Page 26 - Drumul_socialismului_1986_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. !

Valorificarea scenică a folclorului hunedorean -
i T e l
B b _4BBR
între autenticitate si creaţie 13,00 Telc:
13,05 La !
Timp (Ie aproape 20 de ani, nevoiţi să ne încadrăm înlr-un acest lucru ? mini
Vaslle Chevcreşan a slujit, Sn timp rezonabil de apariţie — A dispilrut hora salului. k Gala
calitate de maestru coregraf, scenică, atunci materialul va­ A dispărut, de fapt, ceremo­ mat
mişcarea artistică de amatori lorificat trebuie redus, devine nialul horei salului. Mă gta- k Ochi
hunedorcană. A fost omul schematic, riscînd ca în final dcsc la fazele de pregătire, "vcb;
de certă profesionalitate caro să nu mai spună nimic. In Ia febra pregătirii, aşteptarea, — r
a bătut cu piciorul localităţile aceste condiţii se impune să intrarea fetei sau băiatului ta Şah
judeţului, cercetînd, culegiad se ia doar o parte din obicei. horă ca moment deosebit, de Maci
obiceiuri şi datini, în princi­ Spre exemplu, din obiceiul deplină maturitate, de apariţie bale
pal creaţie folclorică coregra­ de nuntă se poate valorifica în societate, „in rtad cu oa­ Mon
fică dar şi muzicală, literară, unul dintre momente şi anu­ menii". Mai era şi costumul Atla
me — gătitul miresei. Aici
fiind martorul a numeroase întilnim un adevărat ritual popular pregătit anume care 1907
pier
se purta cu atîta mîndrie.
manifestări petrecute in vatra
Un roman exotic despre o cronică de fami­ satului desfăşurate în toată muzical şi de mişcare care Astăzi, tinerii vin la căminul Tcle
lie în accepţiunea noastră,
de
ar putea fi excelent dezvol­
cultural în ţinuta obişnuită,
autenticitatea lor sau valori­
tivii
europeană. Maniera compo­ ficate scenic in cadrul unor tat. de stradă. De un anumit ce­ * Auti
Veacuri la rind, China a lor, a limbii deosebite, a ziţională insă, concentrică, festivaluri, întreceri. Acum, remonial, nici nu mai poate 14.43 Săpt
fi vorba. Mai există şi mo­
ca şi atunci, folclorul acestui
(cot
lost pentru noi o lume În­ credinţelor şi istoriei care pornind de la cuplu, tre- pămînt lasă cercetătorului a- mente dc neglijenţă, dc „a nu 19,00 Tele
cecaşi
Impresie copleşitoare,
chisă, enigmatică, învălui­ ii separă. Mă gindeam la cind prin familie şi ajun- dc mare bogăţie. te complica", cei care ar tre­ Telc
bui să facă lucrul acesta ii 19,20
tă în legende mai mult sau toate astea citind cea mai gind in sfera vastă a socie­ — într-adevăr, creaţia spiri­ tratează simplist. Nici locui­ (col
mai puţin lantasmagorice. recentă traducere de acest tăţii, ne duce înspre inter­ tuală a acestor meleaguri este torii satului nu mai găsesc 19.43 Ant>
rom
Primul român care a văzut fel, Visul din pavilionul pretări mult mai largi. extrem dc complexă. Ea se timpul necesar pentru pregă­ 20,25 Fllrr
tirea unor momente deosebite
diferenţiază de la un sat la
această lume la ea acasă roşu de Coo Xuequin şi Visul din pavilionul roşu altul, de Ia o vatră folclorică din viaţa lor, a colectivităţii. „Co
a lost spătarul Neculai Cao E, una dintre marile este o operă din genul Ia alta. De aceea, cercetarea Nu mai trăiesc emoţia apro­ Cris
Milescu, in secolul al XVII- capodopere ale romanului „creşterea şi descreşterea", sa solicită muncă intensă, pierii acestor evenimente, a 22,00 Teii
