Page 29 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 29
IDEILE ŞI ORIENTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU —
PROLETARI DIN TOATE^llE. UNIŢI-VĂ I
PROGRAM DE MUNCA, DE ACŢIUNE REVOLUŢIONARA
1 Cercetarea ştiinţifică studenţească-în consonantă f
m m m IJDITUI MUWEOOARAH în virtutea concepţiei re ţării noastre. Formularea de optimizare a tehnolo
’
i
*
cu exigenţele dezvoltării mineritului
giilor de exploatare la zi
temelor are la bază pro
voluţionare a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, .şcoala
ţile miniere şi de institu
tehnică superioară a fost
unor activităţi desfăşurate
tele de cercetare şi pro
în cariere (transport, lu
învestită — la recentul fo punerile făcute de unită în cariere, studiul critic al
AL COMITETULUI JUDETEftN HUMEDOABA fli P C. rum al ştiinţei şi învăţă- iectare de profil, ca şi de crări de forare-ptişcare)
mîntului — cu orientări şi cadrele universitare din ctc. Unităţi cum sînt cele
P O P U L A R J U D E Ţ E A N sarcini noi, pe măsura e- institut. Temele cu aspect din bazinele miniere Ro-
xigenţelor puse de Congre pur de proiectare sînt le vinari, Motru, Roşia Po
sul al XlII-lea al partidu gate de probleme ce pri ieni, Călimani, Brad (Va
lui în faţa industriei ro vesc proiectarea, deschide lea Morii), Certej, Ciun-
Anul XXXVIII, nr. 8 782 DUMINICĂ, 9 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani mâneşti. - Pentru a afla rea, pregătirea şi exploa gani-Căzăneşti sau cariere
cum răspunde acestor ce tarea unor noi orizonturi le noastre din Valea Jiului
rinţe activitatea de cerce şi cîmpuri miniere; proiec — Cîmpu lui Neag, Jieţ —
tare ştiinţifică studenţeas tarea tehnologiilor de să ne-au solicitat teme de
că de la Institutul de mi
CINCINALUL Vili ■ DEZVOLTARE INTENSIVA' pare şi susţinere a noilor stringentă actualitate. Ele
vizează atît probleme teh
ne Petroşani, am organi
lucrări miniere de deschi
^ iehmc care nu participat cadre deri; proiectări de metode tare tehnologică.
zat aici o masă rotundă la
nologice cît şi de proiec
de exploatare, de organi
didactice şi studenţi. zare a proceselor tehnolo Şef de lucrări, dr. ing.
Cont. univ. dr. ing. gice la executarea lucrări Koronka Pruncise : „Şi la
Obiectivele siderurgice de pe Gheorglie Oncioiu : „Acti lor miniere". Facultatea de maşini şi in
stalaţii miniere obiectivele
Şef de lucrări dr. ing.
vitatea dc cercetare desfă
platforma Călan — realizate şurată de studenţi capătă Mircea Gcorgcscu: „Pen abordate de cercetarea stu
tru că în acest an insti
denţească vizează proble
finalitate
elaborarea
prin
şi susţinerea proiectelor de tutul nostru va da prima me majore ale industriei
conform graficelor de execuţie diplomă, a căror tematică promoţie de ingineri mi extractive sau ale celei con
structoare de maşini şi e-
neri exploatări la ■ zi, aş
răspunde
cerinţelor
pe
care documentele de partid vrea să mă refer la acti chipamentc miniere. Este
Noua platformă indus dul lor, au alte compo indicator 43 milioane lei le-au pus în faţa industriei vitatea de cercetare ştiin vorba de tehnologii, utila
trială a Călanului este azi nente. De pildă, la turnul în plus faţă de 1984, iar, miniere. Pentru secţiile dc ţifică a acestei secţii pe je şi echipamente noi, re
mai complexă ca oricînd. de stins cocs trebuie să cheltuielile planificate au ingineri şi subingineri — care noi o numim pre ducerea consumului de e-
— Să apelăm la cîteva executăm fundaţia şi struc fost micşorate cu cite 2 lei exploatări miniere subtera scurtat M.I.E.Z. Secţia a nergie electrică şi mate
cifre, tovarăşe ing. Teodor tura de beton, construcţia la fiecare mie de lei pro lansat în ultimul an 79 de riale, creşterea calităţii
Baciu, directorul Antrepri metalică, placajul din zi ducţie. ne şi la zi — de la Facul teme clin care o parte pri produselor şi a siguranţei
zei de construcţii Călan, şi dărie refractară, o arhitec — Cum aţi început anul tatea de mine, tematica vesc cercetarea în cercuri
