Page 38 - Drumul_socialismului_1986_02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 8 781

Congresului al X' lea al P.C.R.

program însufleţitor -de acţiuni popor 20.00 Telcj
20,20 ActU
no mi
20,3*> .Ini
lărie,
tic (
20,15 Pcntj
t fir ir
mim
neşti
21,05 Film
lor),
aclev
Parti
21,50 Telej
22.00 Incli
mult
bia am um cre­
Rapoltu Mare este o comună binecu­ contractările de produse agroalimentare cu r e u ş i t C deţi c-o
noscută în judeţ. Mai mult, numele ei a statul şi recensămîntul animalelor domes­ s-o con­ fi ' aca­
trecut dincolo de hotarele hunedorene. Cele tice - care vizează stabilirea unor măsuri vingem să se să la ora asta,
două înalte distincţii - Ordinul Muncii eficiente, menite să asigure realizarea pro­ lase fotogra­ tovarăşe vi ce?
clasa a ll-a - acordate în anii 1982 şi gramelor de dezvoltare a zootehniei şi a fiată. „De-ar — răspunde Li­
1984 pentru rezultatele obţinute în între­ celor privind autoconducerea şi autoapro- li şi Traian al na Biriş, din BUCUR
cerea socialistă ce se desfăşoară între lo­ vizionarea teritorială. meu acasă, că pragul locuin­ dioprogra
★ Buleti)
calităţile rurale dovedesc cu prisosinţă Astfel, am avut prilejul să constatăm amindoi mun­ ţei. Nu ştiţi Sfatul m
vrednicia şi hărnicia gospodarilor din cele concret cum se implică organul local al cim şi le fa­ că omul meu ordinea :
tură; 7.
cinci sate ale comunei, implicarea lor me­ puterii şi administraţiei de stat pentru bu­ cem pe toate. n-are stare, 7.30 Azi j
reu mai responsabilă în înfăptuirea sarci­ na desfăşurare a acţiunilor amintite, evo­ Sau barem co­ toată ziua-i ba vista pre
nilor Programului unic, a programului de luţia efectivelor de animale, modul în care piii, că şi ei la „ceapeu", rul melo
ciutoconducere şi autoaprovizionare terito­ înţeleg cetăţenii să răspundă înaltei înda­ muncesc ală­ ba la comple­ letin de
pimdem
rială, în procesul de dezvoltare multilate­ toriri patriotice de a contracta şi vinde sta­ turi de noi, şi xul de vite... 10,00 Bule
rală a judeţului şi patriei socialiste. tului cantităţi sporite de produse agricole la „ceapeu" Are, iată, 65 Interpreţi
Ain poposit în Rapoltu Mare în această şi, totodată, să-i cunoaştem, la ei acasă, şi acasă. Alt­ de ani, dar nu populară
perioadă cînd în comună, ca dealtfel, în fel, n-am pri­ poate sta fă­ socialiste
corale; ]
întreaga ţară, se află în plină desfăşurare pe cîţiva dintre cei mai renumiţi gospodari didi...". ră să trebălu- ştiri; Jl
două acţiuni de mare interes naţional - ai comunei. — La muncă, in ferma de legume nu iască cite ceva. Acum este la cooperativa Iul copi
erai aşa ruşinoasă — intervine loan Arsin, agricolă, la grajduri. S-a dus să vadă de proverbe!
citate; 1
preşedintele C.U.A.S.C. Simeria. Acolo erai cai... ştiri; 12,0
rumul nostru prin satele comunei a tig in familie. De mulţi ani primesc bani mereu în frunte. Hai arată vitele din grajd, Iui XX;
pornit, firesc, de la primărie. Şi am frumoşi de pe urma contractelor încheiate că aveţi cu ce vă mîndri. Acolo l-am şi găsit pe Constantin Biriş, ra folclor
avut ce nota in carnetele de repor­ cu statul. Anul trecut am vîndut statulw intr-adevăr, atit animalele cit şi tot fostul drumar, astăzi pensionar, dar activ premieră
De la 1
ter. Pentru că locuitorii comunei, coopera­ doi viţei, un porc, 1 500 I lapte şi alte ce-am văzut in gospodăria lui Cornelia şi membru cooperator şi gospodar de seamă tin de şl
tori sau ţărani individuali, şi-au dovedit şi produse, pe care am încasat aproape in satul Bobilna. Jesăla caii. „Eu nu sini invitaţiloi
anul trecut hărnicia pe ogoare, priceperea, 20 000 lei. Acum, de citeva zile, am în­ Traian Paştiuc, din satul Rapolt, dovedeau învăţat să stau. Dacă n-aş munci zilnic, jurnal;
Pronocxp
interesul in sporirea continuă a numărului cheiat contracte pentru doi ' viţei şi 1 600 hărnicie şi mină de vrednic gospodar. Cele cred că m-aş îmbolnăvi. De aceea, îmi teee din
de animale in gospodăriile proprii, in rea­ litri lapte. văzute la familia Paştiuc demonstrează că fac in fiecare an normele la C.A.P., mun­ temporali
lizarea sarcinilor ce le-au revenit fiecăruia - Sînteţi şi muncitor şi ţăran coopera­ şi membrii cooperatori — aşa cum prevede cesc cite 15 zile pe lună la complexul de nate
leti:
in parte şi comunei Întregi, in domeniu! au- tor, aveţi multe animale in gospodărie. Programul unic — au posibilitatea să vaci din sat şi bineînţeles, in gospodăria 1986..
