Page 34 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 34
-> DRUMUL SOCIALISMULUI Nil. 8 7i
!>ag.
Cunoaşterea temeinică şi aplicarea
rCÎ! CINCINALUL VIII ■ SEZVOLTÂRE INTENSIVA
W E B . ^5 riguroasă a legilor-domeniu esenţial 20.00 TC
20,20 AC
no
Fermitate şi angajare al muncii de partid din unităţile comerciale 20,35 Co
tt- ric
' na
20.50 SC
f (Urmare din pag. 1) dinţă a Comitetului Politic in investiţii, unde judeţul (c<
Executiv al C. C. al P.C.R., Hunedoara are sarcini im Biroul Comitetului mu ţioneze pentru aplicarea ei şi examinări, includerea în m<
trebuie să constituie pentru portante în acest an, în nicipal de partid Deva îm corectă, precum şi un con învăţămîntul profesional a 21.00 Se
toate colectivele de m-uncă întregul cincinal - mai cu preună cu comitetul de cludent şi convingător tur legislaţiei, editarea perio loi
celelalte domenii ale econo hunedorene repere concrete, seamă în domeniile energe partid din comerţul de- de orizont asupra dezvol dică a buletinelor juridice, Pu
Sp
miei naţionale, adoptării u- cotidiene în întreaga activi tic, minier şi metalurgic — vean au avut lăudabila tării reţelei comerciale, în realizarea cu o anumită re op
nor măsuri corespunzătoare tate productivă. Rezultatele se impun urgentarea finali iniţiativă de a organiza o j'udeţ şi în Deva. în ulti gularitate a consultaţiilor 21.50 Tc
vizind creşterea productivită bune obţinute pe ansamblul zării tuturor obiectivelor la reuşită şi utilă dezbatere mii 20 de ani, punindu-se juridice, organizarea so
ţii muncii şi îmbunătăţirea economiei judeţului în luna termenele planificate, îmbu — la masa rotundă — asu în relief răspunderile im lemnităţii în care se dez
calităţii produselor, reduce ianuarie a.c., cînd producţia nătăţirea calităţii lucrărilor pra uneia dintre laturile plicate de impetuoasa dez bat capitolele principale illA
rea mai accentuată a con marfă a fost îndeplinită şi şi diminuarea cheltuielilor esenţiale ale activităţii co voltare a localităţilor în ale legilor şi în care se
sumurilor de materii prime, chiar depăşită, dovedesc dis materiale, realizarea unor merciale: cunoaşterea te satisfacerea complexă a ne semnează un angajament BUCI
materiale, combustibil şi e- ponibilităţile reale ale fie proiecte cu o eficienţă eco meinică şi aplicarea rigu voilor de aprovizionare şi privitor la respectarea co Uioprog
nergie, valorificarea superioa cărei întreprinderi, capacita nomică tot mai ridicată. roasă în viaţă de către toţi desfacere a produselor prin rectă a legilor ş.n. * BuU
ră şi deplină a resurse tea de mobilizare şi de ac Aşa cum a recomandat se lucrătorii din sfera comer întreprinderile şi unităţile S-au evidenţiat, de ase Sfatul
lor secundare şi sporirea pe ţiune a fiecărui colectiv, cretarul general al partidu ţului a.hotărîrilor de partid comerciale. menea, cerinţe privind îm ordinea
tura;
toate căile a eficienţei eco forţa de angajare pentru lui, t o v a r ă ş u l Nicolae şi legislaţiei statului care Treptat, complexitatea şi bunătăţirea raporturilor 7,30 Az
nomice. obţinerea unor realizări su Ceauşescu, la primul Con reglementează acest gen de intensitatea dezbaterii a dintre întreprinderile co vista p
în tabloul realizărilor, ca perioare. gres al ştiinţei şi învăţămîn- activitate socială. crescut, urmărindu-se pre merciale, judeţene şi cele rul ine
letin ti
şi al neajunsurilor din e- Se impune ca in conti tului, sarcini de mare răs La masa rotundă au fost dilect modul in care sînt de producţie. implicate punden
conomia naţională în anul nuare, in luna februarie, în pundere revin colectivelor invitaţi secretari şi secre fiind aici volumul. sorti 10.00 im
