Page 30 - Drumul_socialismului_1986_02

pag ■> DltUMUL SOCIALISMULUI I

O ÎNDATORARE PATRIOTICĂ A FIECĂRUI LOCUITOR
AL SATULUI - CONTRACTAREA UNOR CANTITĂŢI CÎT MAI M A R I
DE PRODUSE AGRICOLE CU STATUL i

înaltă răspundere muncitorească faţă Gospodarii di» Certej nu se dezmint

de continua creştere a calităţii producţiei spunea Ion Moise, ’ vice­ Certcjului sînt nu doar / — Cum sprijină consiliul
Ştim că gospodarii
— Adevărul este — ne
—
popular pe cei care cresc
preşedintele biroului exe­ pricepuţi crescători de a- animale şi contractează
In ansamblul uzinei nr. 4, efortul nostru permanent (laminor sîrmă nr. 1), asi­ cutiv al Consiliului popu­ nimale, ci şi statornici produse agricole cu sta­
illn Combinatul siderurgic îndreptat spre continua gură condiţii bune de lar comunal Certej —, că, contractanţi cu statul, din tul ?
Hunedoara, aportul secţiei creştere a calităţii pro­ manipulare, transport şi îndeosebi, după aplicarea satele comunei luînd dru­ — Vă pot spune cum am
laminoare de sîrmă la rea­ ducţiei" — afirma ing. aspect comercial. De ase­ prevederilor Programului mul oraşelor însemnate acţionat pînă acum şi cum,
lizarea sarcinilor de pro­ Iosif Tămaş, şeful secţiei. menea, prin aplicarea unei unic, tot mai mulţi cetă­ cantităţi de carne, lapte, de fapt, acţionăm şi în
ducţie pentru export este Iar faptele celor ce mun­ soluţii tehnice aparţinînd ţeni din satele noastre îşi lină, miere şi alte produse continuare. Am făcut ana­
important. Cantităţile de cesc în cadrul laminoa- inginerului Petru Dan, s-a sporesc numărul animale­ agricole.
laminate şi numărul bene­ relor de sîrmă nr. 1, 2 şi reuşit eliminarea operaţiei lor şi păsărilor crescute în — Este adevărat, cei mai lize în fiecare gospodă­
valorifi­
ficiarilor au sporit conti­ 3 confirmă din plin jusi de şutare a capului sîrmei, propria gospodărie. Astfel, mulţi dintre cetăţenii noş­ rie, în vederea resurselor
cării
tuturor
nuu in cincinalul trecut, teţea acestei aprecieri. care prezenta frecvent cele 1 400 de gospodării din tri contractează şi vînd
în paralel înregistrîndu-se Trei colective de muncă supradimensionări (laminor comună deţineau la sfîrşi- statului surplusul de pro­ locale pentru asigurarea
şi o consolidare a relaţiilor distincte, fiecare cu sar­ sîrmă nr. 2). Prin auto- tul anului trecut 1 800 bo­ duse agricole obţinute în furajelor şi crearea posi­
cu partenerii de peste ho­ cini proprii, precise de dotare, lăcătuşii din e- vine, 2 500 ovine, 2 000 gospodăriile lor. Avem bilităţii de creştere a efec­
tare, deveniţi tradiţionali producţie. Ceea ce apare ehipele coordonate de mai­ porci, 10 000 păsări ouătoa- unii — cum sînt Arghir tivelor de animale. Ajutăm
— Uniunea Sovietică, R.S.F. ştrii Viorel Dancu (laminor rc, 1 800 iepuri şi 800 fa­ Cătană, Ştefania Straja, cetăţenii să-şi amelioreze
Iugoslavia, Austria ş.a. sîrmă nr.l), Mihai Bocor milii de albine. După da­ Gheorghe Ormindean şi rasele de animale, asigu-
La C. S. Hunedoara şi Ion Raţiu (nr. 2), Miron tele recensămîntului ce
„Acestea consideram noi, s-a încheiat recent, rezultă Maria Doda, din satul No- rîndu-lc producători valo­
oamenii muncii din secţia Ursa şi Alexandru Katona că la multe specii numărul jag, Petru Popa din Văr- roşi. De asemenea, or­
laminoare de sîrmă, că însă ca absolut comun în (nr. 3) au realizat cîte o maga, Remus Pleter din ganizăm, anual, ample lu­
sînt principalele criterii munca laminatorilor con­ presă pentru poansonarea animalelor este în creş­ Certej — care cresc în crări de curăţare şi ferti­
