Page 22 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 22
pag. 2 DIÎUMUL SOCIALISMULUI Nit. 8
Calitatea muncii depinde de calitatea
CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA'
[wftPtMrvr:sftrra pregătirii fiecărui comunist
20,00 Telcj
ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII primiţi numai cei care meni care s-au dovedit 20,20 Actu
între
Pentru
oamenii
fac dovada unui dezvoltat
capabili să contribuie ac
prinderii miniere Lupeni,
noul an, cel dc-al 8-lea spirit de angajare' şi dă tiv la realizarea produc 20.35 n«mi Să <
cincinal au adus obiective ruire în producţie, preo ţiei de cărbune. lor)
Reducerea consumurilor de de o măre importanţă în cupare pentru ridicarea plexe ale acestui an, ale 20.50 nă Luni'
Sarcinile tot mai com
ceea ce priveşte asigurarea
propriului lor nivel poli
energie electrică economiei naţionale cu tic, tehnic şi profesional, întregului cincinal, cu di 21,10 Scris
de i
recţii prioritare în creş
cantităţi spoiâtc de căr
au o comportare civilizată,
bune. Este firesc deci ca înaintată etc. terea eficienţei, a calităţii lor)
(Urmare din pag. 1) re, adunarea generală a construcţii, î n d e o s e b i organele şi organizaţiile O aţenţie sporită se a- muncii în toate domeniile mc ta
oamenilor muncii de la T.A.G.C.M. Deva, în ve de partid de aici să-şi cordă, de asemenea, pregă de activitate, au impus ca 21.35 Exp(
raţii, incit să diminuăm I.R.E. Deva a prilejuit derea finalizării la ter intensifice substanţial acti tirii prealabile ă viitorilor încă de la finele anului tată
cit putem mai mult inci dezbaterea şi a altor aspec menele planificate a micro- vitatea pentru sporirea membri de partid. Birouri trecut să fie luate o serie 21.50 Tcle
dentele şi deranjamentele, te din activitatea economi hidrocentralelor de la Zei- continuă a rolului lor în le organizaţiilor de bază, de măsuri pentru o reală
nl căror număr este încă că şi socială a unităţii şi cani, Buta şi Dobra (Nicolae coordonarea şi conducerea membri ai activului de şi substanţială sporire a
ridicat". completarea unui amplu Cosma), îmbunătăţirea ca unei munci tot mai com partid, un larg colectiv de calităţii muncii organelor
Accentuînd acest aspect program de măsuri, a că lităţii unor materiale, dar plexe. Iar una dintre comunişti se ocupă per şi organizaţiilor de partid, KAI
important al activităţii în rui materializare va deter şi a lucrărilor de revizii modalităţile cele mai im manent pentru a asigura a fiecărui comunist. A fost
treprinderii, Cornel Cazan mina, în mod sigur, înde şi reparaţii, dotarea între portante de acţiune în a- celor care doresc să fie acordată o atenţie sporită
sublinia necesitatea creş plinirea tuturor prevede prinderii cu unele scule, cest sens este perfecţiona primiţi în partid ’ o temei perfecţionării structurii or BUCUR
terii fiabilităţii aparataju- rilor de plan. „O condiţie aparatură şi utilaje, impli rea muncii de primire în nică şi. multilaterală pre ganizatorice, care să răs tlioprogr:
lui electric şi, prin aceasta, hotărâtoare pentru aceasta, carea mai fermă a specia partid, de perfecţionare gătire. Astfel, cei care pundă mai bine nevoilor 6,30 La
sporirea siguranţei în ex considera Lucian Popa, o liştilor şi proiectanţilor în permanentă a calităţii de şi-au făcut cunoscută in stringente ale producţiei, agricultui
ploatare a instalaţiilor şi constituie asigurarea ba producţie, în vederea ma membru al partidului. Faţă tenţia de a intra în rîn- materializării sarcinilor de nai ; 7,31
8.00 Rev
agregatelor, urgentarea fi zei tehnico-materiale ne terializării programului de partid. S-au creat noi or Curierul
nalizării obiectivelor de cesare, domeniu în care modernizare a producţiei, ganizaţii pe schimburi, au Buletin
investiţii şi repararea clă solicităm centralei noastre respectiv de dublare a pro V I A T Â DE PARTID fost repartizaţi în mod e- Răspund
dirilor cu grad ridicat de să ne ajute substanţial şi ductivităţii muncii pînă în chilibrat pe organizaţii co lor; 10,00
uzură, aplicarea de noi mă cît mai repede. La rîndul anul 1990 (Mihai Chiş, Radu de asemenea exigenţe, tre durile membrilor de partid muniştii cu experienţă, iar 10.05 Ştii
suri pentru creşterea pro nostru, va trebui să des Bîrnă şi Viorel Scurtu). buie să se ţină cont per sînt repartizaţi pe lîngă cadrele tehnico-inginereşti Atlas fo
ductivităţii muncii. „Creş făşurăm, ca şi în 1985, o Adunarea reprezentan manent de aprecierea se comunişti cu experienţă şi cu funcţii de răspundere letin tle
