Page 31 - Drumul_socialismului_1986_02

[CA, 9 FEBRUARIE 1986 pag. 3

Decebal un supranume ? B A I A D E C R I Ş
@ La Ţesâtoria de mă­
Puţine personalităţi isto­ eu evenimentele la care Diurpaneus sînt doi regi lătorii străini despre Caia muntelui poziţie, la prea fru­ tase Deva, prin fabrica­
într-o
Relatări ample găsim Ia că­
oarecare
moasă
II rice au intrat în conştiinţa facem referire, în Istorii diferiţi, iar generalul ro­ de Criş şi despre principala depărtare spre apus găsim rea articolelor noi, gîn-
urmaşilor precum cea a lui ne sjoune că luptele cţi man C. Fuscus a fost în­ ocupaţie a locuitorilor din Baia de Criş, odinioară un dite şi executate de co­
Decebal, ultimul dintre romanii au fost purtate vins de Diurpaneus, victo­ zonă — mineritul. tîrg dc seamă, acum risipit lectivul de creaţie al u-
Gcorg Rcicherstoffer ne spu­
regii geto-daci. Cu toate de Diurpaneus, regele daci­ rie în urma căreia el a ne că dc Ia Baia de Criş se şi nu prea populat din cau­ nităţii, coordonat de ing.
za deselor năvăliri ale tur­
*U acestea, cu privire la De­ lor. Un alt scriitor, Paulus primit supranumele de ducea aurul şi argintul la cilor, imperialilor şi haidu­ Rodica Rotea, se esti­
l- cebal, la începutul domniei Orosius (sec. V e.n.), amin­ Decebal, care ar fi putut monctăria regală. Ilans Dern- cilor". mează obţinerea în acest
în lui, izvoarele literare nu teşte şi el de luptele lui însemna „cel puternic" sau schnan care este o perioadă Cu un secol mai tirziu după an a ur.ei producţii mar­
o- in serviciul celebrilor bancheri relatările lui Wcrner şi Gro-
e- sînt prea numeroase, iar Diurpaneus cu generalul „cel viteaz". Noua inter­ Fugger din Augsburg amin- mo, Conrad Hildebrandt raen- fă suplimentare, in valoa­
?le unele dintre ele nu lipsite Fuscus. Acelaşi lucru îl pretare a textelor antice re de 1,2 milioane lei ©
ni de contradicţii. Principalul afirmă şi Iordanes în a sa este împărtăşită si de prof. O întîmplare vînătoreas-
a-
,o- izvor literar rămîne Dio Getica, fără a se eunoaş- I. II. Crişan. Câlători străini despre meleagurile câ, dar strict autentică.
;c- Caşsius, a cărui Istorie şte izvoarele folosite de Aşadar, după toate pro- hunedorene (V) Ionel Negoi, vînător din
o- romană, scrisă după anul istoricul got dc la mijlo­ balităţile, Decebal repre­ grupa Petrila II, a împuş­
)Ul 229 e.n., s-a păstrat doar cul sec. VI e.n. zintă un supranume ce cat trei lupi dintr-un sin­
în parte. „Era — ne spune Datele contradictorii ofe­ i-a fost atribuit regelui teşte de atacul reuşit, din ţionează că la Baia de Criş se gur „foc" şi pe al pa­
1528, asupra convoiului băn­
Dio Cassius — priceput în rite de textele antice amin­ Diurpaneus, supranume cii. Acesta transporta aur extrage din abundenţă aur, trulea cu alt foc de armă!