după care poate fi apreciat duşi de şefii atelierelor de etichetelor care însoţesc tere. Doresc să subliniez gospodărie cîte 8—9 bovine, lizare a pajiştilor, păşuni­
exploatare din cele trei colacii de sîrmă (anterior, că mulţi dintre cetăţenii porci, oi, păsări şi care lor şi fîneţelor naturale,
laminoare — ing. Gabriel fiecare etichetă, purtînd din comună care locuiesc vînd statului în fiecare an pentru asigurarea unor
Popa (laminor sîrmă nr. 1), 50—60 de însemne, era în blocurile construite în mii de litri de lapte, sute surse cît mai bogate de
In intîmpinarea sing. Aurel Ittu (nr. 2) şi ing. scrisă de mînă). Sînt ar­ satul de centru au solicitat de kg de carne, mari can­ nutreţuri. Contractările în
Cornel Costca (nr. 3) — este gumente care arată că în parcele de teren pe care tităţi de alte produse a- comuna noastră sînt în prag
să-l cultive şi unde să-.şi
secţia laminoare de sîrmă
stăruitoarea lor preocu­
„Zilei pare pentru lucrul bine din Combinatul siderur­ ţină animalele. Consiliul gricole. In anul trecut de de finalizare. De exemplu,
la lapte de vacă şi oaie pla­
făcut. Exemple care să gic Hunedoara, preocupa­ popular a venit în întâm­ pildă, de la gospodăriile nul a fost in întregime
pinarea acestor cereri şi,
populaţiei din comună s-au
rea pentru continua îmbu­
ceferiştilor" ilustreze concret această nătăţire a calităţii pro­ celor care s-au dovedit livrat la fondul de stat, pe acoperit cu contracte, iar
afirmaţie sînt multe. Iată
cîteva : ducţiei exprimă fidel înalta vrednici, le-a acordat te­ bază de contract, produse la bovine el a fost depăşit
Lucrătorii feroviari Maşina de legat colaci răspundere muncitorească ren agricol, asigurindu-le agroalimentare în valoare eu 29 de animale.
hunedoreni, alături de de sîrmă în flux, executa­ ce caracterizează întregul şi condiţii pentru a creşte de patru milioane de lei,
ceilalţi oameni ai mun­ tă de Pascu Popa, Viorel colectiv. porci, păsări etc. cu un milion lei peste plan. MIRCEA LEPĂDATU x
cii, au păşit în primul Dancu şi Silvestru Gorfi MIRCEA DIACONU
an al celui de-al optu­
lea cincinal cu hotărî-
rea fermă de a se mo­ La Orăştie s-a început primenirea straielor oraşului u
biliza exemplar în pro­ tua
ducţie, de a-şi aduce o te
vist
contribuţie de seamă la — Tovarăşe Romeo Pos­ In ceea ce priveşte înfru­ prioritate se are în vedere P r
înfăptuirea sarcinilor telnicii, secretar al biroului museţarea şi tot mai buna sistematizarea intrărilor din r
importante ce revin co­ executiv al Consiliului lui gospodărire aş sublinia străzile laterale în DN 7, L»
lectivelor de muncă din popular al oraşului Orăş­ că, beneficiind de zilele finalizarea tuturor lucrări­ 13,(X
Raci
judeţul nostru. Iată cî- tie, vrem să vă spunem la frumoase ale acestui fe­ lor în noul centru civi'u;;,. 14,0i
teva dintre rezultatele începutul discuţiei noastre bruarie, am Început trans­ repararea şi construirea de.' ' Var
pe care ceferiştii hune­ că am bătut cu pasul o portul şi împrăştierea noi trotuare în zona stră­ Ciul
letiT
doreni le raportează în bună parte dintre străzile îngrăşămintelor pe zo­ zilor N. Bălcescu, Dr. Petru rietî
întîmpinarea zilei lor. oraşului — Armatei, Repu­ nele verzi, curăţarea Groza, Gh. Bariţiu, 23 Traj
blici
• în perioada trecută blicii, N. Bălcescu, Dr. rigolelor şi canalelor, eo- August şi altele, regulari­ peni
din acest an colectivul Petru Groza, Eroilor, Pri- reotarea coroanei şi înlă­ zarea canalului morii, a- jurn
Staţiei C.F.R. Deva, cazului, Gării, A. Iancu turarea uscăturilor de la menajaroa zonei de agre­ trag.
printr-o bună mobilizare etc. Am poposit mai în­ arborii şi arbuştii orna­ ment în vecinătatea sta­ fcece.