răbdătoare, dc întindere în
lea. Jurnalul său de călă­ clasic chinez. Transpunerea un roman al crepuscului u- timp şi in profunzime. De sărbătorilor dc peste an, şl 22,10 Moi
chiar a desfăşurării lor pro-
(col
torie a adus intiile dale sa in româneşte, semnată nei lumi şi in acelaşi timp multe ori eşti tentat să rămîi priu-zisc. Pe parcurs, sînt tot
concrete, cunoscute din ex­ ol aşteptării unei noi epoci. la lucrurile de suprafaţă, care mal puţini cei care cunosc
perienţă directă, reuşind să Structurai in registre supra­ ţi se relevă Ia prima vedere. acest ceremonial. Iar cei che­
— De aici, o informaţie in­
maţi — activiştii culturali —
destrame intr-o oarecare puse, cu sute de personaje completă şi, de Ia caz la caz, apelează tot mai puţin la
măsură - dar incă in mică şi o luxuriantă tramă epi­ o valorificare searbădă, lip­ oamenii eu experienţă, Ia cu­
măsură - aura fabuloasă că, el oferă nivele şi un­ sită de substanţă. noscătorii şi păstrătorii re­ BUCU)
pertoriului folcloric. Sint încă
— Fără a pătrunde bogăţia
care Înconjura „împărăţia ghiuri de lectură diverse, sensurilor, a semnificaţiilor oameni în satele hunedorene dioprogr
0,30 La
Chitaiului". Cu toate aces­ de la nivelul factologiei unui obicei aşa cum l-a păs­ care cunosc extraordinar do agrlculli
tea, enigmele şi lantazările de Ileana Hogea-Velişcu pure şi simple, accesibil trat, de-a lungul timpului, bine obiceiuri ce nu se mai jurnal;
practică. E bine să fie căutaţi
comunitatea rurală, a unei
au stăruit pină in veacul şi lv Marlinovici, a lost oricui, pină la cele aliate mişcări de dans, a unui eîn- şl să li se ceară ajutorul ta 8,00 Rei
nostru şi nici acum n-am fără Îndoială o aventură in in registrul fabulos, sim- . tec, rişti să nu-1 poţi dez­ organizarea mior acţiuni. Curierul
Buletin
— In felul acesta, poate şl
putea spune că s-au risipit egală măsură temerară şi bolic sau alegoric, specifi­ volta scenic ideea de bază, să — Un exemplu izbutit dc va­ costumul popular ar fi scos Audient
cu totul. Cauzele acestei fascinantă ; din fericire, în­ ce in majoritatea lor spi­ nu-i găseşti motivaţiile, în lorificare scenică a fost „Cîn- mai des din Iadă. Ne gtadlm Buletin
ultimă instanţă valenţele edu­
încete apropieri sint multe, cununată de succes, de ritualităţii chineze. Fiind cative. în obicei, nimic nu tccul bradului" realizat de Ia costumul autentic lipsit de Revista
10,40 Or
incepind de la enorma vreme ce se allă acum la vorba de un roman al se­ se face Ia voia întîmplărit, ci către ansamblul folcloric din palele şl înflorituri Inutile. popular
Lelcse, condus de dumnea­
i— Dacă ta fiecare sat ar
distantă şi dificultăţile de a doua ediţie, amănunt ce colului XVIII, marele merit cu un anumit scop. Tocmai voastră, atît de apreciat de putea fi atraşi cîţiva locuitori vci“ dii
acest scop trebuie căutat cu
ordin lingvistic, pină la di­ pledează prin el insuşi pen­ răbdare. Autenticitatea sa se specialişti, Laureat al Festi­ mai bătrîni ta organizarea u- ietin <
ferentele de mentalitate. tru valoarea cărţii. al traducătorilor rezidă în cere respectată. valului naţional „Cintarea nor acţiuni culturale, costumul univer.
11,35 r
Romanici".
