radiojurnal; puri au stat la baza lu la Congresul ştiinţei şi în»
irnă muzicală ; timentului de nuc. Re crărilor de hibridări arti văţămîntului, precum şi îa
0 Buletin de zultatele obţinute în ulti Mesajul de Anul Nou, co
mii ani au la bază tradi ficiale, fiind încrucişate lectivul laboratorului nos
ţia culturii nucului în sud- între ele sau cu soiuri a- tru se angajează să ob
vestul Transilvaniei, carac vînd precocitate şi capaci ţină rezultate tot mai bune
ERflA: terizată prin existenţa u- tate mare de producţie. în în munca de creare de
nor microzone de cultură urma lucrărilor desfăşura soiuri de nuc, sporindu-şS
cu o mare varietate de te în acest sens, s-a obţi astfel contribuţia la dea»
biotipuri locale. nut un volum mare de voltarea patrimoniului po»
-.per să ne mai material hibrid care a fost
■atria); Promi- Obiectivele cercetărilor micol al judeţului «i rrî
a); IIUNEDOA- noastre au fost axate în supus procesului de selec ţării.
lăre‘ •> electric direcţia obţinerii unor eli ţie. Această muncă de
A); In-
g Yung te, care să posede urmă creare , de soiuri a fost Ing. IOAN DEAt.n jv,
3); Ora toarele însuşiri: pomi de concretizată prin omologa cercetător
■ăra. Ciulcan- talie redusă, cu precoci rea a încă trei soiuri de la Staţiunea de cercetară
; PETROŞANI: Aspect din timpul vernisajului expoziţiei de artă plastică. şi producţie pomicolă
fantastici (Pa tate şi capacitate mare de nuc : Orăştic, Germisara şi
ri pi dc zăpadă producţie de tip spur, re Sarmis, care stau la baza Geoagiu
brie) ; Piedone
(Unirea); LU-
omisiuni (Cul-
r
IT N: Căsă- l *
rpt (Lucea- De la subredactia „SPUNE-MI CU CINE Altfel nu şi-ar fi însuşit în mod re După ce a spart geamul, A. M. a
LOr . : Cheia r> TE-MPRIETENEŞTI..." petat, din cotizaţiile de sindicat, pătrus în locuinţă, de unde a luat !
[Minerul) ; PE- sume importante de bani. Şi, spe- cu sine bunuri în valoare totală de %
ata care vinde 21 660 lei.
icitoresc); URI- „Voci tinere“ Cornel Burlec a furat prin violen rînd că nu va fi descoperită, a fal !
ompellstul (Re- ţă de la B. M. suma de 1 400 lei pe sificat actele contabile. Pentru dela Acelaşi Todireanu a mai partici
îRAD : semlon care i-a cheltuit împreună cu Petru pidare, fals intelectual şi uz de fals pat la o spargere, tot în Lupeni.
(Steaua roşie) ; Casa pionierilor şi şoi Alţi colegi, membri ai L-a avut atunci complice pe Gheor- i
tZA: Legenda Anitas. Apoi, tot împreună au ata a fost condamnată la opt ani în
■ Cliang (Mine- milor patriei - din Deva cercurilor de karting şi cat aceeaşi persoană, dar negăsind chisoare, trei ani interzicerea unor ghe Cojocaru. A sustras 22 000 lei
1ŞTIE : Pas în se dovedeşte permanent badminton, au petrecut bani, i-au luat tot prin violenţă o drepturi şi i s-a confiscat, un auto şi alte bunuri în valoare totală de I
a); Fapt divers gazdă primitoare pentru zile de neuitat la cabana sticlă cu bere. turism „Lada 1 500". Recursul incul 60 000 lei.
: GF.OAGrU- Judecătoria din Petroşani le-a a- i
ilrc fără soare purtătorii cravatelor ro „Căsuţa din poveşti" din Şi cum cu o sticlă abia şi-a po patei a fost respins ca nefondat.
cultură); IIA- şii cu tricolor care par Parîng. Cei mai buni tolit setea, minorul C. B. s-a mai „a- plicat celor cinci pedepsele meritate, *
retul Apolloni- ticipă cu mult interes la modelişti de la casa pio provizionat" cu o Iadă de bere. De TÎLHĂRIE IN GRUP condamnîndu-i. Pentru tîlhărie, furt
i; BRAZI: Ca- calificat în dauna avutului personal i
■ctatc; CAI.AN: activităţile din cadrul nierilor şi şoimilor patri la hotelul „Gambrinus" din Petroşani. *
tra paloş (Ca- cercurilor, venind să-şi ei s-au antrenat sub con A fost însă surprins şi a abandonat După ce s-au înţeles în prealabil,- şi complicitate la infracţiune de furt
ură); SIMERIA: împlinească pasiunile, să ducerea tovarăşului La- prada. Todireanu Popa Emil, Munteanu Ma- calificat, Todireanu P. Emil a fost
bunicii (Murc-
: Piciu (Lumi- găsească un răspuns cău dislau Balo, maestru al Altă dată, Petru Anitas a furat de condamnat la pedepse cuprinse în
tărilor, să descifreze tai sportului, în tabăra-can- la centrala termică din strada Cu tre trei şi şase ani închisoare, a-
nele unor viitoare profe tonament de la Geoagiu- cului, Petroşani, o bicicletă, pentru p!icîndu-i-se pedeapsa cea mai grea,
siuni. Băi. Condiţiile oferite de ca la interval de cîteva luni să-i Fapte din instanţă respectiv şase ani închisoare, ia care
JS m S S S S B tS a a
Bucuria culorii s-a re baza B.T.T., timpul priel vină din nou dor de o bicicletă, în s-a adăugat un spor de un an.