sil ştiu;
terea productivităţii, redu susţinută si fructuoasă ac ţilor oamenilor muncii de cretarului general al parti cuprinşi la învăţămîntul nu primit sarcini concrete 12.00 B
cerea cheltuielilor de pro tivitate de recuperare, re- la I.R.E. Deva a aprobat dului, tovarăşul Nicolae politico-ideologic, sînt în pentru o mai eficientă în 12.05 De
ducţie şi sporirea eficien condiţionare şi refolosire un cuprin'zător plan de Ceauşescu : „Putem spune drumaţi să urmeze cursu drumare a activităţii din turiştii ;
ţei economice ne preocupă a materialelor refolosibile". măsuri, angajîndu-se să-l rile de ridicare a califi subteran. moara i
in mare măsură şi pe noi, Alţi participanţi la dez îndeplinească integral, să-şi că, în momentul de faţă, cării profesionale şi a în prezent, cei aproape De la 1
cei de la atelierul pro bateri s-au referit la ne sporească aportul la gos problema principală este cursurilor serale ale li 1 500 de comunişti îşi des tiu tle şi
iectare, menţiona Gheorghc cesitatea unei mai bune podărirea şi economisirea nu creşterea numerică, ci ceului, sînt îndrumaţi să făşoară activitatea în 48 club ; l
16,15 Trî
Bălan, şi ne vom strădui aprovizionări cu carburanţi, energiei electrice în jude ridicarea calităţii membri studieze temeinic docu organizaţii de bază condu Antena
lor de partid. în centrul
să conferim valori cît mai organizarea mai temeinică ţul nostru, în condiţiile preocupării noastre trebuie mentele de partid ş.a. Toa se de birouri şi în 7 orga Coortlon
•ridicate acestor indicatori". a lucrului şi întărirea dis sprijinirii unităţilor eco să stea în viitor, o dată cu te acestea au făcut ca cei nizaţii conduse de comitete. 17.0
Exprimînd înaltul demo ciplinei (Ionel Gîdea şi nomice pentru realizarea primirea în partid a celor ce au primit titlul de co Deci un valoros potenţial Pcn
cratism al societăţii noas Andrei Samuel), urgenta lună de lună a prevederi mai buni oameni ai mun munist să dovedească un de muncă şi acţiune. O inregisti
tre socialiste, afirmîndu-se rea finanţării lucrărilor de lor de plan în acest prim cii din toate domeniile de grad mai ridicat de com substanţială îmbunătăţire popular
ca autentic forum al eonstrueţii-investiţii şi o an al noii etape de dez activitate, creşterea exi petenţă, să contribuie a cunoscut şi munca de rii *
mtoconducerii şi autoges- receptivitate sporită din voltare economîco-socială din piin la i’czolvarea pro selecţionare şi promovare 18,20 Ri
tiUnii econoniico-financia- partea unor organizaţii de a patriei. genţei faţă de îndeplinirea a cadrelor pe linie econo nală ra
cerinţelor statutare, de că blemelor, la găsirea unor mică, numirea acestora în fon» »tli
tre fiecare membru al soluţii ce se impun în funcţii fiind strîns legată Buf
de
calităţile
moral-poliţi-
Prestigiul cîştigat — menţinut prin partidului". munca de fiecare zi. Se ce dovedite, de capacitatea Spot. ,
poate spune deci că acti
Pentru materializarea a-
feri,
cestor indicaţii de o deo vitatea de primire în partid şi devotamentul afirmate î“<,00 Ra
continuă autoexigenţă sebită importanţă, comite nu a fost privită ca un în întreaga activitate. Bi S Ugestia
rourile
de
organizaţiilor
scop în sine, ci, dimpo
tul de partid de la între
Sntr-o f
prinderea minieră Lupeni trivă, a fost subordonată bază din sectoarele I, IV, 23.00 R
Activitatea desfăşurată tice, telinico-ştiinţifice, ac în c,adrul Centrului de are permanent în vedere o continuu sporirii puterii X, XIII au dovedit un real Loto; 2
de Centrul de librării De ţiunilor iniţiate în colabo ■ librării au existat uniţăţi seamă de modalităţi de ac de înrâurire a organizaţii interes pentru selecţiona zicală;
va pe linia popularizării şi rare cu organizaţiile de ’ carp au. înregistrat rănii- ţiune care' s-au dovedit lor de partid, . capacităţii rea, pregătirea .şi integra tle ştir
difuzării căi ţii a evidenţiat, masă şi obşteşti, cu con • neri- sub. plarjVC Pe aceaslă eficiente. Se porneşte în lor de cuprindere şi so rea responsabilă a comu
un de an, o preocupare fot ducerile unităţilor econo ; linie, unităţile 6 — 50 pa- ; această ’ direcţie '.cu instrui luţionare . a problemelor. niştilor în producţie, pentru
mai susţinută manifestată mice şi instituţiilor. ) petarie Deva, 21 Hunedoa rea periodica a birouri De fapt, . acest lucru a întărirea calităţii de. mem
atît din , partea conducerii, în întrecerea pentru rea ra, 42 Vulcan vor trebui lor organizaţiilor de bază presupus o grijă permanen bru al partidului.