Oricum însă, paşii apropie­ Prin marea sa complexi­ reluzul arhaizării. Versiunea — Există destule încercări popular nu ar mai fi poluat. Bifi
Aceşti oameni, respectaţi prin
— Aici poate fi întîlnlt un
rii au devenit mai spornici tate, prin rămuroasele sale lor - nuanţată şi nu lipsită de valorificare scenică, in alt aspect de valorificare a hărnicie, cinste, corectitudine, 9
mişcarea artistică dc amatori
şi mai eficienţi o dată cu implicaţii, Visul clin pavi­ de un Hor liric, calităţi in care iţi lasă Ia un moment folclorului în cadrul unui organizarea gospodăriei pro­ c. .oar
De la 1
inmulfirea, indeoscbi in lionul roşu este unul dintre_ care e uşor de recunoscut dat impresia că, indiferent de spectacol creaţie. Dintr-un prii, cu certitudine nu ar de ştir
purta costume cu „scliplcluri",
cîntcc, precizez, nu din tai
ultimele decenii, a tradu­ acele romane care rămin harul poetului lv Martino- perioada anului sau de mo­ tregul obicei dc înmonnlnta- cl aşa cum le-au primit în club ;
10,15 C
cerilor din literatura chi­ documente ale unei civili­ vici - foloseşte un limbaj mentul din viaţa omului pe rc, s-a ajuns la o construcţie dar de Ia soţie cu prilejul că­ cctăţcn
obiceiurile
carc-1
oglindesc
pe aceşti
neză clasică şi contempo­ zaţii sau epoci, precum ro­ contemporan, lluent, trans­ seamănă între ele, sînt con­ scenică impresionantă. In ur­ sătoriei. Avindu-I de opinie" de ştiri
adevăraţi
„lideri
rană. S-a dovedit astfel manele unui Balzac, despre parent şi elegant, capabil struite după acelaşi tipic. ma unei cercetări îndelungate alături de noi, cu certitudine adresa
care a permis o reală acu­
— Aceasta se datoreşte anu­
incă o dată că arta repre­ care Engels spunea că te să transmită sofisticatul me­ mitor limite in pregătire sau mulare de tablouri, „Cîntecul vor veni şl alţii. In felul a-
zintă unul dintre cele mai învaţă mai multă economie saj al unei milenare civi­ informaţie, unui automatism bradului" a devenit un spec­ cesta vor fi reînviate tradiţii internii
uitate, vor putea fi valorifi­
importante mijloace de a- politică decit toate trata­ lizaţii. ce tinde spre platitudine a tacol—creaţie. cate scenic dansul şi cîntecul 19.00
In ultimii ani, prezenţa
—
propiere şi Înţelegere intre tele de specialitate. La celui care face valorificarea. dansului popular mixt adus popular in toată strălucirea 19,30 P
Dar şi faptului că răminem
20.00 R
oameni, in ciuda distanţe- prima vedere este v/)rba RADU CIOBANU tributari valorificării unui din vatra satului a început ■şi monumentalitatea lor. eară
— Vă gîndiţi şi Ia posibili­
obicei in ansamblul său. In să fie tot mai săracă. Cărui tatea Iniţierii de către factorii >ugcstl
momentul în care sintem fapt credeţi că i se datorează culturali a unor acţiuni dc d io jura
amploare ? 22,20
CRONICA LITERARĂ — Zona pădurenllor, şi ca ca 23,55 —
sînt şi altele in judeţ, nu ştiri.
şi-a găsit încă o modalitate
Valeriu Bârgău, Steaua de pămînt a reprezentării folclorului ci.
(„Festivalul dansului şi por­
tului popular pădurencsc" c
destul de palid faţă de măre­
Prin condiţia sa, repor­ adîncul omului, nu atît fi­ ţia folclorului pe care încear­
tajul este specia cea mai nalizarea faptei, evidentă, că să-l reprezinte — n.n.). DEV.