să vedem ce lucrări mai tură finală etc. Altele au 1986 şi cu ce rezultate proiectelor de diplomă cu le .ştiinţifice studenţeşti, Masă rotundă de
aveţi de executat aici ? părţi de instalaţii, alimen consideraţi că îi veţi în prinde toată gama de sub iar 12 au rămas, în con LUCIA LICIU
— La ora actuală, la tare cu apă, pompe, lu cheia ? • stanţe minerale utile ce se tinuare, ca teme de pro
C.S.V. Călan mai avem de crări de forţă şi automa exploatează pe teritoriul iect. Ele vizează probleme (Continuare în pag. a 2-a)
executat un maro volum tizare, acţionări s.a. Sin- — Adunarea generală a
oamenilor muncii din, an
trepriza noastră, care a
avut loc recent, a analizat
Ritm şi calitate în realizarea cu exigenţă şi fermitate
minusurile înregistrate a-
INVESTIŢIILOR nul trecut şi a hotărît un
amplu - program do măsuri,
îndeosebi organizatorice,
de lucrări. Dar, după ter tem prezenţi în tot peri care să conducă la reali
minarea unora, sau chiar- metrul combinatului şi din zarea integrală a sarcini
pînă atunci, mai pot apare alte motive. La o lucrare lor de plan pe acest prim
şi altele. terminată, cum ar fi un an al celui de-al 8-lea
— Totuşi, dintre aceste furnal, după intrarea în cincinal. Angajamentul co
lucrări trebuie să existe exploatare mai apare întot lectivului nostru de a ter
şi... „capete de afiş". deauna „cite ceva" : modi mina la timp obiectivele
ficarea unei instalaţii, o din 1986 s-a bazat şi pe
— Fără îndoială, sînt o-
biectivele pe care le mai platformă de beton, schim rezultatele obţinute în
avem de. executat la bate barea unui flux tehnolo prima lună. în afară de
gic sau lucrări anexe strict
riile nr. 3 şi 4 de cocs, faptul că, în ianuarie, a
la secţia de cocs brichete, necesare. fost predat siderurgiştilor
la capacitatea nouă de ci — Ce obiective aţi fi fluxul de brichete crude
lindri şi altele. Ele constau nalizat anul trecut ? — în toate celelalte obiec
în activităţi de construcţie, — Fără a ţine seama de tive de investiţii s-a acţio
arhitectură şi montaj uti mărimea lor, pot enumera nat cu maximă răspun
laje. Trebuie să arătăm că instalaţia de dezbatere a dere pentru respectarea
şi în cadrul obiectivelor oalelor, staţia de îngroşare graficelor de execuţie. îu
amintite sînt unele lucrări şlam, banda nr. 2 de aglo acest sens, poate fi con
ce se impun ca principale: merare, RK la transporto semnat faptul că bateria
decantor de şlam (la aglo rul metalic nr. 1, RK Ia
merare), staţie de trans- furnalul nr. 3, moderni MARIN NEGOIŢĂ Termocentrala Mintia. Cu atenţia îndreptată pe indicatoare, operatorii din camerele
bordare (la furnale), grup zări la maşina de turnat dc comandă smulg aburului fiecare kilowatt. In imagine, aspect din camera dc coman
social (la turnătorii), groa fontă pe bandă ş.a. Deşi (Continuare in pag. a 2-a) dă a blocurilor 5—C, unde lucrează schimbul condus do maistrul Alion Gherman.
pă de descărcare (la nu am realizat întregul
G.M.'P.), turnul şi rampa volum de construcţii-mon-
de stins cocsul (la bateriile taj planificat, putem spune
3—4) etc. Acestea, la rîn- că am obţinut, la acest PERIOADA 10—20 FEBRUARIE A.C. DECADA RECORD LA LUCRĂRILE DE ÎMBUNĂTĂŢIRI
---- ------------------ —. FUNCIARE, DE AMELIORARE A PAJIŞTILOR ŞI CURĂŢARE A TERENURILOR AGRICOLE
[AXCENTeI Emoţii Nici un metru pătrat de pămînt necultivat!
IMMMWbbMMsm '»■ anri—M i reind acel soatiu
1
ru rul
Ccreind acel spaţiu mio- i
In orice anotimp al anu ritic românesc inconlunda- >
lui al călători pe şoseaua bil. Dealul — valea, valea Realizarea producţiilor curăţarea cîmpului de ve în fiecare localitate, ţăra mente fitosanitare —, pre
către Brad, farmecul său dealul se exprimă in toată planificate pe acest an în getaţia lemnoasă nefolosi nii cooperatori, crescătorii cum şi pentru dezvoltarea
este acelaşi, adică unul a- măreţia lor, ca pe vremea sectorul vegetal şi în zoo toare, este necesar ca, sub de animale şi toţi cetăţenii patrimoniului pomicol pe
parte, ademenitor. Vara, copilăriei. Aşa, momente tehnie este hotărîtor con conducerea organelor şi sînt chemaţi să participe suprafeţele planificate.
