Page 33 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 33
.risic^sw Şal* ® f
Analiză exigentă şi ilă vizind
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢ1-VĂ!
sporirea recoltelor, creşterea eficientei
Din darea de seamă pre cerut conducerii colective adăposturilor din tabăra de
zentată în adunarea gene să intervină cu hotărîre vară s-a referit în 'cuvîn
rală a cooperatorilor din încă din această perioadă tul său şi Ianis Koţopu-
Peştişu Mare de către Ioan pentru eliminarea stărilor los.
Furca, preşedintele şi in de lucruri care pot influen Avînd ca punct de refe
ginerul şef al unităţii, s-au rinţă producţiile obţinute
desprins cu claritate modul ţa în rău activitatea în în sectorul vegetal, care,
în oare s-a muncit în anul zootehnie. „Dacă în ultimii deşi au fost la unele cul
trecut în cele două princi ani am reuşit să ne rezoi- turi mai mari ca anul pre
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA pale sectoare ale coopera cedent, nu s-au ridicat la
tivei — vegetal şi zooteh nivelul planului, atît darea
SI AL CON S I LI U LU I PO P U L A R J U D E Ţ E A N nic —, rezultatele obţinu Adunări generale de seamă cit şi vorbitori
te, cauzele reale ale ne- ca Iosif Bucur, Clara Oar-
ale oamenilor
împlinirilor. Bine docu gă, Cornel Ţoţonea ş.a. au
mentate, subliniind în spi numen subliniat în spirit critic şi
Anul XXXVIII, nr. 8 783 MARŢI, 11 FEBRUARIE 1986 4 pagini — 50 bani rit critic şi autocritic ne autocritic faptul că. în mod
ajunsurile ce s-au făcut
simţite în activitatea consi văm problema furajelor din MIRCEA LEPĂDATU
resurse proprii — arăta Io-
liului de conducere, a tu
CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA sif Şandor — problema ca (Continuare in pag. a 2-a)
turor cooperatorilor, mate
re ne mai dă bătaie de
m tehm^nctlMAiMate imttă am rialul a incitat la discuţii cap este asigurarea, în
temeinice, la o analiză se
rioasă a întregii munci des cantităţi suficiente, a apei
la animale, mai ales în ta !„Luna cărţii)
_IN SPIRITUL HOTĂRtRILOR COMITETULUI POLITIC EXECUTIV făşurate în anul 1985, la
propuneri de măsuri meni berele unde acestea păşu- 1
nează. Ne-am confruntat
AL C, C. AL P. C. R„ AL ORIENTĂRILOR ŞI INDICAŢIILOR te să ducă la obţinerea u- cu această problemă şi în ) la sate“ \
SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI, nor rezultate superioare în vara trecută — instalaţia l \
acest an. l ® Lansare de carte. 1
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU Deşi rezultatele obţinute pe care am construit-o nu / La Căminul cultural din ’
în sectorul zootehnic, unde funcţionează, după cum 1 Şoimuş a avut loc lan- \
ştiţi — şi cu atît mai mult
Fermitate şi angajare pentru s-au îndeplinit sarcinile la vom avea probleme în va ţ sarea cărţii „Steaua de l
1 pămînt" aparţinînd scrii- ’
toţi indicatorii puteau în
dulci tonul discuţiilor, to ra viitoare, efectivele de ) torului hunedorean Va- 1
înfăptuirea noii etape de dezvoltare tuşi majoritatea celor care bovine urmînd să crească \ leriu Bârgău. Despre ^
I noua apariţie editorială <
au luat cuvîntul — pornind considerabil. Consiliul de ? a vorbit poetul Petrişoi J
economico-socială a patriei de la faptul că în acest an conducere, noi toţi va tre 1 Ciorobea şi prof. Dorina ^
bui să acţionăm cu cea
Coman. în continuare,
sectorul creşterii animale
autorul volumului de ue •
lor se va dezvolta, bene mai mare răspundere şi cît j autorul voiumuuii
Dovadă elocventă a grijii tria şi agricultura, celelalte s-au manifestat în anul 1985 1 reportaje apărut la Edi- ţ
consecvente a partidului şi ramuri ale economiei naţio în activitatea unor întreprin ficiind de investiţii consis mai repede în această di ^ tura Eminescu a acordat ||
statului nostru, personal a nale, au sporit avuţia ţării deri şi ministere, privind în tente — au reliefat cu exi recţie". l autografe. 1