Cercetători de excepţie elo­
fidelă realităţii; el este, în cît convingerile care au giaţi şi elogiază specificul pă- vedem
siuni
fond, un atent înregistra­ făcut posibile faptele. Di­ durenilor ta folclorul naţio­ RA :
tor al ipostazelor realului, mensiunea umană a realu­ nal ţ e necesar, acum, mai (Mode
devenind, o dată cu tre­ lui se constituie in Steaua mult ca oricînd, să fie pus cendiu
(Mode
cu adevărat ta evidenţă. Mă
cerea anilor, o veritabilă de pămînt printr-un de­ gîndesc, de asemenea, la con­ 7
memorie a realităţii. Si­ mers convergent; în car­ turarea mai bine a ceea ce V
Ş*
tuaţia lui este legată e- tea lui Valeriu Bârgău sînt dorim să fie manifestarea ju­ ring) i
norm de însăşi devenirea prezenţi oameni diferiţi, deţeană dedicată învirtitei, (7 N(
aşa cum se desfăşoară ea în
realităţii: savurat, atunci cu profesii diferite, din di­ Valea Mureşului (apropo de ta Eg
PENI:
cînd e scris cu talent în ferite părţi ale ţării, mi­ mai buna valorificare a dan­ tural)
paginile cotidienelor, cău­ nerul se întîlneşte cu in­ sului mixt — n.n.), la iniţie­ torie i
rea unui festival al interpre­
tat cu înfrigurare de citi­ terlocutorul, iar Hunedoa­ ţilor Instrumentişti de mare fărui)
torul dornic de a se infor­ ra, de pildă, e despărţită virtuozitate, cunoscut fiind '••mea I
că folclorul muzical liunedo-
ma, citit după trecerea a- de Bocşa doar prin cîteva rcan nu şi-a conturat şi nici NI
nilor, reportajul prezintă pagini. Autorul pune oa­ valorificat pe deplin perso­ (Retez
interes mai puţin în ceea menilor întrebări care par, nalitatea. torie
roşie)
ce priveşte partea de rea­ la o primă vedere, întîm- Ansamblul folcloric al întreprinderii mecanice Orâştie, condus de sing. Vasile Che- Convorbire realizată de doi (1
litate surprinsă, cîştigînd plătoare, în fond ele fiind vereşan, laureat cu locul I in Festivalul naţional „Cintarea Romfiniei". MINEL BODEA (FlacJ
în ceea ce are ca scriitură, BAI :
calculate, vizînd răspun­ cultur
nivel care tinde să domi­ suri la care interlocutorul clietai
ne atunci informaţia şi să nu poate răspunde evaziv. CRONICA FILMULUI OstcltiClll cia);
o re-propună dintr-un Cartea se constituie, de n- Mineri pădureni argint
siuni
unghi care o prezintă a- ceea ca un reportaj de­ SIMEJ
proape ca pe o construcţie spre om şi despre timpul Dezvăluirea profunzimi­ varietate de caractere şi şui);
imaginară. Cerbi rămuroşi, cu plug de os în coarne, lor personalităţii umane în mai ales punînd în lumi­ mina)
său, despre felul in care Se urcă-n munte, cerul să-l răstoarne, diven
Poet care îşi extrage sub­ Să reînsămînţeze.-n fiecare an, conjunctui-i sociale de răs­ nă frumuseţea morală a
stanţa dintr-o perspectivă acesta îşi înţelege teoretic Pămînturile-n doine, cu freamăt de şofran. cruce — temă preferată a lui Gado, care va trece dc
propria-i condiţie dar şi
imediată asupra realului despre felul în care, prin Ce bine e în munţi, la noi acasă cinematografiei sovietice — la condiţia Unui rob ex­
Îşi găseşte în „Ostaticul",
(a se vedea în acest sens acţiune, prin fapte, el do­ şi stelele sînt joase, cum ciorchinii producţie ’83 a studiourilor ploatat şi chinuit la cea
floarea soarelui, care a Cînd grei de împlinirea lor frumoasă, a omului devenit conştient Rcz
consacrat un poet), Vale­ vedeşte ceea ce este. stau gata să plesnească de sîngele luminii. „Tadjikfilm", o rezolvare că trebuie să se alăture 7 feb
riu Bârgău propune prin Ne-am permite, în final, Coboară pădurenii din datini în oraşe filmică plină de dramatism, ostaşilor roşii pentru ani­ Ext
Steaua dc pămînt un vo­ să oferim Un citat suges­ acţiune şi suspans. Men­ hilarea bandei contrarevo­ 30. 5:
tiv din volumul semnat de şi drumurilc-n urmă se uită înapoi ţionatei teme îi urmează luţionare şi ducerea vita­ Ext
lum de reportaje în care un scriitor care trăieşte şi şi ies din munţi minerii cu lămpaşe în film, ca o temă se­ 83, 35
realitatea se constituie în- şi vetrele se bucură, în noi. lului vaccin la destinaţie.
