Page 37 - Drumul_socialismului_1986_02
P. 37
Bilanţul unui cincinal rodnic,
perspectiva noii etape de dezvoltare
î M economico-socială a patriei
La încheierea cincinalu deşte dinamismul fără pre întregul cincinal 1981-1985
lui 1981-1985, bilanţul mun cedent al industriei noastre. rezultă, în mod cit se poate
cii întregului popor, strins Sigur, creşterile au fost de sugestiv, că ritmul me
unit in jurul partidului nos posibile atît prin construi diu anual de creştere a
tru comunist, este rodnic, rea şi intrarea în producţie producţiei nete - de 5,2
înscriind realizări remarca a unor noi capacităţi, dez la sută, pe ansamblul cin
bile în toate sectoarele e- voltarea şi modernizarea cinalului trecut - devan
conomiei naţionale. celor existente, dar şi prin sează considerabil ritmul
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA AL P C între acestea, creşterea creşterea productivităţii de creştere al producţiei-
producţiei marfă industrială
Şl AL C O N S I L I U L U I m x n E M n !B H & - cu 21,6 la sută - pune muncii, ridicarea perma marfă industrială - de
4 la sută - ceea ce atestă
nentă, în toate sectoarele,
în evidenţă forţa industriei a nivelului tehnic şi cali că au sporit atît gradul
noastre socialiste, dezvolta tativ al produselor, prin de complexitate a produc
Anul XXXVIII, nr. 8 784 MIERCURI, 12 FEBRUARIE 1986 4 pagini - 50 bani rea sa necontenită, an de diminuarea consumurilor de ţiei, cit şi gradul de va
an, înscrierea generoasă producţie, a cheltuielilor lorificare a materiilor pri
pe traiectoriile noii calităţi materiale, îndeosebi. me, s-au dezvoltat intensiv
şi ale înaltei eficienţe. Dealtfel, aceşti indica majoritatea sectoarelor in
Privind atent acest im tori au avut o influenţă dustriale.
portant indicator şi punîn- covîrşitoare şi asupra creş Aceste procente ale creş
I • CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA’ du-l în balanţă alături de terii producţiei nete — cu terii producţiei-marfâ in
cei înregistrat în primii ani 28,7 la sută în 1985 faţă dustrială şi producţiei nete
ai construcţiei socialiste în de 1980. Din cifrele pre dau certitudinea înfăptuirii
România, vom observa că zentate în Comunicatul cu sarcinilor mobilizatoare ce
numai realizările din anul privire la îndeplinirea Pla revin industriei româneşti
Pe schele—la înălţimea dorinţei de a face 1985 echivalează cu suma nului naţional unic de dez etapă de dezvoltare eco
in 1985, în întreaga nouă
celor obţinute în perioada
voltare economico-socială a
1950-1964, ceea ce dove patriei în anul 1985 şi pe nomico-socială a patriei.
municipiul Hunedoara mereu mai frumos Producţia industrială marfă Producţia industrială netă
Pentru constructorii clin 14 apartamente — în an muncă la majoritatea o-
Brigada complexă nr. 64 samblul „Viorele" şi alte biectivelor. Astfel, în con
clin cadrul întreprinderii două blocuri cu 12 şi 18 strucţiile civile am creat
de antrepriză construcţii şi apartamente — în ansam fronturi de lucru pentru
reparaţii siderurgice Hune blul „Ciocîrlia", un grup zidari, mozaicari, parche-
doara, activitatea desfăşu social, alimentarea cu apă tari, zugravi şi instalatori,
rată în ultimele luni ale potabilă şi o staţie de epu prin închiderea spaţiilor şi
anului trecut a însemnat rare a apei în comuna asigurarea încălzirii aces
o luptă acerbă cu timpul Baru, anexe sociale pe tora. Aşa se face că acum
pentru recuperarea restan platformele industriale din ritmurile de lucru sînt
ţelor acumulate în lunile Hunedoara şi Călan. constant bune, graficele de,
de iarnă. Mare parte din — Iarna lui 1086, de.şi execuţie sînl devansate, a-
vem cîştiguri de zile şi
chiar săptămîni, ceea ce
ne dă garanţia că vom în
Ritm şi calitate în realizarea cheia primul trimestru al
INVESTIŢIILOR anului 1986 cu însemnate
depăşiri la toţi indicatorii.