în muncă, a înregistrat delung la porţile de in- mentali, curăţarea unor dionului „Mecanica", în învii
21,00
importante sporuri Ia trare-ieşire dinspre Deva străzi şi trotuare pe care vederea valorificării cursu­ 21,30
principalii indicatori : Ia şi Alba Iulia, la cea spre iarna a lăsat urme mai lui de apă din apropiere. Orcli
tone expediate planul a Costeşti, la gară şi auto­ Acestea sînt, să zic aşa, 22,00
Pane
fost depăşit cu 46,OG la gara. Deşi e încă iarnă, obiectivele mari, cărora li Muzi
sută, sarcina statică — am văzut totuşi la lucru Localitatea — se adaugă lucrările cu­ 24,00
îmbunătăţită cu 6,7 la mulţi cetăţeni care, în u- oglinda spiritului rente, cum sînt: întreţi­
sută, la osii descărcate ncle locuri, beneficiind de nerea zonelor şi spaţiilor
prevederile au fost de­ ceasurile însorite, au în­ cetăţenesc verzi, a parcurilor, planta­
păşite cu 15,13 la sută, ceput acţiunile de înfru­ rea florilor, a arborilor şi
museţare în faţa blocurilor,
la osii încărcate — cu în cartierul nou de locuin­ arbuştilor ornamentali, cu­
40 la sută, iar staţiona­ ţe, pe unele străzi, în vizibile, aşa cum lc-aţi răţarea faţadelor, alinierea
DE'
rea în tranzit cu mane­ văzut şi dumneavoastră, gardurilor, văruirea pomi­ vederi
vră a fost redusă cu preajma edificiilor social- îndeosebi în cartierele de lor, amenajarea de noi siuni
18,29 la sută. culturale. Dar am văzut şi blocuri... locuri de joacă pentru RA :
Secţia echipamente hidraulice a I.U.M. Petroşani. Price­
• Oamenii muncii din perea cu care lucrează frezoarea Mioara Burlacii este ga­ şanţuri neastupate, gropi, — înţelegem că toate a- copii, a punctelor gospodă­ (Mod.
•Ii
cadrul Staţiei C.I'.R. ranţia pieselor pe care ic execută. In imagine, prelucrează containere pline, noroaie... ceste acţiuni vor cîştiga reşti pentru containerele
V-am solicita să precizaţi
Pcstiş şi-au depăşit, în un Iot de piese pentru export în B.P. Chineză. mult în amploare şi inten­ destinate colectării gunoiu­ zero
perioada trecută din a- care sînt acţiunile priori­ sitate în perioada urmă­ lui menajer, multe altele, dra (.
cest an, sarcinile de plan tare pe agenda de lucru a toare, pe măsură ce şi toate urmărind mai buna Cei ş.
ring)
Ia tone expediate cu Obiectivele siderurgice consiliului popular al ora­ timpul va deveni tot mai gospodărire şi înfrumuse­ (7 N<
18,46 la sută, sarcina şului, a I.G.C.L., a deputa­ primăvăratic... ţarea oraşului în care în E£
statică cu aproape 1 la ţilor şi cetăţenilor ? trăim şi muncim şi- pe PENI:
sută, au redus staţio­ de pe platforma Călan — Aş vrea să spun mai — în recenta adunare a care-1 vrem tot mai fru­ tural);
torie (
narea la încărcare — întîi că Orăştia a cunoscut reprezentanţilor cetăţenilor mos. Prin munca noastră, farul)
descărcare a vagoanelor (Urmare din pag. 1) presia „ar putea" '? De cine în ultimii ani o dezvoltare din oraş au fost stabilite a tuturor locuitorilor Orăş- lumea
cu 1,4 la sută, rcalizînd depinde pornirea bateriei edilitară fără precedent. cu precizie toate lucrările tiei, vom acţiona pentru a riile I*
CÂNI :
un tonaj brut pe tren nr. 1 (noua capacitate de nr. 3 ? Nu mai trebuie Constructorii şi edilii dau şi obiectivele care se vor statornici confortul, ar­ (Retez:
marfă cu 15 la sută mai semicocs) se află în etapa să subliniem importanţa contur tot mai precis nou­ realiza în acest an, prin monia şi frumosul pe torie c
mare decît cel prevăzut. de încălzire şi, simultan, cocsului do fluidizare. lui centru civic al oraşu­ contribuţia iu bani şi mun­ noua hartă a oraşului, aşa roşie) a
i u
Z
La obţinerea acestor re­ s-a lucrat din plin la fluxul — De beneficiar. Este lui, a cărui zestre se va că a locuitorilor. Ele sînt cum s-a stabilit la Con­ O R A
zultate un aport în­ de alimentare. Această necesar să-şi pregătească îmbogăţi anul acesta cu repartizate pe circumscrip­ gresul al III-lea al consi­ doi (P
(Flăcăi
semnat I-au avut Ioan capacitate de producţie este din timp forţa de muncă peste 150 apartamente, care ţii electorale, asociaţii de liilor populare să se facă BAI :