natura înconjurătoare po in şir, devenim copii. Satele diţionată dc folosirea ra organizaţiilor de partid, la lucrările de curăţare şi Dovedind un spirit de
zează privirii Învăluită de se înşiră unele după altele : ţională a pămîntului, de consiliile populare şi con decolmatare a şanţurilor şi buni gospodari ai pămîn
mister. Cu greu ai putea Căinel, Sâliştioara, Văli- preocuparea pentru ridi ducerile unităţilor agricole canalelor de scurgere a tului, consiliile populare
să depăşeşti avalanşa de şoara, Dealu tdare, Luncoi, carea potenţialului pro să-i mobilizeze pe toţi lo apei, pentru eliminarea şi conducerile unităţilor
verdeaţă care se revarsă Zdrapţi, Buceş, Blăjeni, Ţe- ductiv al tuturor suprafe cuitorii din fiecare unitate băltirilor de pe toate te agricole au datoria să or
asupra drumului cu abun bea, Tirnava, Ocişor. Cu ţelor şi de cultivarea fie admi n istrati v-teritorială la renurile. în acelaşi timp, ganizeze temeinic toate
denţa ei odihnitoare. Toam casele lor in care albas cărui metru pătrat de realizarea în cele mai bune atelajele unităţilor şi ale lucrările pe ogoare, în
na te laşi cuprins de dul trul, inegalabilul albastru teren. condiţii a acţiunilor cu gospodăriilor populaţiei, cît decada 10—20 februarie,
cea visare la care te în de Voroneţ, iţi reţine ici- întrucît în aceste zile prinse în programele sta şi mijloacele mecanizate astfel incit să se obţină
deamnă mulţimea nuanţe colo atenţia. O atenţie iz- timpul este deosebit de bilite pentru creşterea pro vor fi mobilizate, fără ex rezultate cît mai bune la
lor de culori. Rămii pironit vorîtă din suflet. Veche şi favorabil pentru organiza ducţiei agricole. Atenţie cepţie, la transportul în fiecare acţiune.
locului salutind cu priviri trainică, de cind lumea. rea unor acţiuni de am deosebită se va acorda grăşămintelor organice în înţelegînd că sporirea
interogative miracolul se Sînt şi case, mai arătoase defrişării pomilor răzleţi, cîmp, inclusiv a celor producţiei agricole şi fo
velor în scădere. in care omul a desluşit şi ploare în fiecare oraş, co tufărişului şi vegetaţiei fără
Iarna rămine insă ine alte culori, a aşezat orna mună şi sat în scopul valoare de pe terenurile disponibile la gospodăriile losirea raţională a pămîn
galabilă in frumuseţea ei. mente de tablă şi sticlă, materializării acestor obiec cultivate sau care vor fi cetăţenilor. în vederea co tului constituie o sarcină
Acum natura este mai dar după puterea minţii şi tive, se impune o largă rectării acidităţii solului, de mare răspundere pa
nică ca oricind, ţi se dez braţelor. Nicicînd insă a- mobilizare a tuturor for însămînţate în primăvară, trebuie mult intensificată triotică şi cetăţenească, toţi
de pe păşunile şi fineţele
văluie in adevărata ei cestea din urmă nu le vor ţelor şi mijloacelor la lu acţiunea de aplicare a locuitorii oraşelor şi sa
splendoare. Un maestru egala pe primele care me crările menite să asigure naturale. De asemenea, amendamentelor ealcaroase. telor sînt chemaţi să-şi
r
necunoscut a aşezat, ca rită să fie aşezate, cîndva, obţinerea unor produc forţele mecanizate vor fi Pe păşuni şi fineţe se va aducă partea de contribu
intr-un tablou de pictură intr-un muzeu in aer liber. ţii superioare de pe toate mobilizate la lucrările de acţiona la curăţări de mu ţie la efectuarea unui vo
naivă, pe fundalul strălu Bateţi intr-o zi de iarnă suprafeţele şi la toate cul desţeleniri, scarificări şi şuroaie şi de vegetaţie lum cît mai mare dc lu
citor al zăpezii, umbre în drumul Bradului şi vă veţi turile, inclusiv pe pajişti afînări adînci pe terenurile lemnoasă, precum şi in crări avînd ca scop ridi
care doar bănuieşti copacii cuprinde de acea emoţie le naturale. • cu exces de umiditate, fertilizări, aceste lucrări carea potenţialului pro
lainici de odinioară. Şi ta fără seamăn pe care doar în perioada 10—20 fe precum şi la acţiuni pen condiţionînd hotărîtor soar ductiv al pămîntului şi
blourile se urmează unul locurile tainice, de stră tru redarea în circuitul ta producţiei de furaje. folosirea raţională a fon
după altul, asemeni ima veche ţară românească, ţi-o bruarie a.c„ care este de productiv a terenurilor ră Totodată, în livezi să fie dului funciar, astfel incit
clarată DECADĂ RECORD
ginilor cinematogralice care oferă ! mase pînă acum neculti intensificate acţiunile pen nici un metru pătrat de
se derulează cu încetinito M. BODEA la efectuarea lucrărilor de vate. Deoarece există su
îmbunătăţiri funciare, Ia tru ridicarea potenţialului teren să nu rămînă necul
ameliorarea pajiştilor şi ficiente forţe disponibile productiv — tăieri şi trata tivat.