Activitatea ce se desfă
restanţe îju fost, ce-i drept, mult mai blinda decit pre şoară în aceste zile în CONSTRUCŢII COPIII - BUCURIA VIEŢII,
recuperate, dar planul cedenta, nu ne-a mai prins principalele puncte de lu METALICE
prevăzut pentru 1985 nu a descoperiţi — ne-a spus cru din municipiul Hune
putut fi realizat integral. ing. Victor Bucaleţ, şeful doara justifică optimismul PESTE PLAN TINEREŢEA Şl VIGOAREA NAŢIUNII j
Cu toate acestea, colecti Brigăzii complexe nr. 64 a şefului brigăzii nr. 64.
vul brigăzii nr. 64 a reu I. A. C. R. S. Hunedoara. Maiştrii Nieolae Sîrbu şi De la tovarăşul in
şit să predea, în cursul ul Ne-am pregătit ^ temeinic, Constantin Raicea ne-ţiu giner Aurel Damian, 0 tradiţie ridicată la noi c o t e — j
timului an al cincinalului astfel încît să întâmpinării •prezentat stadiile în care setul atelierului con
1081—1085, o seamă de o- orice surpriză cauzată de se află lucrările la blocu strucţii metalice din familiile de siderurgişti j
biective importante: blocu capriciile vremii. Prin a- rile 47 A si 47 B, cu ter C.S. Hunedoara, aflăm
rile nr. 44 şi 49, cu 28 şi piicareâ prevederilor cu mene de predare în trimes că oamenii muncii de
respectiv 32 apartamente prinse în planul propriu trele al II-lea şi al lll-lea aici, în frunte cu co cu mulţi copii
— în microraionul V, blo de măsuri aprobat încă ale anului în curs: la pri muniştii, au produs su
cul nr. 1, cu 61 aparta din trimestrul al IV-lea mul bloc se lucrează la plimentar, de la înce La primăria oraşului Că mulţi copii. De pildă, nu
mente — în centrul civic al anukii trecut, au fost fundaţie, iar la cel de al putul anului, mai bine lan răsfoim registrul de mai cu prilejul pomului de
al municipiului, Un bloc cu create condiţii bune de doilea fundaţia şi elevaţia de 25 tone construcţii stare civilă. De lată, tova iarnă, sărbătorit la siirşitui
au fost terminate, oamenii metalice, necesare la răşul Viorel Păcurar, pri anului trecut, am acordat
din echipele de dulgheri reparaţiile cuptorului
conduse de Toan Covrig şi electric de 100 tone, de marul localităţii, Un e să peste 3-400 de pachete-
HOTÂRIRILE CONGRESULUI AL IIIII-LEA AL P.C.R. - facă o primă punere in cadouri la... peste 3 400
Andrei Stan străduindu-se Ia O.E. II, a unui pod temă : copii ai siderurgiştilor noş
PROGRAM INSUFLEŢITOR DE ACŢIUNE AL ÎNTRE să sporească avansul înre rulant, de la secţia — Anual, in medie, la tri, copii sub 16 ani. In
GULUI POPOR • Rapoltu Mare - comuna implicată gistrat faţă de graficele de semifabricate, a altor noi se întemeiază 150-160 plus, la 9 iamiiii care au
temeinic în înlăptuirea autoconducerli şi autoapro- execuţie. obiective siderurgice. de familii, în marea lor 7 şi mai mulţi copii am
vizionârii teritoriale. MIRCEA DIACONU (VASILF, GRIGORAŞ, majoritate iormate din ti acordat fiecăreia şi c/fe.-p
mie de lei. Suma totală cu
neri care muncesc in com
(pag. a 2-a) corespondent). binatul siderurgic. Foarte care comitetul nostru de
(Continuare in pag. a 3-a)
multe dintre acestea sint sindicat a venit in spriji
iamiiii ete siderurgişti din nul familiilor cu mai mulţi
tată in fiu. Continuă ast copii a fost de peste
Largă şi intensă activitate de creaţie tehnico-ştiinţifică fel la noi cote minunata 164 000 lei. Inutil să mai
tradiţie tocată de a duce
in timp meseriile care au arăt, deoarece se ştie, că
fiii siderurgiştilor noştri au
în toate unităţile productive şi de cercetare vîrste ce se măsoară in la dispoziţie creşe şi gră
meleagurile
noastre
pe
secole. diniţe, şcoli, licee, cei mai
Consiliul judeţean al sin a noii calităţi în toate do materialelor şi pieselor de şi o însemnată parte a ce — Dar mai trebuie făcu mulţi dintre ei pregătin-
dicatelor a organizat, re meniile şi trecerea Româ schimb ete. lor care au luat cuvântul, tă o precizare — intervine du-se in meseriile de care
cent, o reuşită consfătuire niei în stadiul de ţară înfăţi.şînd complexitatea au relevat principalele ac tovarăşul Virgil SăvulestS>, combinatul nostru are jre-
de lucru care a analizat mediu dezvoltată, prin a- obiectivelor şi sarcinilor ţiuni întreprinse de Consi preşedintele comitetului sin voie.
