Page 25 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 25
O ÎNDATORIRE PATRIOTICA a fiecărui
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
LOCUITOR AL SATULUI —- CONTRACTAREA
UNOR CANTITĂŢI ClT MAI MARI
U
DE PRODUSE AGRICOLE CU STATUL !
„Menirea noastră-i să producem
S O C I A L I S M U L pentru noi, pentru nevoile ţării"
In aceste zile geroase de
şi apreciat ca un harnic
iarnă, în Livadia, comuna in comuna este cunoscut
COMITETULUI JUDEŢEAN HDIUEDOARA Al P.C Baru, localitate aşezată la şi priceput crescător do
poalele munţilor Retezat, animale, ca un cetăţean
N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N am avut prilejul să stau care contribuie în fiecare
de vorbă cu unul dintre an cu produse agroalimen-
cei mai harnici gospodari tare la formarea fondului
ai satului. Ioan Ceuţă, om de stat, la înfăptuirea pro
Anul XXXVIII, nr. 8 781 SIMBÂTĂ, 8 FEBRUARIE 1986 4 pagini — 50 bani
trecut de 60 de ani, lu gramului de autoaprovizio-
crează la întreţinerea dru nare teritorială. Am discu
murilor naţionale, are sarcini şi răspunderi pe
tat împreună despre aceste
muncă de răspundere şi
CINCINALUL TUI - DEZVOLTARE INTENSIVA este apreciat ca om de nă care le are ca deputat şi
despre
dejde, muncitor care nu
modul
cetăţean,
precupeţeşte nici un efort cum reuşeşte să le îndepli
pentru ca traficul rutier nească în cele mai bune
să se desfăşoare în cele condiţii, să fie un exemplu
Minerii de la Vulcan revin în mai bune condiţii, indife pentru concetăţenii săi.
rent de capriciile vremii,
„Apăi, zice el, ce nu
în toate anotimpurile. El poate face omul dacă vrea.
prim-planul hărniciei şi realizărilor Unul dintre evidenţiaţii este şi deputat în consiliul Dacă vrei, poţi. Dar totul
în întrecerea socialiştii a popular, dar şi membru al se face cu muncă şi chib
Anul trecut, care a mar- canizarea lucrărilor de ex mit la lumină zi de zi de cincinalului trecut este şi cooperativei agricole de zuială. Toţi avem pe lingă
Adam Deniian, din secţia
cat încheierea cincinalului tracţie a cărbunelui. Cei la începutul acestui an. I maşini-uncltc, a Uzinei producţie. Atribuţii şi răs drepturi şi obligaţii. Nu
1981—1985, nu a fost unul peste 2 300 m cu care am Erupţii dirijate de vredni de utilaj minier şi repa punderi are multe, de care poţi pretinde numai să
dintre cei mai rodnici pen depăşit planul anului tre cia oamenilor se numesc raţii Crişcior. se achită cu cinste. primeşti şi să nu dai ni
tru colectivul de oameni cut la lucrările de deschi cele 600 tone cărbune li Intrînd în curtea lui ai mic în schimb. Acest lu
ai muncii de la întreprin dere şi pregătiri îşi vor vrate în fiecare zi în plus imaginea clară a bunului cru este clar ca bună /iun.
derea minieră Vulcan, .pla arăta în curînd roadele. In faţă de media zilnică ob RITMURI gospodar, a omului care pentru oricine. Eu. care
nul la extracţia de cărbu aceste zile de început de ţinută în ultimul trimestru HUNEDORENE nu s-a despăi'ţit şi nu se N. BADIU
ne nefiind realizat inte februarie vor fi introdu al anului trecut. Şi tot la (pag. a 2-a) va despărţi niciodată de
gral. Această situaţie s-a se în zonele date recent în fel pot fi caracterizate cele pămînt,-de animale. în sat. (Continuare în pag. a 3-a)
datorat, în principal, imo exploatare două complexe peste 1 500. tone de cărbu
bilizării unor importante de mare înălţime de susţi- ne extrase suplimentar pre
vederilor de plan de la
începutul anului. Clocotul ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII
Vulcanului se face tot .mai
puternic simţit . datorită
hărniciei şi exemplarei Din neajunsuri să fie trase
dăruiri cu care muncesc
capa'cităţi de producţie în nere şi tăiere mecanizată în adîncurile de cărbune maximum de învăţăminte !