argint şi cupru. Peste două
ale războiului şi iscusit la tite sînt evidente. Istoricii strîns legat de curajul şi şi argint. Acţiunea este efec­ decenii Samucl Koleseri ju­ Bravura s-a petrecut în
co-
zu- faptă, ştiind cînd să năvă­ au căutat să le găsească bărbăţia lui . De-a lungul tuată de iobagii români din nior, inspector imperial al noaptea de 29 spre 30
Ic lească şi cînd să se retra­ o explicaţie plauzibilă. S-a secolelor, în conştiinţa lo­ zonă. Ei scapă de pedeapsă minelor din Transilvania enu- ianuarie 1986, la un bor­
meră Baia dc Criş printre cele
gă la timp, meşter în a acreditat părerea potrivit cuitorilor acestei ţări, De­ retr&gindu-sc după atac în patru „oraşe miniere vestite dei de pîndă pentru ră­
pădure, procedeu adoptat şi
întinde curse, viteaz în căreia Duras şi Diurpaneus cebal s-a transformat în- altădată spune cronicarul. ale Dacici Meridionale". Au­ pitori, organizat in fon­
►r): luptă, ştiind să se folo­ ar fi una şi aceeaşi per­ tr-un mit, un simbol al Nicolaus Olahus înscrie şi el rul se găseşte în minele res­ dul de vînătoare „Voie­
»cr- sească cu dibăcie de o vic­ soană, care i-a cedat tro­ dragostei de ţară, al apă­ Baia de Criş printre localită­ pective chiar „liber" adică vodul" © La faza pe Re­
neamestecat cu alte metale.
ţile importante ale Transilva­
i torie şi a scăpa cu bine nul lui Decebal la o dată rării libertăţii, sentimente niei. In 1552 localitatea se gă­ Vestite sînt şi băile de spălat gionala C.F.R. Timişoara
dintr-o înfrîngere ; pentru neprecizată. Răminca to­ ce i-au animat şi îi animă seşte sub autoritatea frunta­ aurul. a concursului „Siguranţă
Baia de Criş* este în evul
care lucruri el a fost mult tuşi de neînţeles relata­ ţie români dintotdeauna. şilor cetăţii Şiria. Gcorg Wcr­ mediu cea mai importantă şi măiestrie", desfăşurat
ner mai relatează că aceasta
IE timp pentru romani un rea lui Tacitus, contempo­ aparţine voievodului Transil­ localitate minieră din aceas­ de curînd în acelaşi oraş,
potrivnic de temut". ran cu evenimentele, trans­ Dr. IOAN ANDRIŢOIU vaniei, Andrei Bathory. tă zonă dar nu singura. mecanicul ajutor de lo-
O sugestivă localizare a Băii
Din relatările lui Dio misă de Orosius şi cea a Muzeul judeţean de Criş i-o datorăm lui Giovan / comotivă Florian Trie, din
Cassius, fără a cunoaşte lui Iordanes. Deva Andrea Gromo. „La poalele Prof. GHEORGHE FIRCZAK 1 cadrul Depoului C.F.R.
ico-
sursele documentare la Descifrarea acestei enig­ i — o — • - o — • — \ Simeria, a ocupat locul I
care a apelat, aflăm eă în me pare să fie realizată l la categoria de vîrstă
timpul războiului dus de azi printr-o nouă şi apro­ Alimentaţia naturală şi sănătatea copilului ’ „pînă la 30 ani" © în
(co-
Domiţian împotriva dacilor fundată analiză a textelor \ organizarea comitetelor de
acum 19 secole (86 e.n.) antice. Ideea, în germene, Pentru dezvoltarea armo­ psihic de dragoste pentru de aceea în prezent se pro­ l sindicat şi U.T.C. de la
rege era Decebal căruia o găsim‘încă la Gh. Şincai nioasă a copilului, alimentaţia copil ; toate mamele, cu rare movează sistemul de alăptare j I.P.I.C.C.F. Deva, la Sala A
Duras care domnise mai care în Hronicul său vor­ naturală este foarte impor­ excepţii, îşi pot alăpta cel la cerere.
Primele două săptămîni sînt
puţin timp de 3—G luni co­
înainte, îi cedase domnia. beşte despre Decebal tantă. Laptele şi dragostea pilul. Totodată, laptele ma­ esenţiale pentru succesul a-
mamei nu se pot Înlocui.
Oştile romane, avind în „carele şi Diurpaneus s-a Laptele de mamă este alj- tern este şi un medicament limentaţiei naturale. De mare ! E C R A N : !