toconducerii şi autoaprovizionării teritoriale. Asta înseamnă muncă, nu glumă... crească animale şi păsări in propria gos­ mea. Deoarece am trei bovine, doi cai, oi, litică coi
Datele pe care Florian Silvăşan, vicepre­ - Aşa-i, da Împreună cu Măria, nevas- porci şi destule păsări. E drept, mă scol na mizat o
podărie, şi să contribuie la îndeplinirea
şedintele biroului executiv al consiliului tă-mea, le dovedim pe toate. E drept că sarcinilor de autoaprovizionare teritorială. cu noaptea-n cap şi mă culc tirziu, după noastre i
lui de-a!
popular, ni le-a relevat, cu îndreptăţită n-avem vreme de stat. Chiar acum, iarna, ce se întunecă. Mă întrebaţi dacă ,contrac­ cîntecc;
satisfacţie, sint elocvente. sint destule de făcut. Noi aşa ne-am obiş­ Iar această obligaţie socială şi, totodată, române;
- In anul 1985, comuna noastră a li­ nuit, cu lucrul, că ne-am îmbolnăvi dacă înaltă îndatorire patriotică ce revine locui­ tez produse agricole cu statul ? Bineînţe­ ★ Buleti
Revista i
vrat la stat 139 bovine, cu 29 in plus, 172 n-am munci — încheie Florea Costea dia­ torilor satelor, o înţeleg şi o traduc in via­ les, in fiecare an. Ce să fac cu surplusul di î ★ r
0
de ovine, cu 64 mai mult, 128 de porci, logul, indemnindu-şi vitele la drum... ţă tot mai mulţi cetăţeni ai comunei Ra­ pe care-l obţin ? Şi-apoi, nu aceasta este ţii4 19,00
19,05 Par
peste 720 hl lapte, 1 400 kg de lină şi alte poltu Mare. Dovada este şi faptul că ma­ datoria noastră de ţărani, de oameni ai un unic
produse. In ce priveşte evoluţia efectivelor e Mir- joritatea gospodarilor contractează de la le penii
de animale, ea este in creştere atit la uni­ P cea Me- un an la altul cantităţi tot mai mari de satelor. Să asigurăm hrană pentru cei de biectivelc
tăţile agricole socialiste cit şi in gospodă­ da, din produse agricole. la oraşe, care muncesc in fabrici şi ne al noulu
Sport; 2
riile populaţiei. Deţinem in prezent in co­ satul B o i u, produc uneltele şi alte bunuri ? Anul trecut 20.30 Agr
mună peste 2 800 bovine, 3 350 ovine, peste toată comuna — Noi anul trecut am vîndut la stat — am vîndut la stat două bovine, un porc şi La suge:
1000 porcine şi aproape 20 000 păsări ouă- il cunoaşte. A arăta Cornelia Paştiuc - un viţel, o junin- zi într-c
zultatele
toare. Din acestea, la gospodăriile popu­ intrat in con­ câ şi un porc. Anul acesta am semnat con­ 700 litri de lapte. In acest an m-am anga­ expres;
laţiei se află peste 650 bovine, aproape ştiinţa oame­ tract şi pentru 1 500 litri de lapte. Ne stră­ jat să predau un viţel şi 800 litri de lapte, muzicală
1 500 ovine şi 920 porcine. Avem numeroşi nilor, bătind duim să ne îndeplinim obligaţia asumată. lină, ouă, alte produse. letin de
gospodari care fac cinste comunei noas­ in lung şi-n
tre. Dintre cei care cresc multe animale şi lat satele, in­
contractează constant cu statul putem să-i diferent de a-
amintim pe loan Ştet, loan Şelar şi Du­ notimp, cu ne- maginea alăturată, sur­
mitru Drăghici din Rapolţel, losif Urşică lipsita-i ser­ / prinsă în casa lui
şi Emil Urs din Rapolt, Lazăr Filip şi Gheor- vietă in mină loan Adam-Pâlucă, din
DEVA:
ghe Faur din Bobilna, Avram Săbău, Nico- Dar şi el ii satul Foit, redă un moment tria); Lc
lae Adam şi Aurel Bodea din Foit, Ro- cunoaşte pe des intilnit zilele trecute în II- *
mulus A. Homorodean şi Radu Iov din toţi, pe unii, satele hunedorene: semna­ r .wtw.