esfăşuraţă în
activitatea desfăşura plicarea unui vast program re revin judeţului în 1986 liul judeţean al sindicate dicatului de la C.S. „Vic I
anul 1985 de către comisii- de modernizare a întregii şi în perspectiva întregu lor, de organele sindicale toria" Călan. Avem in ul GH. I. NEGREfc
le inginerilor şi tehnicie economii naţionale, în lui cincinal, vorbitorul a teritoriale şi din unităţi timii ani toi mai multe la-
nilor, precum şi de cercu deosebi a industriei, ampli relevat exigenţele princi pentru soluţionarea multor milii de siderurgişti cu (Continuare în pag. a 3-a)
rile inovatorilor şi inventa ficarea proceselor de me pale ce rezultă din docu probleme tehnice şi teh
torilor pentru promovarea nologice stringente de care
largă a progresului tehnic canizare, automatizare şi mentele de partid şi pro depinde îndeplinirea sar
şi atragerea unui cit mai robotizare. în acest eon- gramele speciale fiecărei cinilor de plan în econo
însemnat număr de oameni mia judeţului.
ai muncii în mişcarea de Multe intervenţii £iu a-
invenţii şi inovaţii. O REUŞITĂ CONSFĂTUIRE ORGANIZATA bordat soluţionarea pro
Luînd cuvântul în des DE CONSILIUL JUDEŢEAN blemelor din domeniul mi
chiderea lucrărilor consfă neritului. Prin cuvântul in
tuirii, tovarăşul Radu AL SINDICATELOR ginerilor Dumitru Ciofrîn-
Bălan, prim-secretar al Co geanu (I.C.I.T.P.L.C.I.M.
mitetului judeţean de Deva), Nicolae I-Ielju
partid, a prezentat un bo text, cercetării şi creaţiei ramuri ale economiei ju (C.C.S.M. Petroşani), Maria
gat tablou de preocupări tehnico-ştiinţifice, mişcării deţului. Moina r (I.C.P.M.C. Petro
majore ale organizaţiei ju inventatorilor şi inovatori Pornind de la nivelul, şani), Benone Voicescu
deţene de partifl menite lor le revin sarcini de în conţinutul şi complexita (C.I.T. Petroşani) au fost
să asigure mobilizarea ac semnătate deosebită în pro tea noilor sarcini izvorîte puse în relief preocupările
tivă a tuturor resurselor movarea progresului tehnic din documentele adoptate cadrelor tehnico-inginereşti
umane şi materiale pentru şi tehnologic, care să asi de partid, consfătuirea a pentru brevetarea şi utili
îndeplinirea riguroasă a gure creşterea mai accen făcut o analiză cuprinză zarea unor tehnologii şi
obiectivelor şi sarcinilor tuată a productivităţii mun toare a activităţii de cer soluţii moderne în scopul
ce revin colectivelor hune- cii, îmbunătăţirea calităţii cetare şi creaţie tehnioo- creşterii producţiei de căr
valorificării
bune,
supe
dorene din documentele producţiei, reducerea mai ştiinţifieă desfăşurată în rioare a minereurilor, creş
In cadrul I.M. Hunedoara* telecomunicaţiilor li so dă im
celui de al XlII-lea Con consistentă a consumului judeţ în anul 1985. terii productivităţii muncii, portanţa cuvenită. In imagine, telefonistul Ioan Topliceanu,
gres al partidului. de energie, materii prime, Raportul prezentat de reparind telefonul din rampa orizontului XV al minei cen
Actualul cincinal mar materiale şi combustibil, comisia judeţeană a ingi CORNEL ARMEANU trale Ghelari.
chează eu deosebită preg dezvoltarea activităţii de nerilor şi tehnicienilor Foto GELU IZBAŞA
nanţă afirmarea deplina recuperare şi reciclare u (ing. Gheorghe Mihai), ca (Continuare in pag. a 3-a)