t o v a r ă ş u l u i Nicolae şi venitul naţional, a crescut deosebi organizarea muncii genţă părţile negative din Tot la această problemă, > • Evocare. Sub gene- )
Ceauşescu, faţă de continua nivelul de trai material şi şi ritmicitatea realizării pla cît şi la aceea a reparării ) ricul „Carte frumoasă, ^
dezvoltare economico-socia spiritual al poporului. S-a nului, la deficienţele care domeniul respectiv şi au cinste cui te-a scris", la 1
lă a patriei, de realizările lărgit baza de materii prime au continuat şi în luna ia Căminul cultural din ’
obţinute an de an de clasa şi resurse energetice, agri nuarie în activitatea Minis Bretea Română a fost \
noastră muncitoare — ana cultura a marcat ritmuri terului Industriei Construcţii l prezentată evocarea „Li- 1
liza activităţii şi realizărilor accelerate de modernizare, lor de Maşini şi Ministerului i teratura actualităţii — ’
obţinute în anul 1985, în în toţi factorii dezvoltării inten Industriei Uşoare, a făcut J expresie vie a vieţii Şi \
tregul cincinal 1981—1985, e- sive a economiei — creşte recomandări concrete privind \ muncii noastre". A fost l
fectuată de Comitetul Poli rea productivităţii muncii, îmbunătăţirea muncii în toa ■ vizitată, de asemenea 1
tic Executiv al C. C. al P.C.R., îmbunătăţirea nivelului tehnic te sectoarele economiei na expoziţia de carte „Ştiin- >
evidenţiază convingător, prin al produselor, valorificarea ţionale, cu accent pe ex ţa şi tehnica în slujba ^
argumentele de netăgăduit superioară şi reducerea con port — în primul rînd — adevărului". 1
ale faptelor, justeţea şi rea sumurilor de materii prime, „deoarece avem comenzi mai 1 © Medalion literar. La >
lismul politicii partidului, for materiale, combustibil şi e- mult decît suficiente pentru 1 Balşa s-a organizat me- \
ţa şi capacitatea creatoare nergie, diminuarea costurilor desfăşurarea normală a acti ^ dalionul literar „George l
ale poporului român, hotă- şi cheltuielilor de producţie, vităţii de producţie". „Pro i Topîrceanu — 100 de ?
rirea întregii naţiuni de a sporirea generală a eficien ducţia de export - accentua J ani de la naştere". In \
materializa neabătut Progra ţei economice — aflîndu-se tovarăşul Nicolae Ceauşescu \ deschiderea manifestării i
mul partidului de făurire permanent în centrul preocu - trebuie să se afle pe pri a avut loc dezbaterea 5
a societăţii socialiste multi părilor colectivelor muncito mul plan! " „Copiii, bucuria vieţii" \
lateral dezvoltate şi de îna reşti, materializîndu-se în pro Un alt sector important al ® Simpozion. După 1
intare a României spre co ducţie cu bune rezultate. economiei naţionale, asupra desfăşurarea simpozio- '
munism. în cuvintarea rostită la şe căruia trebuie insistat cu toa nului „1986 — Anul in- \
Raportul şi Comunicatul dinţa Comitetului Politic Exe \ ternaţional al păcii", la ţ
cu privire la îndeplinirea cutiv al C.C. al P.C.R., tova tă fermitatea şi răspunderea Băiţa s-au prezentat
Planului naţional unic de răşul Nicolae Ceauşescu, se în acest an, în întregul cin mai multe cărţi sub ge- 1
dezvoltare economico-socială cretarul general al partidului, cinal 1986—1990, îl constituie nericul „Pace, dezarma- \
a patriei pe anul 1985 şi pe aprecia că realizările obţi investiţiile. Se impune acţio re, dezvoltare". Este 1
întregul cincinal 1931—1985 nute în 1985 şi în întregul nat consecvent, la toate ni vorba de volumele: }
pun în lumină, prin datele cincinal 1981—1985 se cuvin velurile, cu toate forţele, „Despre pace şi război ţ
pe care le conţin, prin mă puse cu atit mai mult în pentru construirea şi darea ^ în era nucleară". „Pacea 1
surile şi hotărîrile pe care le evidenţă cu cit ele au fost la timp în funcţiune a o- l în armură", „Concepţia
adoptă, personalitatea proe obţinute în condiţiile grele biectivelor şi capacităţilor de \ _..................................