Pogăneseu, impiegat de prima de acest fel din necesară pentru exploata­ să alătură celor 4 500 con­ locatari, pe străzi şi chiar în toate localităţile ţării. cultură
mişcare, Gheorghe Fîna- ţară. Din această cauză, rea tuturor obiectivelor struite în anii din urmă. pe grupuri de case. Gu GH. I. NEGREA cheta ri:
ru, şef de manevră, la bateria nr. 2 s-a exe­ terminate. Cam în toate cia); I
argint ;
Gheorghe Meşter, Pavel cutat numai structura de punctele din combinat se siuni (
Farcaş — manevranţi, rezistenţă, iar blocul ce­ simte nevoia de muncitori SIPriR]
Maria Logodi şi Ion ramic va fi început după bine pregătiţi şi in număr Cercetarea ştiinţifică studenţească — în consonanţă şui, ; 1
Pop, revizori de ace. ce vom şti precis cum se suficient. Este o proble­ mina);
divers
0 Dc la începutul a- comportă prima capacitate, mă încă nerezolvată. în ce cu exigenţele dezvoltării mineritului
cestui an, feroviarii Sta­ pentru a face, încă . din ne priveşte, deşi planul pe
ţiei Bîrcea Mică şi-au construcţie, modificările şi 1986 este superior cu 20 (Urmare din pag. 1) blemele cercetării ştiinţifi­ lui Ion Predoni, anul IV-
depăşit planul la trans­ îmbunătăţirile necesare. în milioane lei faţă de rea­ ce. Orientate spre cerinţe­ M.I.M., şi de cea realiza­
port diferite mărfuri, acelaşi timp au avansat lizările anului trecut, dis­ în funcţionare a maşini­ le puse de forumul ştiinţei tă de colectivul format din
au îmbunătăţit sarcina lucrările şi la bateria de punem de tot ce este ne­ lor, optimizări ale proce­ şi învăţămîntului în faţa studenţii Ioan Prip, Lavi-
statică cu 1 Ia sută, au cocs nr. 4. Construcţia este cesar pentru realizarea lui selor tehnologice şi de ex­ şcolii tehnice superioare, nia Cerb, Mihaela Dănilă, Pcntri
redus staţionarea Ia în­ terminată. în prezent ne în condiţii optime. Majo­ ploatare. Aş remarca lu­ ele răspund imperativelor Nicu Guţu (din anul V- £i închi
cărcare — descărcare a aflăm in faza montării uti­ ritatea constructorilor din crările studenţilor Nicu industriei miniere şi, în M.I.M.) şi Kaszoni Ladis- mult ac
va ning
vagoanelor cu 2,29 Ia lajelor şi continuăm lu­ cele 3 brigăzi ale antre­ Guţu, Florica Bejan şi acelaşi timp, ne stimulea­ lau, Gafia Timiş, Gabricla £la slab
sută. Fruntaşii acestei crările la groapa de căr­ prizei noastre se află nici Emil Andriţoiu de Ia se­ ză pregătirea în speciali­ Sandu din anul IV. Sînt sectorul
staţii se numesc Gheor­ bune. De asemenea, la de mulţi ani, au participat ral". tate. Valoarea acestor lu­ succese care vorbesc de­ turile m
ghe Găman, Nicolae Cio- „carbofluid", bateria nr. 3 de la început la construc­ Studenta Maria Pătruţ, crări a fost argumentată spre transferul, rapid şi prinse i
minus 3
pleanu, impiegaţi de este aproape de finalizare ţia marelui combinat din anul IV-minc: „în calita­ recent şi la concursul na­ eficient, de idei novatoare maxime
mişcare, Ioan Tot, ma- şi ar putea intra în func­ Călan. Este un argument te de vicepreşedinte al ţional de creaţie ştiinţifică din amfiteatre în procesul plus 1 g
nevrant şi Ioan Gafiţa. ţiune la sfîr.şitul lunii fe­ în plus la hotăiârea noas­ Consiliului U.A.S.C. din şi tehnică studenţească de de producţie, de modul în La mu
magaziner. bruarie 1986. Tot atunci tră de a ne lega numele, institut răspund de activi­ la Buctfreşti unde am fost care ne formăm ca viitori chisă, ei
(
Grupaj realizat de ar fi posibilă oprirea pen­ prin fapte demne, de a- tatea profesională studen­ prezenţi cu opt lucrări. specialişti, oameni pregă­ Va ninge
I, JURA, tru RK şi modernizări a ceastă puternică şi com­ ţească, deci cunosc îndea­ Două dintre ele au primit tiţi să soluţionăm optim fia mod.
şi est. J
corespondent bateriei nr. 1. plexă ctitorie industrială proape seriozitatea cu care menţiune pe ţară. Este problemele cu care ne vom depunere
— De ce aţi folosit ex- a judeţului nostru. colegii mei abordează pro­ vorba de lucrarea colegu­ confrunta".