frunte pe generalul. Corne- numit". Intr-Un recent stu­ mentul ideal pentru sugar, natural care conţine substan­ importanţă este pregătirea
reprezentind un dar unic al
lius Fuscus, suferă o zdro­ diu, apărut postum, re­ naturii, menit să vină atit în ţe ce protejează intestinul co­ sinilor încă din timpul sar­ ~ 1
cinii şi punerea cit mai re­
piu
pilului şi creează o barieră
bitoare înfrîngere, coman­ gretatul profesor ieşean pede după naştere a copilu­ ' sporturilor din muntcip
I Ac­ ajutorul mamei cit şi al su­ împotriva microbilor care ar ţ a avut loc un concurs de
el in u- dantul însuşi găsindu-şi Nicolae Gostar, originar garului. Fiind cel mai valo­ putea pătrunde în intestinul lui la sin (din primele ore),
Re- moartea. din Deva, unde a făcut şi ros aliment din punct de lui, determinind infecţii foar­ dacă nu există contraindieaţie 1 tenis de masă la care au
adio- primii paşi pe tărîmul ar­ vedere calitativ, perfect adap­ te grave. medicală. Do asemenea, ele I participat 30 de tineri din
9,30 Tacitus însă, considerat tat pentru nevoile biologice Substanţele pe care le con­ mare ajutor este golirea sini­ ţ întreprindere. Pe primele
12,00 ca fiind cel mai mare is­ heologiei, arată, cu îndrep­ ale sugarului în primele 4—G ţine laptele natural sint uşor lor după fiecare supt al co­ i trei locuri s-au clasat
toţi: toric roman, contemporan tăţit temei, că Duras şi luni de viaţă, el asigură sub­ digerabile şi de mare utili­ pilului, cu condiţia respectă­
13,35 stanţele nutritive necesare ţi­ tate pentru organismul in rii regulilor de igienă. Aceas­ Mircea Samoilă — frezor,
ici’^r; nui ritm accelerat de creş­ ta are menirea de a menţine 1 loan Betea — electrician
al
ridicat
secreţiei
nivelul
CURIOZITĂŢI .METEO ÎN DEVA tere ; de' asemenea, oferă o ^ şi Marinei Mureşan —
; 1.1,00 şansă dc dezvoltare optimă, SFATUL lactate.
o Bu- prin adaptarea perfectă a Tatăl copilului — prin at­ i mecanic auto © La
>0 Va- ...Aflate de la Gheorghe © Cea mai mare cantitate copilului la compoziţia lui, a- MEDICULUI mosfera pe care o creează — I întreprinderea minieră Va-
17,30 Săvescu, .şeful Staţiei me­ de precipitaţii, In 24 de ore, sigură protecţia antiinfecţioa- are o mare-influenţă asupra ţ lea de Brazi s-a pus
0 Pu- teorologice : a avut loc in 1934: 262 1/mp. să şi antialergică a copilului, creştere al sugarului, atit pen­ stării de spirit a soţiei şi
cotcca © In anul 1952 s-a înre­ @ In 1960 stratul de ză­ alăptatul fiind puntea de legă­ tru creşterea generală cit mai deci asupra lnclaţiei. Grija lui l în funcţiune o instalaţie
tladio- gistrat cea mai ridicată tem­ padă a fost de 116 cm. tură, de apropiere afectivă ales pentru dezvoltarea sis­ faţă de mamă şi copii, ati­ de încălzire a aerului de
1 tatclc între mamă şi copil. temului nervos, asigurind să­ tudinea lui de ocrotitor pen­ \ mină, in vederea preveni-
peratură: -f- 39,7 grade Cel-
i Cîn- sius. © O minimă şi o maximă Dietetica pediatrică, după o nătatea mintală a copilului, tru familie creează reacţii
esiuni. meteorologică din 1986: în 5 perioadă de entuziasm şi de întotdeauna au existat dife­ psihice pozitive care stimulea­ t rri formării sloiurilor de
>anţă ; Q In 31 ianuarie 1917 ter­ februarie —13,4 grade Cel- reclamă a celor mai „uma­ renţe. semnificative intre sta­ ză afecţiunea faţă de copil a i' gheaţă pe puţ © O do-
i iilor ; mometrele au coborît la sius; în 25 ianuarie 10 nizate" preparate de lapte, rea de sănătate a copiilor mamei şi dorinţa majoră de 1 leanţă mai veche a !u-
21,40 — 28,6 grade Celsius. grade Celsius. recomandă în prezent să se a-1 alăpta, care este factorul
Airiat ; depună toate eforturile pen­ alăptaţi Ia sin şi cei ali­ cei mai important de conso­ ( crătorilor de la depozi-
mentaţi artificial.