preşedintelui Nicolae \......
minentă, spiritul clarvăzător determinate de criza econo producţie prevăzute. De a- întreprinderea de tricotaje Petroşani. Tînăra Aurelia Itâ- \ Ceauşescu, privind edi- l
şi de cutezanţă ale tovară mică şi de situaţia din eco semenea, s-a relevat necesi duca după numai un an de la angajarea în secţia Protty ţ ficarea unor relaţii no :
a devenit fruntaşă prin seriozitatea cu care s-a apropiat
şului Nicolae Ceauşescu, se nomia mondială, precum şi tatea amplificării preocupă de această meserie. pe continentul euro
cretarul general al partidului, în condiţiile in care a trebuit rilor şi eforturilor în toate \ pean ". ^
preşedintele Republicii, în să se acţioneze pentru lichi Foto NICOLAE GHEORGHIU • Căminul cultural din 1
elaborarea şi fundamentarea darea unor contradicţii inter (Continuare în pag. a 2-a) 1 Subcetate, comuna Sin-
1
planurilor şi programelor de ne în dezvoltarea unor sec 1 tămăria Orlea,'a găzduit \
dezvoltare economică şi so toare ale economiei naţio ţ prezentarea unor cărţi ţ
cială a patriei, urmărirea nale. Secretarul general a! ■ sub genericul „Cuprinză- ^
consecventă a înfăptuirii lor, partidului releva, totodată, că La fertilizarea ogoarelor . toare şi profunde sin- 1
îndemnurile şi indicaţiile a- „au fost şi o serie de greu 1 teze ale vastei opere e- ^
dresate cu diferite prilejuri tăţi determinate de existen 1 conomice, filozofice, so- 1
naţiunii în vederea perfec ţa unor contradicţii, a unor să fie utilizate şi atelajele ! | cial-politice ,a tovară- '
ţionării întregii activităţi şi rămineri în urmă în diferite 1 şului Nicolae Ceauşescu" ţ
ridicării continue a acesteia sectoare, care au contribuit Cea mai importantă ac — S-au dus în cîmp pe ca 800 tone îngrăşăminte l în cadrul manifestării 111 i
la înalţi parametri calitativi la apariţia acestor contradic tivitate a acestei perioade ste 1 350 tone gunoi de naturale. în perioada tre / mai fost abordate is- ’
şi de eficienţă. ţii, precum şi unele lipsuri pentru cooperatorii, meca grajd, pe care l-am admi cută din acest an aici nu 1 pecte vizind „Rolul şi \
Comitetul Politic Executiv în activitatea diferitelor sec nizatorii şi specialiştii din nistrat pe întreaga supra s-a transportat în cîmp nici \ locul satului, al ţăranu- (
al C. C. ai P.C.R. a apreciat toare ale dezvoltării societă unităţile agricole de pro faţă ocupată cu sere şi so o tonă de îngrăşăminte t lui român în viaţa spi- }
că, în 1985, în întreaga ţii noastre". Secretarul gene ducţie din C.U.A.S.C. Brad larii, pe terenul destinat „De ce?" am întrebat. J rituală a ţării". ..Obser- 1
perioadă 1981-1985, au con ral al partidului s-a referit este fertilizarea ogoarelor. cartofilor şi porumbului. — Aşteptăm să vină for ) vaţii privind balada ţ
tinuat să se dezvolte indus apoi la neajunsurile care Pentru buna desfăşurare La C.A.P. Lunca Moţi maţia de mecanizare — l populară românească". ,
a acestei acţiuni, S.M.A. lor s-au transportat 480 ne-a răspuns Matei Cean l au fost premiaţi cititorii '
Baia de Criş a organizat tone, Ia C.A.P. Vaţa — 550 şeful fermei zootehnice. l fruntaşi pe 1985. \
cinci formaţii alcătuite din tone, C.A.P. Zdrapţi — 335 Aceeaşi situaţie şi atitu l • Cadran politic. La .