rea contractelor pentru li­ dc —
Boia: zice, de cind erau de-o şchioapă, fiind o vrarea la fondul de stat a padă (M
In acest prim an al actualului cincinal adevărată „enciclopedie ambulantă" a co­ unor cantităţi de produse şapte l'a
cetăţenii comunei sint hotâriţi să-şi ampli­ munei. agroindustriale, loan Adam- ra); B
fice contribuţia la fondul de stat şi cel de — Este şi firesc — argumentează el - Pălucă e un vrednic coo­ (Arta); F
să ne n
autoaprovizionare, situind, din nou, comuna deoarece n-am fost plecat niciodată din perator al C.A.P. Bobilna ring); D
noastră printre localităţile rurale fruntaşe sat şi toată viaţa am efectuat „muncă de şi unul dintre gospodarii iembrie)
pustiului
ale ţării. O dovedeşte faptul că, deja, toţi la om la om". De 30 de ani sint deputat de frunte ai comunei. Creş­ PENI:
indicatorii de plan privind vinzarea de pro­ în consiliul popular comunal, de foarte bunicuţe
duse agricole către stat sint acoperiţi cu mulţi ani sint şi delegat sătesc, „primar de te in curtea sa cinci bo­ CAN: F(
vine, doi porci, un cal, oi
contracte. Boiu", cum glumesc consătenii, şi de o ceafă rul)
pierdute
bună vreme secretarul organizaţiei de partid şi numeroase p ă s ă r i . TRIL A:
eci, mer­ din sat. Iar dacă mai punem la socoteală In contractul semnat, el re (Mun
gem la că de peste 20 de ani muncesc ca achizi­ s-a angajat să vîndă sta­ NOASA:
Rapolţel tor de animale, sigur că mă cunosc şi îi tului un viţel, un porc şi (Mimcito
Sus în
să-l cunoaş­ cunosc pe toţi oamenii din Rapoltu Mare. 2 700 litri de lapte. BRAD:
tem pe Florea — Pe lingă toate acestea sinteţi unul amintiri
Costea, unui dintre cei mai de frunte gospodari ai co­ GURABi
cetate (
dintre gospo­ munei... TIE: A
darii de vază — Altfel nu s-ar putea. Eu trebuie să fiu nedei
rece (F
ai satului. exemplu pentru consătenii mei. Cum mi-ar / .n familia lui Artenie GIU-BA
„Numai . să-l sta să merg să-i determin pe alţii să şi Aurelia Homoro­ iubiri (‘
găsiţi - ni se crească animale cit mai multe şi să con­ dean, din satul Boiu, HAŢEG:
spune — că tracteze cu statul produse agricole iar eu creşterea animalelor este că (Dac
teri na
nu prea stă a- să n-o fac ? la mare cinste. Şi, intr-a­ LAN: B
casă. Cind vi­ — Chiar aşa. Cite animale aveţi in gos­ devăr, animate frumoase ca lincvenţ
ne de la lucru, podărie şi ce vindeţi la stat ? în a c e a s t ă gospodărie de culţi
din combina­ — Acum am patru bovine, trei porci şi mai rar întilneşti. In pre­ Li ‘-/tis
Cuîfea ■
tul de la Hu- cam 50 de păsări. In ce priveşte contrac­ zent această familie deţi­ na); Gi
nedoara, stă tele, anul trecut, de pildă, am vîndut sta­ ne patru vaci, patru porci, statuete
cit să mănince, apoi începe „schimbul tului doi viţei, un porc şi 800 litri de lapte. 25 de oi şi zeci de păsări. nil).
doi", la cooperativa agricolă, că-/ şi har­ Pentru acest an, am semnat contracte pen­ D e p u t a t u l in consiliul
nic cooperator...". tru un viţel, un porc şi 1 600 I lapte. popular comunal, sufletul
Nu era acasă, dar l-am intilnit pe uliţă. Dar ca mine, ba chiar mai vrednici, mai mişcării artistice căluşe-
Ducea un car plin cu gunoi pe cimp, la sint mulţi in Boiu şi-n celelalte sate ale reşti din sat este, in ace­
lotul repartizat de la C.A.P. Aşa că discu­ comunei. Cum am mai spus, eu mă aflu laşi timp, un permanent
Pentri
ţia noastră a avut loc acolo, in drum. „De mult intre oamenii de la noi. Pot să afirm, contractant cu statul. Pen­ va răci
la ziar sinteţi, va-să-zică ? Păi, ce să vă cu toată răspunderea, că aproape toţi în­ tru acest an, de pildă, s-a riabil,
spun ? Cresc animale multe că aşa am în­ ţeleg că, in schimbul produselor ce ni le angajat să livreze două Vor căc
oferă industria, avem datoria patriotică de bovine, 10 ovine, un porc sori.
văţat de la părinţi. Nu ăsta-i rostul nostru slab la
a asigura celor ce trăiesc la oraşe canti­ şi peste 2 000 litri lapte. tensilic
al ţăranilor ? Apoi îmi plac vitele. Sint de tăţi tot mai mari de produse agroalimen­ Pagină realizată de 40—00 i
mare folos la casa gospodarului. Aduc cîs- tare. TRAIAN BONDOR, MIRCEA LEPÂDATU viseolin
râturile
cuprins
şi min
cele m
3 şi pi
se va
(Meteo:
Liana 1