tari adjuncţi ai organiza
mentul şi calitatea produ
1985, în cincinalul recent întreg trimestrul I a.c., să se din cercetare-proiectare, din ţiilor de partid, preşedinţi selor, trecerea cu operati înregisf
„Gamlc
încheiat, se regăsesc şi con acţioneze cu maximă dărui ingineria tehnologică, care de comitete sindicale, se Masă rotundă ~ vitate a produselor de la reşti; j
tribuţia şi minusurile uni re, fermitate şi responsabi trebuie să pună deplin în cretari ni organizaţiilor organizată de unităţile producătoare la şi dans
10,40 IVI
tăţilor din industria judeţu litate muncitorească în toa valoare potenţialul de crea U.T.C.. jurisconsulţi, di Comitetul municipal cele dc desfacere la popu etnogra
lui nostru. Succesele obţi te întreprinderile, în organi tivitate tehnică in slujba rectori de întreprinderi şi de partid Deva laţie. responsabilitatea lu Buletin
nute în multe domenii de zaţiile de construcţii, în efectivă a producţiei, vizind crătorilor comerciali pe cro font
activitate, hărnicia şi dărui transporturi şi circulaţia măr de asemenea, aceleaşi laturi responsabili de unităţi co întreagă această filieră. Publici
de ştir
rea unor colective muncito furilor, pentru îndeplinirea majore ale producţiei - pro rn ere in le. lucrători. organizate activităţile de în legătură cu aceasta, radio;
Remarcăm că acţiunea
reşti care fac mîndria eco prevederilor de plan şi obţi ductivitatea, calitatea, efi s-a împlinit reuşit, răspun- popularizare şi dc aplicare mai mulţi participanţi la folclorv
nomiei judeţului, au fost a- nerea unor producţii supli cienţa —, avînd în vedere zînd la două deziderate im a legislaţiei, diversitatea şi masa rotundă. între care preiniei
Pe la
duse în repetate rînduri la mentare, asigurînd astfel te puternica forţă de care portante.: în primul rinei la eficacitatea formelor şi Eugen Marcu — secretarul tin dc
cunoştinţa opiniei publice, melia îndeplinirii planului pe dispune judeţul nostru in modalităţilor de acţiune, curioşi!
insă realizările nu au fost, anul 1986 — primul an al acest domeniu. nevoia diversificării gamei precum şi modul în care organizaţiei de ba-ă de la nai; 1(>
I.C.R.M., Maria Sonoc —
mijloacelor de lucru, .prin-
tice; 1(
în anul trecut, la nivelul celui de al optulea cincinal. „Avem tot ce este nece tr-un stil de muncă dina trebuie perfecţionată mun secretarul organizaţiei de conomi
sarcinilor globale de plan, al Eforturi cu totul deosebite sar — sublinia tovarăşul mic, activ şi eficient, iar ca de preluare şi valorifi bază de Ia I.C.R.A.. Livia de ştir
posibilităţilor tehnice, uma sînt necesare în sectorul ba Nicolae Ceauşescu, secreta în al doilea rînd — ce care a activităţii echipelor Luea — secretarul organi net dc
cum ent
ne şi materiale de care dis zei de materii prime şi re rul general al partidului, la lui care vizează metodica de control al oamenilor zaţiei de bază de in I.L.F., ţa radi-
pune industria hunedoreană. surse energetice — în între recenta şedinţă a Comite muncii. punerii
S-au manifestat - alături prinderile carbonifere din tului Politic Executiv al C.C. activităţii. Violeta Popa — secretar tătcniU
Bine pregătită şi condu
adjunct al comitetului do
de unele greutăţi obiective - Valea Jiului şi în termocen al P.C.R. - şi trebuie să fa să, acţiunea a relevat ne In privinţa organizării si partid al I.C.S.M. I.. Ida r *
1
o serie de carenţe de orga tralele de la Mintia şi Paro- cem totul pentru a realiza cesitatea reluării, In anu desfăşurării muncii de Gavazţuc — secretar ad na... r?