utilaje de încărcat şi mij tone etc. La C.A.P. Lunca dine se întîlneşte la coo t Baru a avut loc cadra- ţ
loace de transport care lu Moţilor au mai rămas pu perativele agricole de pro 1 nul politic pe tema: „(55 t
crează în aceste zile la A- ţine tone de gunoi de ducţie din Mesteacăn şi Ri- de ani de la crearea 1
sociaţia economică inter- grajd, care, cum afirma biţa. Conducerile unităţi ţ P.C.R., eveniment cu 1
cooperatistă de la Birtin, Cornelia Stăncescu, ingine lor respective aşteaptă 1 profunde semnificaţii în ^
precum şi la cooperativele rul şef al cooperativei, va să vină utilajele de la / viaţa poporului român", i
agricole de producţie din fi dus în cîmp cu căruţele S.M.A. să transporte can ★
Brad, Zdrapţi, Lunca Mo unităţii şi ale oamenilor tităţile mari de gunoi de O sărbătoare a cărţii 1
ţilor şi Ţebea. Mircea O- din sat. La C.A.P. Yaţa de grajd ce există. Asta în este si manifestarea ce (
prişa, preşedintele C.A.P. Jos se lucrează la fertili vreme ce există căruţe şi are loc azi, orele 17,00
•
■
• -Oţ
Brad, arăta : zarea ogoarelor eu patru mulţi cooperatori au atela \ la Librăria „Mihai E
— Am scos pînă acum cupluri de remorci ce je proprii. Conducerile coo 1 minescu" din Deva cuminescu" din Deva cu \
aproape tot gunoiul ce l-am transportă- gunoi de la bri perativelor agricole, con J care prilej va fi lansată i
avut în ferma zootehnică. gada zootehnică din Tirna- siliile populare au datoria ) cartea „Visul din pavi- ?
In prezent, formaţia alcă va de Criş. Remorcile însă să inventarieze toate ate i Honul roşu", una dintre \
tuită dintr-un IFRON şi sînt încărcate numai pe ju lajele ce există în satele '1 marile capodopere ale t
patru cupluri de remorci, mătate, fapt ce înseamnă, respective, să stabilească 1 romanului chinez, apă- 1
transportă ultimele tone de pe lingă pierdere de vre norme de transport pentru
Atelierul aparate de măsură şi control, laboratorul piro- ^ rută la noi în traduce- 1
metrie al termocentralei Mintia. Maistrul principal Abelin îngrăşăminte naturale. me, şi importantă risipă fiecare şi să le mobilizeze 1 rea Elenei Hogea-Velişcu ţ
Gergely şi electricienii Tlmotei Grecu şi Maria Ştefani rceta- — Ce cantitate s-a trans de combustibil. în ferma la fertilizarea ogoarelor. * şi a lui tv Mnrtinovici. ^
loncazâ iui aparat de măsurare a temperaturii in tunelurile portat pînă acum şi ce su zootehnică a C.A.P. Rişca
pentru dezgheţ. prafaţă a fost fertilizată ? se află, la ora actuală, cir- TRAIAN BONDOR