22,10 tru a se asigura alimentaţia lidare a familiei. r tele I.C.R.M. Deva (Min-
; 22,35 la sin. Reconsiderarea se da­ Laptele de mamă previne In paralel, alimentaţia ma­ * tia) se amină cam mult.
23,55— Âmazonia — în anul 2009 torează faptului că nu s-a instalarea anemici la sugari, mei trebuie să fie bogată şi
ri. obţinut preparatul ideal ca­ care, la rîndul ei, favorizează echilibrată ; se vor evita al­ * Este vorba despre asigu- A
în ciuda bunelor intenţii, te fertile înainte ca arborii pabil să-l concureze, sau să-l infecţiile ; pe perioada cit coolul., cafeaua, fumatul, pre­ t rarea cu apă potabilă, ?
copilul este alăptat este ne­
înlocuiască. Desigur că pre­
multe lucruri au mers pe dos. să fie doborîţi sau arşi, devin parate de lapte vor continua cesar ca, începind cu luna a cum şl medicamentele ce I în incinta depozitelor j
Noul drum pavat şi masu­ adesea necultivabile după o Vl-a de viaţă, să se introducă trec in lapte, acestea avind o ) există instalaţii cores-
rile active ale guvernului au cultură sau două. îngrăşămin- să fie fabricate, ele fiind ne­ alimente diversificate. influenţă negativă asupra să­ l punzătoare, însă cineva
atras zeci de mii de emigranţi tcle pe lingă faptul că sînt cesare pentru cazuri de forţă Efectele laptelui de mamă nătăţii copilului, cit şi a
majoră şi numai la indicaţia
veniţi, în majoritate, din sudul scumpe, sînt de o utilitate medicului. sînt condiţionate de suptul mamei. i trebuie să o racordeze la
şi din nord-estul Braziliei ; limitată, deoarece solurile fra­ Condiţia esenţială pentru ca direct la sin al copilului. Su­ 1 sursele de apă din apro-
numărul lor depăşea cu mult gile nu le pot rcţLne. Dr. LUCIA BALÂŞESCU, ţ piere. Cine şi cînd re-
ne mai posibilităţile proiectului. Se Cînd pămintul nu mai pro­ mama să secrete lapte este garul îşi reglează singur rit­
Fromi- estimează Ia circa 200 000 nu­ duce, coloniştii recurg la creş­ dorinţa ei supremă, factorul mul supturilor, după nevoi, medie inspector i zolvă această problemă ?
JEDOA- mărul celor sosiţi in 1984, faţă terea animalelor sau îşi vinci i - întreabă cei ce mun-
electric de ceva mai mult dc 14 700 în pămintul unor mari crescători „CÎNTECUL IERNII" 10) Compozitor ceh (1824— Filme (siglă); 9) Comună in ţ cesc aici ® Tinerii de
A); In- 1978. Adesea, ei întîmpină de animale. Dar rostul pro­ 1884), autorul poemului sim­ U.R.S.S. — Ţinut în taină; 10)
Yung greutăţi în obţinerea de cre­ iectului este tocmai de a oferi ORIZONTAL : 1) Autorul fonic „Iama la Fraga" (1873) Iernatic, în final ! — A unelti t la mina Lonea au orga-
, Ora dite» în găsirea unor debuşee pămînt celor care nu au. Alţi melodiilor: „Valsul iernii", —■ „Iama la...“, melodie de (tig.) — Se dă în spectacol ; nizat o acţiune de muncă
„îulean- pentru a-şi vinde produsele la emigranţi se răspîndesc în zo­ „Valsul fulgilor de nea" (Elly) G. Mărgărint; 11) „Carnava­ 11) „Ninge..." — melodie a ţ patriotică deosebit de efi-
.OŞANI: preţuri convenabile; mai mult, nele protejate şi în teritoriile — „...cu zurgălăi", cunoscută lul fulgilor dc nea", se inti­ acestui compozitor (Dinu).