a consiliului oamenilor lizarea planului de desfa să depună eforturi sporite pentru a veghea ca în. rîn- tă pentru atragerea şi pre
muncii, cît şi a întregului cere s-au evidenţiat colec în perioada care urmează diirile comuniştilor să. fie gătirea numai a acelor oa VALENTIN NEAGU
personal muncitor de la a- tivele librăriilor 2, 12, 1, pentru a recupera rămî- DEV.'
ceastă unitate cu profil eco 3, 4, 5, 7, 8, 9, 13 mic- nerile în urmă. Neîndepli- vedem
siuni (
nomic din sistemul cultu gros, 46, 50 carte Deva, nirea planului de desface RA •
rii, deopotrivă integrată 17 Simeria, 24, 25, 26, 27, re duce la diminuarea be (0' i
ansamblului educaţional ce 2(1, 51 Hunedoara, 29 Tcliuc. neficiului, constituie, în c
(i
se desfăşoară la nivelul 31, 33, 34 Petroşani, 39 felul acesta, o frînă în zero ei (
i udeţului. Indeplinindu-şi Lonea, 42 Lupeni ş.a. sporirea eficienţei econo dra (A
indicatorii economici pe a- „O bună activitate de mice a întreprinderii. E Cel şa
nul 1985, întreprinderea a popularizare şi difuzare a necesară, de asemenea, a- ring) f
(7 No
irganizat acţiuni cu cartea cărţii, arăta în cuvântul său ţragerea în mai mare mă în Eg
le mare diversitate, dintre sură a oamenilor muncii PENI:
-are cea mai reprezentativă Maria Besoiu, responsabila la mai buna gospodărire a tu-'v;
•amine „Salonul hunedo- Librăriei 50 Deva, depinde unităţilor, la întărirea auto- t<
U. >■
"ean al cărţii", aflat la a în foarte mare măsură de lumea
X-a ediţie. I se alătură librar, de cunoaşterea de conducerii şi autogestiunii riile I-
către acesta a fondului de
nanifestările din cadrul economico-financiare, o- CÂNI
(Retez
bieetive stabilite cu atîta
„Lunii cărţii în întreprin tipărituri, de relaţia ce se claritate de secretarul ge torie t
stabileşte între el şi cum
deri şi instituţii", „Zilele părător, pe care noi îl con neral al partidului, tova roşie)
cărţii social-politice", „De siderăm prieten apropiat, doi (I
(Flacfi
cada cărţii româneşti", adevărat iubitor de lectu răşul Nicolae Ceauşescu. BAI :
„Zilele cărţii pentru copii", ră, de informaţie". îndeplinirea acestor sar cultur
acţiuni dedicate unor eve cini, grefate pe rezultatele chetar
eia);
nimente deosebite din via „Depinde, deopotrivă, de bune obţinute, vor spori argint
ţa partidului şi poporului modul în care reuşim să prestigiul Centrului de li siuni
nostru. aducem cartea mai aproa brării Deva în rîndul uni SIME1
pe de cititor, de cum o tăţilor similare din ţară. şui);
O analiză exigentă a re oferim, o prezentăm, o mina)
Secţia <le mobilă Haţeg, din cadrul I.P.L. Deva. In atelierul de finisaj, muncitoarele
zultatelor obţinute în anul expunem, de spaţiul şi mo MINEL BODEA din formaţia condusă de Paraschiva Marcu prelucrează un nou lot de mobilier desti
trecut a fost realizată cu bilierul pe care-I avem, nat hotelului „Diaua“, din staţiunea Geoagiii.