nizare, planificare şi condu şeni —, dar şi la I.P.E.G. De aceste obiective, nu pînă la mite intervale, în dezbate popularizare şi cunoaştere junct de la I.C.R.T.I., tiu formaţi
cere a activităţii, situaţii de va, în unităţile subordonate sfîrşitul cincinalului, ci pînă re a actelor normative mai a legislaţiei, s-au dovedit abordat o gamă largă de .ştiri; 1
rea şi
automulţumire sau de cedare Centralei minereurilor Deva vechi, pentru a le menţi bine argumentate interven probleme, prezentînd pro noastre
în faţa unor stări de lucruri — de la Teliuc, Ghelari, la Congresul al XlV-lea al ne în atenţia factorilor de ţiile tovarăşilor Augustin puneri care să determine Pentru
Oamenii
partidului".
mun
negative din partea unor Brad, Muncel, Certej, Deva, conducere şi de execuţie. Socol. secretar adjunct al perfecţionarea activităţii Ttadioji
ria păr
conducători de întreprinderi, Boiţa—Haţeg — în vederea cii hunedoreni au dovedit Pînă la desprinderea aces comitetului de partid de comerciale în municipiul 21.00 1
a unor factori responsabili sporirii continue a cantităţi de multe ori că se pot mo la I. C. S. M. A.. Daniela 22,00 O
din organele şi organizaţiile lor de resurse minerale uti biliza exemplar în producţie, tei concluzii — pusă preg Cleşiu, jurisconsult la Deva. gy*oc.t uri
de partid, abateri de la dis le solicitate de economia pentru îndeplinirea preve nant pe agenda de lucru I.C.S.A.P., Alia Zăvoianu. intr-un astfel de context tf*,00 B
a organelor de partid, de
ciplina tehnologică şi a mun naţională. ' derilor de plan, adueîndu-şi masă şi obşteşti — au a- jurisconsult la I.C.R.A.. lucrativ, concluziile ' des
cii, minimă rezistenţă faţă Sarcini importante revin in o parte însemnată de con vut loc cîteva activităţi. Ioan Zăvoianu, secretar ad prinse — la care au con
de neajunsuri. Asemenea acest an şi cincinal siderur- tribuţie la dezvoltarea eco junct al comitetului de tribuit consistent tovarăşii
situaţii au existat atît în in giştilor de la Hunedoara şi nomico-socială a patriei. Să In prima parte a dezba partid comerţ Deva etr. S-a Ai'on Pirvn, secretar al Co
dustria extractivă - îndeo Călan, privind îndeosebi rea terilor, prin intervenţiile subliniat faptul că în aces mitetului municipal de DEV/
sebi în întreprinderile car lizarea unor produse de ca facem din acest prim an al tovarăşilor Gheorghe Ni- te unităţi, întreaga activi partid şi Dumitru Bogdan, (ria); I
llyang
bonifere din Valea Jiului, litate înaltă şi valorificarea cincinalului al optulea o pe ţescu, directorul I.C.S.M. tate se întemeiază pe un director al Direcţiei comer DOAIt/
dar şi la combinatele side rioadă de activitate intensă alimentare şi Eugenia Bur- plan bine gîndit, cuprin ciale judeţene —. au pus dern —
pa dă (
rurgice din Hunedoara şi superioară a resurselor ma şi realizări deosebite, spo- ducea, director adjunct al zând o largă problematică în evidenţă o seamă de şapte 1
Călan, la I.P.L. şi I.F.E.T. De teriale interne, unităţilor con rindu-ne aportul la înfăp Direcţiei comerciale jude şi un număr corespunzător lipsuri şi neajunsuri pen ra); 1
va, la I.U.M. Petroşani, „Vîs- structoare de utilaje minie tuirea Programului partidului ţene, au fost prezentate de comunişti angrenaţi în tru a căror înlăturare tre (Arta);
coza" Lupeni şl întreprinde re de la Petroşani şi Criş- de edificare a societăţii so principalele exigenţe ale această muncă, organiza buie să se acţioneze cu să ne
rea de încălţăminte Hunedoa cior şi celei constructoare de cialiste multilateral dez legislaţiei actuale, cu ac rea unor dezbateri pe ca responsabilitate în per ring);
iembrif
ra, la T.A.G.C.M. Deva şi maşini din Orăştle, dar şi cent deosebit pe Legea pitole de legi, decrete şi spectiva imediată. pustiu b