unele abataje. . . . . • a cărbunelui, în stratul 5, minerii din brigăzile con
blocurile zero şi II, urmînd duse de Gheorghe Buhuţan,
— Nu am avut timp de Adunarea generală de gescu, Ioan Dănciulescu, vităţii consiliului de con
lamentări şi nici nu am ca în cursul ultimului tri- Ion Bud, Gheorghe Pădu dare de seamă şi alegeri Maria Achim şi alţii, au ducere, care nu a organi
stat cu mîinile în sîn — • mestru al acestui an să rarii, Traian Borşa, Paras- relevat cauzele ce au de zat munca în aşa fel In
ne spunea ing.' Ibsif Bo- intre în'funcţiune alte'trei chiv Ciurăscu, Gheorghe a cooperativei agricole de terminat nerealizarea pla cit să-i mobilizeze pe toţi
can, directorul I.M. Vul complexe. Vom. îndeplini Gogu ş.a. producţie din Orăştioara nului de producţie. Astfel cooperatorii la lucru, n-a
can. Ne-am concentrat for astfel unul dintre princi- , Faptul că mecanizarea de Jos s-a constituit — s-a arătat că ogoarele nu coordonat îndeaproape acti
ţele pe lucrările de pregă >• palii indicatori ai dezvol va fi introdusă pe scară prin calitatea dezbaterilor s-au făcut la nivelul cali vitatea din cîmp şi din
ce au avut loc cu acest
tiri, în vederea asigurării tării intensive, preconizată largă în abatajele minei, tativ prevăzut do tehnolo zootehnie.
condiţiilor de desfăşurare ca fundament al celui de-al că zilnic creşte numărul prilej, a propunerilor fă gii, însămînţarea culturi
cute de participanţii la cu-
normală a activităţii de •8-lea plan cincinal — creş brigăzilor care înscriu sem vîrit — ca o expresie con lor nu s-a încadrat în epo — Rezultatele . obţinute
producţie în acest prim an terea continuă a producti nul plus în dreptul reali ca optimă, întreţinerea în anul trecut — spunea
al cincinalului 1986—1990, vităţii muncii. zărilor oferă garanţia că cretă a democraţiei coope culturilor nu s-a făcut la Aurel Arghitan — arată
an în care vrem să demon „Erupţii ale Vulcanului", de la mina Vulcan se vor ratiste în acţiune. Darea timp, nu s-a realizat un că n-am muncit cum tre
străm adevărata valoare a astfel numea Iulian Filip, auzi numai veşti bune, de de seamă — ce a avut un păşunat raţional, suprafa buie, nu ne-am dat cu toţii
colectivului nostru. Astfel, inginerul şef cu producţia spre sporirea zi de zi a puternic caracter critic şi interesul pentru realizarea
1986 va marca, pentru mi al minei Vulcan, cantită cantităţilor de cărbune li autocritic — ca şi cei ce ţa de pajişti scăzînd mereu sarcinilor ce ne-mi fost în
na Vulcan, punerea unor ţile sporite de cărbune pe vrat economiei naţionale. au participat la discuţii, din pricină că nu este în credinţate. Din aceste lip
baze trainice pentru me- care minerii de aici le tri MIRCEA DIACONU printre care Petru Geor- treţinută. De asemenea, re suri trebuie să tragem ma
coltarea şi transportul fu ximum de învăţăminte şi
rajelor s-au făcut cu întîr- să pornim în noul an şi în
ziere, nutreţurile se risi noul cincinal hotărîţi să
Organizarea înfăptuirii hofărîrilor — condiţie pesc în timpul stnbulaţiei facem o cotitură în acti
animalelor, iar unii îngri
jitori de animale nil mun vitatea unităţii.