prilejul adunării generale adăuga Lucia Stan. res
a oamenilor muncii care a ponsabila Librăriei „Ion (Urmare din pag. 1)
evidenţiat că planul la to Creangă" Petroşani. Şi, în Rezultate bune acest an — considera Cor
tal desfacere (carte, papetă- acest sens, prin darea în nel Damian, adjunct al
rie, imprimate tipizate) a folosinţă a noului local al scări şi 48 apartamente, a- şefului de brigadă, însă ren
le-am pregătit cu temei şi
fi im
fost depăşit cu 7,7 la sută, unităţii noastre, dispunem preciază că au început bi din primele luni ale anului le-am abordat cu toată ho- 17. .lt
în condiţiile reducerii ni de condiţii deosebite". ne acest an, că, prin stră dea i
velului cheltuielilor de cir daniile şi colaborarea per trebuie şi vrem să termi cu b-dul Decebal. „Azi- tăiârea şi responsabilitatea, re su
în recenta adunare a oa
re, c
culaţie la 1 000 lei cu „Nu aceleaşi condiţii are manente cu cei de la com năm blocul nr. 13 în luna mîine, ieşim de aici, spu menilor muncii am anali trans:
6,80 lei, depăşirii beneficiu Librăria 20 din Hunedoa partimentul producţie-me- mai, în loc de iunie, con nea inimosul maistru Va- zat cu atenţie sarcinile şi Vintu
lui cu 6,5 la sută. Totodată ra, arăta Doina Lascu. canizare al brigăzii, au sidera şeful de echipă dul sile Floiâcel, urmînd ca e- posibilităţile şi am conclu nă la
a fost redus stocul de carte Credem că oraşul siderur- fost aprovizionaţi ritmic gheri Mihai Kiss". „La ehipele lui Ioan Adascălu zionat că le vom îndeplini intern
sudul
cu 1 988 000 lei. giştilor merită o librărie cu cantităţile corespunză rîndul nostru, ne vom stră — zidari, Ioan Filip — integral, înainte de termen, 40—60
Atît darea de seamă cît specializată de carte care toare de materiale şi li dui să le asigurăm mate mozaicari, Ioan Ilea — sudic
şi participanţii la discuţii să beneficieze de un spa s-au asigurat utilajele ne rialele şi utilajele necesa tâmplari, Nicolae Covaci — în prima lună a anului s-a Temj
au arătat că aceste rezul ţiu central şi modern". cesare, reuşind să avanse lucrat bine, timpul ne-a conţii
nime)
tate se datoresc folosirii „O problemă care ne ze zi de zi cu lucrările. re, să rezolvăm la faţa lo zugravi, Stan Ciubotaru — ajutat în mare măsură, a- între
dulgheri să fie repartizaţi
unor modalităţi eficiente preocupă la ora actuală Ceea ce consideră necesar cului toate problemele, şa că nu avem motive să 2 gra
de popularizare şi difuzare este reducerea stocului de este asigurarea mai opera pentru a ne îndeplini toa la alte lucrări, iar eu să nu muncim cel puţin la tre
grad.
a cărţii, cum ar fi expo carte. Există titluri intere tivă a documentelor de e- te sarcinile ultimului an", plec la unele lucrări im fel şi în continuare, să ne neaţo
ziţii, vitrine tematice, stan sante cu care publicul nu xecuţie de către I.JP.H.— releva Petru Zîmbreanu, portante în oraşul Uricani. aducem contribuţia la în
duri stradale, în întreprin a venit în contact. Libra Deva şi primirea la timp, şeful biroului producţie- Sîntem însă mulţumiţi eă deplinirea planului pe an La
deri, instituţii, şcoli, pa rul are datoria de a le face şi în condiţii calitative mai mecanizare al brigăzii nr. lăsăm în urma noastră u- samblul trustului nostru. chisă
Vor i
nouri cu lucrări existente, cunoscute prin afişaj, ex bune, a elementelor pre 1, aflat în şantier, lîngă nul dintre blocurile cele Noi vom consemna eu rare.
întâlniri ale publicului cu poziţii, alte modalităţi şi fabricate pentru balcoane, umărul constructorilor. mai înalte şi mai frumoa plăcere realizările brigăzii, inten
scriitori şi redactori din mijloace de aducerea lor de la S.U.T. Deva, din cau Ritmuri bune de lucru se din Deva". atît la obiectivele din De 80 ltr
edituri. O atenţie deo în atenţie". (Elena Hanze- za cărora au întîrziat pu şi la blocul Al, cu 44 a- — Aş vrea să spun că va, cît şi la celelalte mul colin
log
sebită s-a acordat popu roş — Librăria „Mihai ţin lucrările la blocurile partamente, care formează sarcinile Brigăzii nr. 1 De te şi importante pe care le Ţuţur
larizării cărţii social-poli Eminescu" Deva). 7 şi 9. „Avem ceea ce ne „V"-ul străzii 23 August va sînt mobilizatoare şi în va realiza în Valea Jiului.