I.A.C.R.S. Hunedoara, la unităţilor din ramurile chi voltate şi de înaintare a nr. 3 din 2972, direcţiile hotărâri, munca de la om PENI:
A.C.H. Păclişa şi I.C.M.M. miei, materialelor de con României spre comunism. în care trebuie să se ac- la om, iniţierea unor teste CORNEL ARMEANU buni cu*
CAN: i
Petroşani, în unele unităţ'r strucţii, exploatării şi prelu ' 'arii
de transporturi şi de circu ,ă
laţia mărfurilor. crării lemnului, ţesăturilor, i. .vR.a
(Munci
Raportul şi Comunicatul confecţiilor, tricotajelor şi Recuperarea materialelor Aşa l
(Reteza
cu privire la îndeplinirea pla încălţămintei - domenii în rul sul
nului naţional unic de dez care accentul trebuie pus refolosibile - o acţiune permanentă! roşie);
voltare economico-socială a în egală măsură pe creşte faţă a
Inimă
României pe anul 1985 şi pe rea productivităţii şi ridica Congresul al III-lea al predată la toneta amplasa ne camere de anvelope, 0,8 discuţiile purtate cu mai GEOAC
întregul cincinal 1981-1985, rea nivelului calitativ al pro consiliilor populare a pus tă în faţa librăriei". tone mase plastice; S-au mulţi cetăţeni, am reţinut (Casa i
cuvîntarea tovarăşului Nicolae duselor, pe reducerea costu un accent deosebit pe în „La asociaţia noastră — remarcat în această acţiu că dacă ar fi stabilită o ŢEG: )
la sat
Ceauşescu, secretarul general rilor de producţie şi spo făptuirea programelor prio ne spune Ioan Rusu, loca ne comitetul de cetăţeni anumită zi din lună pen Secretu
aî partidului, la recenta şe- rirea eficienţei economice. ritare privind dezvoltarea tar al blocului F, din A- din cartierul Viile Noi (pre tru preluarea materialelor LAN:
(Casa
bazei energetice şi de ma leea Patriei — n-au fost şedinte Constantin Avram), refolosibile, eei mai mulţi MF.RIA
terii prime şi, în acest ca organizate de multă vreme comisia de femei din car le-ar preda selectate. pe (Mureşi
dru pe recuperarea, recon- acţiuni de colectare a hîr- tierul I, asociaţiile de lo sortimente. De asemenea, infern n:
LARI:
diţionarea şi utilizarea tu tiei. La un moment dat catari nr’. 96 (administra Alexandru Ormindean, din lor Cli:
Analiză exigentă şi responsabilă turor surselor refolosibile. erau pline microcontaine- tor Simion Pancău), nr. 10 strada Cloşca nr. 14, venea
Pornind de la premisa că rele, chiar şi uscătorâile şi (administrator Ioan Duda.ş), cu propunerea ca, in curtea
vizînd sporirea recoltelor una dintre căile şi direcţii nu ştiam ce să facem cu nr. 5 şi nr. 11, administra unui cetăţean de pe o stra
le de acţiune ale actualu hîrtia". te dc Coriolan Gomboşiu dă, de comun acord cu a-
lui cincinal în domeniul şi, respectiv, Eva Marele. cesta, să fie instalat cîte
Numc
(Urmare din pag. 1) îndeosebi pe cele destinate energiei şi materiilor pri „în blocul nostru (blo Dar, deşi a trecut o lu un recipient pentru colec tragere
cartofilor şi legumelor. Şi me este promovarea unei cul B16, cartierul Gojdu nă de zile din acest an, tarea tuburilor spray şi a 1986 :
cert — cu toate condiţiile cooperatorii deţin cantităţi politici ferme de gospodă — n.n.), ne spune Maria iar recuperarea materiale cioburilor de sticlă, de că Extr.
Nan, nu s-a organizat ni
Extr.
climatice nefavorabile — însemnate de gunoi în gos rire raţională, de recupe mic în direcţia recuperării lor refolosibile este un in tre toţi locuitorii străzii 34.
producţiile obţinute la hec podăriile lor, pe care nu-1 rare şi refolosire a acesto dicator ce poate aduce un respective. Extr.
tar puteau fi mai mari, folosesc în totalitate. Este ra, am întreprins o anche unor materiale refolosibile. punctaj foarte bun în în Se cere din partea con 16, 58.