tr-un model rezultat al de­ scrie în apropierea noastră, EUGEN EVU cundă, ideea clarificării Ostatic al caravanei, semă-
mersului atent şi lucid al citat semnificativ pentru opţiunii oamenilor oropsiţi, nînd frapant la înfăţişare
autorului. Poetul se apro­ substanţa cărţii lui Vale­ sub influenţa motivaţiilor cu BeK, şeful bandiţilor,
pie de literatură în pagi­ riu Bârgău: „— De cînd umaniste, care dirijează Gado va ocroti caravana,
Pet
nile recentei sale cărţi prin lucrezi în mină ?/ — Din Seară de românie şi umor acţiunile revoluţionarilor. prin prezenţa sa, pînă cînd fi in
faptul că nu este preocu­ era noastră.../ Şi înainte Cele două idei literare adevăratul şef de bandă mult
pat să ofere atit oglinda ce-ai făcut ?/ — Am fost La Clubul ceferiştilor din Au fost primiţi, de ase­ prind contur într-un con­ va intra în horă. Tot ca dea
tul \
cotidianului, cît, mai ales, o stea de pămînt...". Simeria s-a desfăşurat tra­ menea, cu căldură soliştii text dramatic şi el rele­ într-o parabolă, binele va secto
modelul esenţializat al a- diţionala seară de roman­ de romanţe Traian Crăciu- vant : trecerea unei cara­ învinge răul. Banda va fi ratur
cestuia. El reuşeşte să pro­ MIRCEA MOŢ ţe .şi umor,- manifestare vane, cu vaccinuri împo­ distrusă, Bele va fi ucis cuprJ
pună realitatea nu dintr-un artistică mult apreciată dc neac, Ana Irimie, Livia triva malariei şi vărsatu­ de chiar sosia sa, Gado, şi nr
punct exterior, care nu public. Prezenţa u n o r Olariu, Dinu Iancu, Zoltan lui negru, printr-un teri­ iar încărcătura caravanei maxi
plus
toriu ocupat de basmaci,
i-ar permite să sesizeze E X P O Z I Ţ I E m e m b r i ai cenaclului Piros, Eugen Ilea, Romulus spre sudul TadjiRstanului. va ajunge la destinaţie.
La
viaţa sa interioară, ci din DE PICTURĂ „George Călinescu" din Alic, precum şi invitata Bandiţii urmăresc să cap­ „Ostaticul" este un film fl in
interiorul ei, de acolo de Bucureşti —- Costel Vlă- Mona Scotti din Bucureşti, tureze şi să distrugă a- de idei şi de acţiune, con­ perit
unde pornesc toate gestu­ La Galeriile de artă ale descu, Alexandru Glenciu, în cadrul „serii" au mai ceastă caravană pornită dus cu abilitate regizorală, ge. ■
rile care asigură în ulti­ Fondului plastic din Deva Ion Grigore, Gabriel Teo- avut Ioc concursuri —- pentru a salva mii de oa­ plin de poezia Uşor ro­ dera'
de s
mă instanţă varietatea ipos­ s-a deschis expoziţia de dorescu — a constituit Un „Recunoaşteţi romanţa?", meni. Personajele filmului, mantică a cinematogra­ 55 lt
pictură aparţinînd prof. Ma­
tazelor realităţii. Nu atît zda Volnea Mreja din Hu­ prilej de adevărată destin­ împărţite, ca-n orice para­ fiei sovietice despre primii nord
punctul final îl interesea­ nedoara. Expoziţia, care cu­ dere pentru cei prezenţi de creaţie epigrame şi ca­ bolă, în buni şi răi, vor ani ai puterii sovietelor. zăpa
prod
ză pe Valeriu Bârgău, ci prinde naturi statice este vi­ care i-au răsplătit cu vii trene. (Iosif Mcrcea, co­ evolua în jurul pretextului ne re
zitată de numeroşi iubitori
locul greu do definit din de artă. aplauze. respondent). dramaturgie etalînd o mare VERONICA PALADE