Ici (Pa- nu cunosc solurile, climatul indienilor. Se estimează la melodie a compozitorului R. tulează melodia acestui com­ Dicţionar: DONO, NINI. l cientă. Ei au descon-
zăpada şi culturile adaptate la re­ 11 000 numărul indienilor clin Steln (pi.); 2) Zăpadă — Ii apar­ pozitor (Gelu). PETRU PARDĂU, i gestionat 200 m de gale-
Picdone giunea amazoniană. aceste teritorii, rămăşiţă a u- ţine melodia „coboară iar un VERTICAL: 1) Compozitor J rie, recuperind importan-
0 5 LU- Pe lingă aceasta se iveşte nei populaţii odinioară mult fulg de nea" (Mihal); 3) In­ şi interpret al melodiei „Ma­ Hunedoara
,i (Cui- şi o altă problemă. Institutul mai numeroasă. Pătrunderea terpretă a cintecului popular ma iarnă" (Adrian) — Sus la DEZLEGAREA CAREULUI l te cantităţi de materiale,
: Căsă- naţional de colonizare şi re­ străinilor pc teritoriile lor Ic românesc, autoarea melodiei deal şi jos la vale j; 2) ............de APARUT IN ZIARUL NR. 8776 : ) au taluzat galeria de la
(Lucea- formă agrară a trasat parcele ameninţă modul de viaţă tra- „Astă iarnă era iarnă" (Ioana) zăpadă", melodie compusă şi 1) DRAGOŞ — MICU ; 2) ) orizontul 425 © Primul
: Toată interpretată de M. Constan- ROMAN — MONET; 3) AŢA 1 concurs naţional de dre-
a — şe­ — „Ningea... calendar", me­ tinescu (neart.) — Repere ! — — ANI — ARA; 4) GONG —
ii ; URI- S E R I A L (II) lodie din creaţia lui Florin Compozitor şi interpret fran­ ALB — NN; 5) OP — ABĂ- ^ saj, desfăşurat la finele
morgana Irlmie; 4) Semnatarul melo­ cez, autorul melodiei „Auto­ LUTA; G) MANIU — ELA — anului trecut la Arad, a
: Câsă- diilor: „Iarna", „Vis de iar­ stradă cu zăpadă" (Salvato­ O; 7) INE — CA — BRAD; 8) adus reprezentanţilor Fi­
(Steaua în formă dc pătrat, fără să diţional, obiceiurile dc vlnâ- nă" (Ion); 5) „...iarnă şi nin­ re) ; 3) Semnează melodia R — RAŞCU — ERE; 9) LUCA
BARZA : ţină seama dc topografic, de toare, de pescuit şi culturale. gea", versuri din melodia „Romanticii fulgi de nea" — NA — IA; 10) DEDA — lialei chinologîce Deva
linerul) ; caracteristicile soiului, de Şl, în timp ce aceste popu­ interpretată do M. Tă- (Gheorghe E.) — Cel de colo: VILLON; 11) AGARBICEANU. un loc întîi pe echipe şi
: Pas in repartiţia surselor de apă care laţii sînt decimate, cunoştin­ nase — Arbore pe malul a- 4) A treia roată la motoci­ locurile I şi II la indi­
pt divers variază, toate, dc la o re­ ţele lor Inestimabile despre pei — Curge ! ; G) „Iarnă... ai cletă — „Ca... fulg de nea“, MAT IN 3 MUTĂRI
EOAGIU- giune la alta. Creşterea nu­ un mediu excepţional, despre să poţi", melodie do Adrian melodie de Mişu Iuncu — Ro­ CONTROLUL POZIŢIEI vidual. Ele sînt o dovadă
asa dc mărului dc emigranţi este în­ mii de plante şi animale care Enescu — In orice sens ! — tor mijlociu ! ; 5) Dumnea­ Alb : Rh2, Db5, CI4, Nf8. a calităţii cursurilor. A-
G: Muş- soţită dc o accelerare a des­ nu au fost niciodată Înregis­ „...ninge iar", melodie de V. ta (arb. uz.) — Specialitate Negru : RfG, Nai. mintim că şcoala de dre­
nţă (Da* păduririi. Este dificil să se trate sînt iremediabil pier­ Enăchescu; 7) „Albă... Zăpa­ din carne; 6) zgomotul pro­ SOLUŢIA PROBLEMEI
vîasca de obţină date exacte in acest dute. da", melodie semnată de A. dus de avalanşă — Comună DIN ZLVRUL NR. 8776 : saj îşi redeschide cursu­
Ecologişlii au tras semnalul
1