Fond
atît la grîu, cît mai ales necesar ca ei să-l trans tă pentru a constata cum Sînt cîţiva locatari care ar trecerea socialistă dintre siliului popular municipal 73,-î «t
la porumb şi cartofi, dacă porte pe terenurile coope se colectează de la popu putea fi antrenaţi la aceas consiliile populare munici mai multă receptivitate fa
tă acţiune".
toţi membrii cooperatori rativei". laţia municipiului Deva pale, n-au fost încă orga ţă de propunerile cetăţeni
participau la praşilă şi la Vorbind în acest spirit, materialele refolosibile. După cum ne informea nizate acţiuni de recupe lor, ca şi organizarea per
executarea celorlalte lu toţi cei care au luat cu- „Locatarii asociaţiei noas ză Nicolae Gabor, econo rare de amploare, existînd manentă de acţiuni, în co
crări în perioadele optime vîntul în adunare s-au tre — ne spune Dumitru mist principal în cadrul părerea, la oficiul organi laborare cu centrul de re
şi de calitate. Ei au cerut dovedit buni cunoscători ai Crăciunescu, preşedintele Oficiului de planificare al zatoric, că ea se va inten cuperare al I.J.R.V.M.R., Pcntr
ea în acest an, conducerea problemelor unităţii, direct asociaţiei nr. 3, au depăşit Consiliului popular muni sifica paralel cu o amplă la care să fie antrenaţi, va răci
ral încl
unităţii să dea dovadă de interesaţi ca în acest an anul trecut planul la hîr cipal, în 1985, prin antre acţiune de curăţenie din prin deputaţi şi comitetele mult a.
mai multă exigenţă faţă C.A.P. Peştişu Mare să tie cu 150 Kg. Mai avem narea asociaţiilor de loca primăvară. E drept că u- asociaţiilor de locatari şi precipit
de cei care nu-şi fac dato obţină producţiile planifi adunate în magazia asocia tari, a comitetelor de cetă nele asociaţii şi comitete de cetăţeni, toţi locuitorii formă
cantităl
ria de membri cooperatori, cate la hectar la toate ţiei 50 kg cioburi de sticlă, ţeni pe străzi, a organiza de cetăţeni, mai cu seamă municipiului la acţiunea de ore
să acţioneze conform pre culturile, iar în zootehnie care ar trebui preluate de ţiilor de femei, tineret şi cele care beneficiază de de recuperare a resurselor metru
vederilor Statutului C.A.P. activitatea să se menţină centrul de recuperare al O.D.U.S., s-au recuperat cîte o rulotă a centrului de refolosibile. La ţândul lui, sufla n
sificărl
„Se ştie că o importan la aceleaşi cote superioare, I.J.R.V.M.R.". de la populaţia municipiu recuperare al I.J.R.V.M.R., km/oră
ţă deosebită pentru obţi în acest scop, adunarea a lui 1115 tone oţel, 20 tone au continuat să colecteze.,, fiecare cetăţean este che tic. Ct
nerea unor recolte bogate adoptat un cuprinzător şi „La scările celor opt fontă, 23 tone cupru, 1,4 hîrtie, textile şi fier vechi. mat să răspundă Ia aceste pada v?
— arăta Maria Munteanu concret program de mă blocuri aparţinînd asocia tone alamă, 0,3 tone bronz, Pe multe străzi, însă, ce acţiuni, făcînd astfel do peratur
cuprins
— o are pregătirea şi fer ţiei nr. 12 din cartierul 124 tone plumb, 268 tone tăţenii artincă în recipienţii vada înţelegerii înaltei da minus :
torii patriotice de a con
tilizarea ogoarelor cu în suri, care traduse în viaţă Gojdu, ne relatează Vasile cenuşi de plumb, 5,7 tone de resturi menajere hîrtii, tribui la recuperarea re maxime
grăşăminte organice şi chi vor duce la creşterea efi Enache, preşedinte, sînt a- aluminiu, 324 tone hîrtie, sticle şi borcane ciobite, plus un
de serv
mice. In această perioadă cienţei întregii activităţi nexate coşuri pentru hîrtii. 39 tone textile uzate, 6 810 becuri, tuburi spray, car surselor refolosibile. co).
s-au administrat pe ogoare, din unitate. Gînd sînt pline, hîrtia este anvelope reşapabile, 8,6 to- toane, textile uzate. Din ESTERA ŞINA