In acest spirit au vor
esenţială afirmării roiului conducător cesc cu răspundere şi con bit si ceilalţi participanţi
ştiinciozitate. Cei ce au
luat cuvîntul — Gheorghe la dezbateri, venind cu
Comitetul de partid din mese rotunde, dezbateri, trică nr. 2, aglomeratorul gie, calitatea lucrărilor de Florea, Maria Georgescu, propuneri concrete pentru
Combinatul siderurgic Hu cu o largă participare. A- nr. 2, reparaţii siderur reparaţii, amploarea şi efi Petru Luca ş.a. — au vor
nedoara dispune de o bo semenea acţiuni continuă gice, C.F.U. şi altele. cienţa acţiunilor de recu bit la obiect, spunînd lu TRAIAN BONDOR
gată experienţă în organi să fie iniţiate, mai cu în acelaşi timp, comite perare şi reciclare a mate crurilor pe nume, cu cri
zarea activităţii de urmă seamă acum, cînd colecti tul de partid, împreună cu rialelor refolosibile. tici directe la adresa acti- (Continuare în pag. a 3-a)
rire şi înfăptuire a sarci vele de oameni ai muncii consiliul de control munci Este adevărat că în acti
nilor rezultate din hotărî- acţionează efectiv pentru toresc şi comisiile pe pro vitatea de organizare a
rile şi măsurile organelor înfăptuirea obiectivelor şi bleme, organizează cu regu cunoaşterii şi aplicării în
superioare şi a celor pro- sarcinilor adoptate de Con laritate controale pe bază viaţă a hotărîrilor de
prii. gresul al XlII-fea al parti de tematică cu privire la partid şi a legilor stalului
O primă preocupare în dului, plenara din noiem modul în care se aplică mai există încă unele de
această direcţie constă în brie 1985 a C.C; al P.C.R. unele hotăriri de partid ficienţe. Unele comitete
iniţierea acţiunilor menite şi sesiunea din decembrie şi măsuri, concluziile fiind de partid, între care cele
să determine însuşirea de a Marii Adunări Naţio- valorificate în diverse a- de la laminoarele de semi
către comunişti, dc toţi oa nale. nalize. Astfel de controale fabricate 1 şi 2, bluming
menii muncii din secţiile 1 000 — 1 300 şi altele, nu
şi uzinele combinatului a acţionează suficient de sis
conţinutului hotărîrilor de ; ‘ VIAŢA, BE PARTID tematic pentru ca sarcinile
partid şi a legilor ţării. ce se desprind din hotă-
Pentru aceasta folosim o In prezent, toate organele rîri şi măsuri să fie bine
gamă largă de forme şi de partid dispun de un au fost efectuate în orga cunoscute de toţi oamenii
nizaţiile de partid de la
mijloace organizatorice şi sistem de urmărire a felu secţiile a Il-a furnale, muncii, realizează un con
politico-educative, între care lui în care sînt înfăptuite O.S.M. I, oţelăriile elec trol defectuos asupra mo
Un loc important îl ocupă dului în care organiza
adunările generale de sarcinile ce le revin din trice nr. 1 şi 2, laminoa- ţiile de bază de partid şi
hotărîrile de partid şi le
partid şi U.T.C., ale gru gile ţării.' De regulă, sar rele de 800 mm, 1 000 şi cele de masă lucrează
pelor sindicale, învăţumîn- cinile cu termene scadente 1 300 mm, semifabricate pentru transpunerea aces
etc.
tul politico-ideologic, pro tora în viaţă.
într-o perspectivă imediată O atenţie deosebită a-
paganda audiovizuală, mun sînt incluse în planurile cordă biroul comitetului de Biroul comitetului dc
ca de la om la Om. Fo de muncă trimestriale. partid înfăptuirii hotărîri partid al C. S. Hunedoara
losim, de asemenea, cu în stilul de muncă al bi lor şi măsurilor adoptate va acorda un sprijin mai
rezultate bune, instruirea roului comitetului de partid de organele superioare în consistent comitetelor de
periodică a' organelor con din combinat, al comite domenii hotărîtoare pentru partid subordonate şi bi
ducătoare ale organizaţii telor din secţii şi uzine s-a ansamblul activităţii pro rourilor organizaţiilor de
lor de partid şi de masă, încetăţenit practica utilă ductive. In acest context bază pentru ca acestea să
studierea şi seminarizarea ca în preajma analizelor au fost realizate analize acţioneze cu eficacitate spo
organizată a documentelor, de fond asupra activităţii asupra modului în care se rită în direcţia înfăptuirii
schimburile de experienţă productive sau politico-or- acţionează pentru creşte riguroase a tuturor sarci
şi multe altele.-' • 1 ; ganizatorice, să efectueze rea numerică şi calitativă nilor economico-sociale ce
De pildă, pentru cu controale, în care este an a rîndurilor partidului, spo ne revin în acest an şi în
noaşterea temeinică a do trenat un important număr rirea productivităţii muncii perspectiva întregului cin
cumentelor Congresului al de cadre. O asemenea mo şi îmbunătăţirea calităţii cinal. întreprinderea chimicii Orăştic. 36 de ani din biogra
XIII-lea al partidului, ale dalitate folosesc cu rezul metalului, valorificarea su fia frezorului Ioan Alexe s-au scris în colectivul dc oameni
plenarelor C.C. al P.C.R., tate bune comitetele de perioară a materiilor pri GHEORGHE FURMĂ, ai muncii de Ia secţia sculărie a Întreprinderii. Iatâ-1, in
imagine, acum „veteran" in ale meseriei, la fel de harnic
a legilor şi decretelor, au partid de la U.C.C., lami me şi energiilor secun secretar adjunct şi de priceput, la „tlmona“maşinii dc frezat şi alczait
fost organizate mai multe norul de 800 mm, secţia a dare, reducerea consumu al comitetului de partid orizontal.
expuneri şi consultaţii, Il-a furnale, oţelăria elec rilor de materiale şi ener din C.S. Hunedoara