: Promi- sens, dar — potrivit estimă­ de alarmă... In iunie 1985, Co­ Manolache — Nins pe mar­ în R.P. Chineză; 7) „Lăsaţi 1. Da5 — el f5 — M rile vineri, 14 februarie, 1
cultură); rilor institutului brazilian de gini ! — încrucişat; 8) Plină lama... intre", melodie de V. 2. Del — bl 4- RG4 — d4 la sediul filialei. Deci, cei j
ă (Murc- dezvoltare forestieră — circa misia tchnico-şt iinţifică a par­ de zăpadă — Abis; 9) In di­ Grigorescu — Acoperiţi cu 3. Dbl — b4 mat care doresc să-şi dreseze
iciu tLu- 10 Ia sută din pădurile exis­ lamentului brazilian a exami­ recţia aceea — „Cînd cade zăpadă — Iama vine, iarna 1. . . . d5 — d4
RT: Fapt tente in Rondonia au şi fost nat consecinţele proiectului a- primul... de nea", melodie a- trece; 8) Ion cu sarcină ne­ 2. Del — hl + Re4 — f4 cîinii, să poftească... ©
)• doborîte şi, în acest ritm, nu supra regiunii de nord-vest. parţinind lui A. Giroveanu ; gativă — Arhiva Naţională de 3. Dhl — h4 mat In Hunedoara, „mărul li
va mai exista nici o pădure Experţii au emis diverse su­
piuă la sfîrşltul secolului ; gestii, între care : opri­ discordiei" pentru şoferii V
7
poate chiar mai devreme. Iar rea fluxului de emigrare -spre 1 2 3 4 5 6jjsj 8 9 1 0 1 1 autovehiculelor ce func- |
institutul nu are mijloace nord-vest şi încurajarea mici­ ţionează pe gaz metan, '
tehnice şi financiare pentru lor exploatări in zonele tem­ 2
a stăvili acest proces de de­ perate ale ţării, unde solurile ■ aparţînind I.J.T.L. şi I.T.A.,
vastare. sînt fertile ; participarea ac­ a devenit, de la o vreme,
încă nu se cunoaşte in mod tivă a indienilor la planificare 3 ~ SI iii prioritatea la punctul de
exact efectul despăduririi a- şi la punerea in practică a m
/remoa va alimentare aflat în apro­
cerul mai supra climatului şi asupra proiectelor agricole din zone­ 4 pierea autogării. Certuri
cursurilor de apă. Ar putea
Temporal­ le cu păduri inundate ; acor­ m
ul va su- avea consecinţe climatice pe darea de investiţii pentru cer­ 5 nesfîrşite, întîrzieri Ia |
iderat din termen lung şi dincolo de re­ cetarea şl dezvoltarea pisci­ plecările în curse, călă- |
Tem p era- giunea Amazonului, datorită culturii, considerată de unii 6 tori care aşteaptă în frig J
vor fi cu- schimbărilor iu conţinutul dc experţi ca fiind perspectiva
linus 8 şi oxigen şi bioxid de carbon economică cea mal promiţă­ 7 minute în şir... întrebăm: ţ
, iar cele din componenţa atmosferei, toare. Se recomandă, totodată, ce se întimplă cu staţia L
minus 4 şi ăi ai mult, pădurile inundate să se ţină cont de caracteris­ din centrul vechi al mu- |
olat ceaţă. s-au dovedit a fi ecosistemul ticile solului şi de profilul a
cel mai fragil şi cel mai pu­ terenurilor in parcelarea pă- nicipiului, pe care secţia |
vreme în- ţin înţeles din lume. Elemen­ mîntului. ii m de gaz metan Hunedoara I
acoperit. tele lor nutritive se găsesc a raportat-o „ca obiectiv /
tul va su- în majoritate in biomasa si­ Rămîne de văzut dacă a- 1 0
iin sud-est tuată deasupra solului. O dată ceste măsuri vor fi suficiente îndeplinit în anul 1985"? A
ceaţă, cu tăiaţi arborii, soarele usucă pentru a răsturna o tendinţă 11 Aşteptăm un răspuns pe„.'ţy
:hici ură. stratul subţire de sol vegetal, Ecran. j I
oare este apoi spălat dc ploi. periculoasă. (Din „Forum du
PămînturHe care păreau foar- dăvcioppement").