MEAi vărsat din fiecare desen, nic le-au dat aeromode- valoare de 1 920 lei, rezemată în Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Aurel
care a îneîntat cu ade liştilor posibilitatea de a vecinătatea Oficiului P.T.T.R. Petro Măciucă pentru infracţiunile de tîi-
vărat ochiul privitorului încerca noi modele şi de şani. rius şi Vicol Nicolae au luat-o cu hărie şi furt calificat în dauna avu
\zi : vremea va aflat pentru un anume a se pregăti cum se cu Pentru tîlhărie, tăinuire de bu noaptea în cap dîn Lupeni în Pe tului personal.
eroasă noaptea timp în holul cinemato vine pentru ' fazele de nuri şi două furturi din avutul per troşani, la domiciliul lui Ş. A. şi Pentru infracţiunea de tîlhărie, *
aţa. Cerul . va
, mai mult sc- grafului „Patria" ca oas concurs judeţene şi naţio sonal, Petru Anitas a fost con T. M., dar nu în vizită... S-au adă Munteanu Marius a fost condamnat ll
ea. Vintul va pete al pionierilor pre nale, iar navomodelişti- damnat de Judecătoria Petroşani la postit întîi în grajdul casei pentru ia şase ani închisoare, iar pentru
erat din est; zenţi în expoziţia de pic lor să lase la apă, pe lacul patru pedepse cuprinse între un an a-şi detalia planul necinstit. Dar complicitate la furt calificat în pa
rile minime vor tură „Copiii şi culorile". clin apropiere, navele şi lătratul cîinelui a trezit gazdele din guba avutului personal, la patru I
:e între minus şi trei ani, dispunîndu-se să exe
nus 9 grade, Ei sînt îndrumaţi cu răb velierele construite cu cute trei ani şi şase luni închi somn şi, alertate, au intrat în adă ani, ap!icîndu-i-se pedeapsa cea
1 coborîte pînă dare şi competenţă de. pricepere şi migală. între soare, iar minorul C. B. a fost inter postul animalelor, să vadă ce se mai grea, respectiv şase ani. Nicolae
17 grade, iar profesorul Iosif Matyas, cei 20 de pionieri, alături întîmpiă. Au fost însă victimele a- Vicol a fost condamnat, pentru tîl *
ne intre minus nat, timp de doi ani şi şase luni,
grade. Izolat preşedintele Filialei De de campionii naţionali ai intr-o şcoală specială de muncă şi tacului celor trei, veniţi să-i prade. hărie, la cinci ani şi şase luni în 1
depunere de va—Petroşani a Uniunii ediţiei 1985, la aero, navo reeducare. Terorizaţi, imobilizaţi şi ameninţaţi, chisoare, iar Gheorghe Cojocaru, *
pentru furt calificat în paguba avu
Artiştilor Plastici. Dintre şi automodele s-au aflat aceştia au indicat un sertar, de tului personal, la patru ani. Toţi cei î
semnatarii lucrărilor îi viitorii „candidaţi" la ULCIORUL NU MERGE unde hoţii au sustras 5 500 lei şi o
te : vreme ge-
l cer variabil. amintim pe colegii noştri: locurile fruntaşe în con DE MULTE ORI LA APĂ... pereche de cercei din aur. cinci inculpaţi au fost, de asemenea, i
. sufla moderat Cristina Urs, Elisabeta cursurile judeţene şi na Todireanu Popa Emil nu era însă obligaţi Ia despăgubiri civile şi la
ocal se va pro- Buda, Alina Urs, Etelca ţionale. Fosta contabilă a Uzinei 7 din ca la prima „acţiune". Altă dată, îm cheltuieli judiciare către stat.
i cu depunero
ră. (Meteorolog ICovacs, Erika Buzgany, drul C.S.H., Lucia Trocan, obsedată preună cu Măciucă Aurel, şi-a în I
ciu L. Pron- Monica Lovasz, Niculiţă Subredacţia pionierească de puterea banului, a uitat pro dreptat ţinta spre apartamentul lui Rubrică realizată cu sprijinul *
Dărăştean ş.n. „Voci tinere" Deva babil vechiul proverb cu ulciorul... E. M. din Lupeni, strada Parîngului. Tribunalului judeţean
